KorAP: Find »[drukola/base=mărie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...108 109 110 ...121 >

3,020 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781

Slujitorul cu sulița are un ochi mai puțin decât slujitorul numit Meletie. Poftim să ni se dovedească și să ni se spună cum se numește slujitorul cu arcan." GÂND: Ei, ce părere aveți domniile voastre? SFETNIC II: Cu adevărat, încâlcită cimilitură, Măria Ta! SFETNIC III: Ne trebuie table și tibișir, să-nșirăm semne și prepusuri. Greu ne-a fi să ajungem la un capăt numai în trei zile. GÂND: Atuncea cum vom face? LIANA: Măria Ta, dacă-mi îngădui, aș spune că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
domniile voastre? SFETNIC II: Cu adevărat, încâlcită cimilitură, Măria Ta! SFETNIC III: Ne trebuie table și tibișir, să-nșirăm semne și prepusuri. Greu ne-a fi să ajungem la un capăt numai în trei zile. GÂND: Atuncea cum vom face? LIANA: Măria Ta, dacă-mi îngădui, aș spune că eu am mai întâlnit istoria asta într-o carte veche și m-am veselit atunci de ascunzișurile ei. Cu voia Măriei Tale, pot dovedi că cele arătate nu-s chiar așa de încâlcite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
un capăt numai în trei zile. GÂND: Atuncea cum vom face? LIANA: Măria Ta, dacă-mi îngădui, aș spune că eu am mai întâlnit istoria asta într-o carte veche și m-am veselit atunci de ascunzișurile ei. Cu voia Măriei Tale, pot dovedi că cele arătate nu-s chiar așa de încâlcite, ci mai mult o învăluire de vorbe. SFETNIC I: Cine-i această copilă, și cum cutează a înfrunta înțelepciunea și spusele unor bărbi bătrâne?! GÂND: Înțelepciunea poate sălășlui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
al nostru. Să vedem ce are a ne spune această copilă cu numele Liana. Și dacă n-a găsi dezlegarea cea dreaptă, să se știe că au cercat și alții mai înainte, tot fără folos. LIOARA: Vorbește, fata mea. LIANA: Măriile Voastre, eu mă gândesc și zic așa: dacă pe cel cu ghioaga îl cheamă ca pe războinicul de la Cetate Nouă, și dacă războinicul Isachie locuiește la Cetate Veche, atuncea pe slujitorul cu ghioaga nu-l cheamă Isachie. SFETNIC I: Acesta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
se înțelege.) Nevastă dragă, îți mulțumesc pentru că ai oprit în preajma noastră pe această preaînțeleaptă Liana. Și ție, fata mea, își mulțumesc pentru sprijinul dat, și te rog să binevoiești a ne socoti prieteni ai tăi. LIANA (modestă, dar fără umilință): Măria Ta, nu sunt vrednică de asemenea cinste! LIOARA: Ba ești vrednică! Vom căuta alt ajutor jupânesei Ilinca, iară tu vei fi de-acum înainte ca o copilă a mea dreaptă. Să lăsăm bărbații cu ale lor, iar noi să căutăm

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
ți-ai însurat feciorul... PRIVITOR 1: Iaca-ia că ai dreptate; am uitat să-l chem! Da' mai am un fecior și două fete, și dacă nu m-or pofti la nuntă acuma, apoi nici eu nu i-oi pofti pe Măriile Lor mai târziu! (animație, comentarii amestecate) TOBOȘARUL (se îndreaptă spre ieșire): Să afle tot omul, și boierul și calicul și bărbatul și muierea și pruncul... (se aude tot mai de departe) Tabloul 4 Lumină pe scenă, unde se află întinsă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
adânc; eu am sosit de la drum flămând și însetat! (începe să înfulece din tot ce-i cade sub mână) APRODUL: Măria Sa Bolovan-Împărat! BOLOVAN (intră, brâncește Aprodul): Fă-ntr-o parte, târlane, când trece un împărat! (se așază lângă Hulpav) APRODUL: Măriile Lor Gras-Împărat și Slab-Împărat! (intră amândoi odată, se opresc lână ușă, sfătuind) GRAS: Așa că, frățioare, bucatele de care îi crede că te poți lipsi, mi le-i trece mie în blid... SLAB: Precum ne-am înțeles și precum facem întotdeauna

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
de ocară, ci pentru a-i face pe plac Măriei Sale Pricină-Împărat. PRICINĂ: Ce fel de plac poate fi acesta? Și de unde știi tu ce-mi place și ce nu-mi place mie. Să i se...(își înghite vorba) LIANA: Știu, Măria Ta, încă de pe când binevoiai să mă știi și să mă ții în preajmă-ți. (rumoare) Aflați Măriile Voastre că Pricină-Împărat este tată al meu drept și că am crescut cu bine sub mâna maicii mele, cât a fost în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
acesta? Și de unde știi tu ce-mi place și ce nu-mi place mie. Să i se...(își înghite vorba) LIANA: Știu, Măria Ta, încă de pe când binevoiai să mă știi și să mă ții în preajmă-ți. (rumoare) Aflați Măriile Voastre că Pricină-Împărat este tată al meu drept și că am crescut cu bine sub mâna maicii mele, cât a fost în viață, și sub grija tatălui meu, ocrotindu-mă el cu dragoste și îngăduință, așa cum a făcut și cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
Rău îmi pare că ce-a ieșit nu-i este pe plac și că mai degrabă ar pofti la felurile pregătite cu sarea cea de puțin preț, încât o poate căpăta orice sărăntoc pe nimica toată. Aștept cu liniște judecata Măriilor Voastre, iară dacă mă veți găsi vinovată, atunci să mi se taie capul pentru necuviința mea. (rumoare) GÂND: Mai înainte de toate, îl rog pe Măria Sa Pricină-Împărat să ne arate dacă cele spuse de nora noastră sunt adevărate. PRICINĂ: Adevărate, până la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-mi frângă cerbicia. LIANA: Ba să nu-l tai, tată, că-ți este cel mai credincios și mai cu priință dintre sfetnici. El singur a știut unde m-am oprit și-mi trimitea din când în când vești despre sănătatea Măriei Tale. PRICINĂ: Atuncea nu-l mai tai de data asta. Și să știi că după ce mă întorc acasă nu mă mai așez în jâlțul cel negru! Să-i deie foc și să mi se facă deîndată la loc jâlțul cel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
LEHAMITE: Eu am spus de la început să-i deie să mănânce, și gata! Iaca ce dea vreme am prăpădit! LIANA: Tată, eu abia acum sunt cu adevărat liniștită, căci te văd alături de ceilalți pe care-i iubesc, soțul meu și Măriile Lor socrii mei. PRICINĂ: Atunci să-mi spui, fata mea cea mai mică, Liana, cum ne iubești tu pe noi? LIANA: Cum să vă iubesc, tată? Cum iubești sarea în bucate! CORTINA SPECTACOL TOPÎRCEANU Balada amintirii Scenariu pe versuri ale

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
Așa că îți poruncesc hotărât ba să caști, ba să nu caști! Îți poruncesc să faci imediat așa cum te vei simți îndemnat! MICUL PRINȚ: Aș vrea să mă așez undeva... REGELE: Îți poruncesc să te așezi! MICUL PRINȚ: Da, însă mantia Măriei Tale acoperă cam toată planeta... REGELE: Îți poruncesc să dai un colț un colț la o parte sau să te așezi deasupra! MICUL PRINȚ (se așază): Măria Ta... Cer iertare că întreb ceva... REGELE: Îți poruncesc să întrebi ceva! MICUL

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
așez undeva... REGELE: Îți poruncesc să te așezi! MICUL PRINȚ: Da, însă mantia Măriei Tale acoperă cam toată planeta... REGELE: Îți poruncesc să dai un colț un colț la o parte sau să te așezi deasupra! MICUL PRINȚ (se așază): Măria Ta... Cer iertare că întreb ceva... REGELE: Îți poruncesc să întrebi ceva! MICUL PRINȚ: Măria Ta... nu văd pe nimeni pe-aici. Peste cine domnești? REGELE: Peste tot. Eu sunt un monarh universal. MICUL PRINȚ: Și stelele te ascultă? REGELE

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
acoperă cam toată planeta... REGELE: Îți poruncesc să dai un colț un colț la o parte sau să te așezi deasupra! MICUL PRINȚ (se așază): Măria Ta... Cer iertare că întreb ceva... REGELE: Îți poruncesc să întrebi ceva! MICUL PRINȚ: Măria Ta... nu văd pe nimeni pe-aici. Peste cine domnești? REGELE: Peste tot. Eu sunt un monarh universal. MICUL PRINȚ: Și stelele te ascultă? REGELE: De bună seamă! Nu îngădui nimănui nesupunerea! MICUL PRINȚ: La mine acasă, dacă voiam să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
Ta ar fi. REGELE: Întocmai. Iată, dacă i-ai cere poporului tău să se arunce în mare, el se va răzvrăti. Nu trebuie să ceri supunere decât dacă poruncile date sunt înțelepte. MICUL PRINȚ: Pot să mai întreb ceva pe Măria Voastră? REGELE: Îți poruncesc să mă mai întrebi ceva! MICUL PRINȚ: Pe planeta Măriei Voastre sunt oi? REGELE: Oi? Din câte știu eu, nu sunt. Și nici nu-mi plac oile. MICUL PRINȚ (cască, se ridică): Nu mai am nicio

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
arunce în mare, el se va răzvrăti. Nu trebuie să ceri supunere decât dacă poruncile date sunt înțelepte. MICUL PRINȚ: Pot să mai întreb ceva pe Măria Voastră? REGELE: Îți poruncesc să mă mai întrebi ceva! MICUL PRINȚ: Pe planeta Măriei Voastre sunt oi? REGELE: Oi? Din câte știu eu, nu sunt. Și nici nu-mi plac oile. MICUL PRINȚ (cască, se ridică): Nu mai am nicio treabă pe-aici. Am să plec mai departe. REGELE: Nu, îți poruncesc să nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
poruncesc să nu pleci! Sunt foarte mândru să am un supus adevărat. Nu pleca, te fac ... ministru! MICUL PRINȚ: Ce fel de ministru? REGELE: Al... al Justiției. MICUL PRINȚ: Și pe cine să judec aici dacă nu-i nimeni în afară de Măria Ta? REGELE: Nu se știe, încă n-am străbătut niciodată toată planeta. Ostenesc dacă merg pe jos, iar pentru caleașcă n-am loc. Poate să mai fie cineva. MICUL PRINȚ: Nu, te asigur că nu-i nimeni. Am urcat până

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
atârna de felul în care tu vei împărți dreptatea. Să-l ierți însă de fiecare dată, ca să-l ai mereu. Nu e decât unul. MICUL PRINȚ: Nu-mi place să condamn la moarte. Mai bine plec după oaia mea. Dacă Măria Ta ar dori să mă supun numaidecât, mi-ar da o poruncă înțeleaptă: mi-ar porunci, de pildă, să plec de-aici chiar în clipa asta. REGELE: Ei bine, îți poruncesc să pleci chiar acum, pentru că te fac ambasadorul meu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394

cu pantofii noștri, cu puloverele noastre, de ce suntem atât de lipsiți de curaj? Cred că, în timpul vacanței aceleia, mama ta a simțit ceva, privindu-mă cum înaintam absent la câțiva pași de ea, pe cărările stâncilor ce cădeau pieziș deasupra mării. Dar nu spuse nimic. Seara ne regăseam împreună cu alte persoane la aceeași masă lungă într-un local de lemn și cărămidă roșie, să mâncăm pește și cartofi, în fața unei halbe de bere. Ea întindea mâna, o așeza pe a mea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580

stăteam eu așa, benoclându-mă pe antena a treia, hop și madam Udrea. Se duseseră - amândoi, mă-nțelegi, ea și cu Băselu, ca să dea apă la comentarii... - să vadă nu știu ce fel de centrală, de-aia nucleară, cică franțujii au curent căcălău măria ta, nu le trebuie de la alții. Fac toată treaba centralele alea. Și Băselu vrea și el. Gore ciocnește halba de-a lui Gicu. Pe Argeș În jos, pe un mal frumos. Mă, povestești ca la gura sobei, mult Îmi place

De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861

întunecat a caselor, era o mărturie a ceea ce este neliniștitor și fără de odihnă în lume. Și doctorul Rieux, care privea golful, se gândea la acele ruguri despre care vorbește Lucrețiu și pe care atenienii loviți de ciumă le ridicau în fața mării. În timpul nopții acolo erau duși morții, dar nu era loc suficient, și cei în viată se băteau cu lovituri de torțe pentru a le face loc pe rug celor care le fuseseră dragi, dând mai degrabă lupte sângeroase decât să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
care astfel a devenit cap de linie. Și în tot timpul acestui sfârșit de vară ca și în timpul ploilor de toamnă, puteai să vezi de-a lungul cornișei, în toiul nopții, convoaie stranii de tramvaie fără călători, hurducându-se deasupra mării. Locuitorii au sfârșit prin a afla despre ce era vorba. Și, în ciuda patrulelor care interziceau accesul cornișei, grupuri de oameni reușeau destul de des să se strecoare pe stâncile care se înălțau deasupra mării și să arunce flori la trecerea tramvaielor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
de tramvaie fără călători, hurducându-se deasupra mării. Locuitorii au sfârșit prin a afla despre ce era vorba. Și, în ciuda patrulelor care interziceau accesul cornișei, grupuri de oameni reușeau destul de des să se strecoare pe stâncile care se înălțau deasupra mării și să arunce flori la trecerea tramvaielor. Și se auzeau atunci vehicule zdrăngănind în noaptea de vară, cu încărcătura lor de flori și de morți. Către dimineață, în orice caz în primele zile, un abur gros și grețos plutea asupra

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738

Moldovei, trimite milă, pace, sănătate la toată seminția românească (...) tutinderia ce se află într-această limbă pravoslavnică. Adresându-se lui Gheorghe Duca, pe care-l compară cu regele David și cu împărații Constantin cel Mare și Teodosiu, Mitropolitul a scris: Măria Ta, milostive Doamne, te nevoiești pentru țara Măriei Tale, să o aduci la bine și trupește și sufletește și pentru înțelesul sfintei cărți, să-ș înțeleagă pe limbă sfântă și dumnezeiasca liturghie, întru caria iaste hrana cia de viață viacinică sufletească

etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru (2013) [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]