KorAP: Find »[drukola/base=managerial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...108 109 110 ...557 >

13,923 matches

Corola-publishinghouse/Science/207_a_476

mari. Presiunile se fac în special pentru repartizarea, câștigarea unor proiecte de anumite persoane pentru care există interese economice, de partid, sociale etc. Toate aceste aspecte apar din cauza ignoranței, a necunoașterii și neînțelegerii legilor, dar și din pricina nerespectării imperativelor eticii manageriale. Oamenii de afaceri au puteri mari în domeniile financiare, productive și umane. Ei iau decizii care îi afectează pe clienți, colaboratori, angajați, familie etc. Această putere implică responsabilitate și trebuie folosită cu grijă. Este adevărat că nu întotdeauna relația etică-profit

Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
Nu lua prea în serios succesele, pentru a nu face rabat de la standardele etice; extinde mulțumirile de la serviciu și în viața de familie, pentru a avea participanți la succesele tale persoane sincere și loiale. O mare responsabilitate în promovarea eticii manageriale o reprezintă implicarea organelor de decizie de la nivel macroeconomic (în special guvernul) în următoarele direcții: reabilitarea unităților nerentabile dar viabile, care au piețe nepotențiale (interne și externe), dispun de potențial uman calificat în domeniu; reînzestrarea tehnică și sprijinirea unor activități

Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
de timp după finalizarea proiectului; 3) Promovarea unor produse cu parametri calitativi superiori produselor existente; 4) Realizarea de produse tradiționale; 5) Amplasarea obiectivului într-o zonă slab dezvoltată; 6) Promovarea de noi tehnologii, în special tehnologii ecologice de exploatare, metode manageriale etc.; 7) Înființarea de noi locuri de muncă sau modernizarea celor existente; 8) Asistență tehnică. Pentru fiecare criteriu se acordă un anumit punctaj, în funcție de impactul acestuia în viața economică, științifică, socială, care însumat este egal cu 100 de puncte. În funcție de

Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
și structurii. Această fundamentare se face pe baza studiilor de marketing, care constituie elementul hotărâtor în luarea deciziei de investiție. Capacitatea societății comerciale de a răspunde cererii pieței, din punctul de vedere al capacităților existente și posibilităților de dezvoltare, capacitatea managerială, capacitatea investitorului de a-și asuma riscul investițional, posibilitățile tehnice, tehnologice, constructive, financiare etc.; Posibilitatea aprovizionării cu factori de producție (forță de muncă, materiale, utilaje etc.) în structura și volumul impus de noile programe de produse, elaborate în noile condiții

Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
unele puncte „slabe” (deficiențe) ale sistemului de management: distorsiunea și filtrajul informației (subsistemul informațional), nerespectarea principiilor de raționalitate a deciziilor (subsistemul decizional), liderul informal al societății exercită o influență negativă asupra conducerii formale (subsistemul organizatoric), instrumentar de tehnici și metode manageriale inadecvat și insuficient folosit (subsistemul metodologic). i) Activitatea proprie de cercetare-proiectare Se analizează activitatea pe care a desfășurat-o departamentul de cercetare-proiectare, sub aspectul numărului de produse și al tehnologiilor realizate din activitatea de cercetare, modului în care au fost

Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
calitatea managementului de proiect, calitatea științifică a propunerilor de realizare a proiectului etc. Obiectivele trebuie să fie clare și să decurgă din obiectivele programului operațional, folosind cele mai adecvate mijloace de punere în operă a activităților precizate în proiect. Calitatea managerială depinde de experiența și competența coordonatorului de proiect, modul de organizare și planificare a implementării proiectului, claritatea responsabilităților pe fiecare membru al echipei, competența echipei de lucru (nivel de pregătire, experiență, grad de implicare etc.), procedurile de monitorizare a realizării

Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
fost înregistrate legal; posibilitatea continuării cercetării. Rezultatele obținute în urma realizării proiectului trebuie să incite noi colective, noi finanțatori la continuarea cercetării în domeniu. 5) În ceea ce privește calitatea echipei ce acționează pentru întocmirea/realizarea proiectului, trebuie avute în vedere: competența științifică și managerială a directorului de proiect; rezultatele anterioare obținute de colectivul echipei, în special de directorul acesteia, în desfășurarea unor activități similare, dar și în activitatea de a atrage fonduri pentru asigurarea unor cercetări viitoare; competența științifică și profesională a membrilor comisiei

Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
fi dezvoltată: mărimea capacității de producție, costurile unitare, veniturile unitare, rata rentabilității etc. 4) Stabilirea posibilităților de dezvoltare, având în vedere mărimea cererii de piață; volumul resurselor financiare alocate în acest scop; posibilitățile tehnice, tehnologice și constructive de dezvoltare; capacitățile manageriale; puterea de asumare a riscului; posibilitățile de aprovizionare cu materii prime, de asigurare a forței de muncă, în volumul și structura impusă de producția ce urmează a se realiza. 5) Etapizarea dezvoltării. În funcție de cererea pieței și posibilitățile reale de implementare

Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
analize: analiza nonfinanciară și analiza financiară. Analiza nonfinanciară vizează credibilitatea clientului, cu referire la calitățile morale și profesionale ale managerului de proiect și ale echipei de analizare a proiectului. Aspectele analizate se referă la forma juridică și structura acționariatului, capacitatea managerială a directorului de proiect și a echipei, relațiile și reputația pe piață a persoanelor implicate în proiect, implicarea financiară și alte angajamente ale echipei de proiect etc. Analiza financiară presupune prelucrarea datelor financiar-contabile din documentația depusă, referitoare la proiectul în

Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
analize: analiza nonfinanciară și analiza financiară. Analiza nonfinanciară vizează credibilitatea clientului, cu referire la calitățile morale și profesionale ale managerului de proiect și ale echipei de analizare a proiectului. Aspectele analizate se referă la forma juridică și structura acționariatului, capacitatea managerială a directorului de proiect și a echipei, relațiile și reputația pe piață a persoanelor implicate în proiect, implicarea financiară și alte angajamente ale echipei de proiect etc. Analiza financiară presupune prelucrarea datelor financiar-contabile din documentația depusă, referitoare la proiectul în

Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
cu accent pe relevarea/evaluarea componentelor de ordin decizional, informațional, organizatoric și metodologic și a nivelului lor de performanță; rezultatele obținute de organizația auditată, cu raportare directă la obiectivele predeterminate și la modul cum au fost ele determinate de deciziile manageriale; gradul de adecvare a deciziilor la strategiile, politicile, planurile și programele adoptate de management; economicitatea, eficacitatea și eficiența programelor, proceselor, activităților și operațiunilor derulate în cadrul funcțiunilor instituției. Outputul (raportul de audit) cuprinde formulări consacrate, prin care se exprimă clar, fără

Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215

portofel, ca să nu uit că În afaceri micile greșeli pot avea consecințe uriașe. Eu le numesc „capcane”. Adevărata capcană din povestea de mai sus nu a fost cea În care a căzut funcționara, ci aceea În care a căzut echipa managerială a băncii. Orice politică ce se interpune Între o companie și Încercarea sa de a-și satisface clienții ar trebui revizuită imediat (vezi Capcana nr. 30 pentru mai multe detalii). Deși povestea de mai sus poate părea un incident izolat

[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
a fost definită În feluri care o fac să pară aproape ocultă. O definiție o descrie ca pe un fel de forță spirituală sau morală. Altele o zugrăvesc drept o formă de autoritate, prestigiu sau credibilitate. Din punct de vedere managerial, influența este capacitatea de a asigura rezultatul dorit fără vreun aparent uz de forță sau ordin direct. Ea apare din Încrederea pe care o au alții În capacitatea managerului de a-i aduce acolo unde doresc ei sau de a

[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
aveau cu siguranță să mă copleșească luni. Aproape că-i puteam auzi cum declarau la unison cât de perspicace și de grozav sunt În calitatea mea de manager. Luni dimineață, am ajuns devreme pentru a vedea reacția fiecăruia la „lovitura” managerială de geniu. Mare greșeală mai făcusem! Prima persoană care a ajuns n-a scos nici un cuvânt, dar tăcerea ei era cât se poate de grăitoare. După ce au ajuns și ceilalți, reacția a fost una de consternare generală. În loc de laude, ei

[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
O veche nouă realitate Natura afacerilor se schimbă, iar impactul schimbărilor respective este resimțit de managerii de pretutindeni. După cum afirmă futurologul Alvin Toffler, peste 2.000 de slujbe se pierd În Statele Unite În fiecare zi. Multe dintre acestea reprezintă poziții manageriale. În vreme ce noi slujbe sunt create cu scopul de a le Înlocui pe cele vechi, cert este faptul că locul de muncă american se schimbă. Pe măsură ce tot mai multe companii fac reduceri de personal, se restructurează sau Își modifică strategiile, siguranța

[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
În servietă. „Înțeleaptă mișcare”, i-a șoptit managerul de lângă ea. Un contrast izbitor Atunci când Carol (acesta nu este, de fapt, numele ei adevărat) mi-a povestit cele de mai sus, mi-am adus pe dată aminte de o altă ședință managerială la care participasem cu câteva luni Înainte. Pentru a mă familiariza cu firma lor, clientul meu mă rugase să-i observ echipa de ingineri „În acțiune”. Ședința a fost, fără să exagerez, o adevărată revelație. În loc să Înceapă cu prezentarea formală

[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
considerabil. Am aflat curând că liderii afacerilor din China sunt Însetați de informații despre managementul În stil american. În timp ce restul lumii Își face griji din cauza impactului global al externalizării, chinezii se concentrează asupra reducerii costurilor și sporirii productivității prin practici manageriale eficiente. Cu alte cuvinte, sunt foarte atenți la „termite”. Companiile care caută un avantaj concurențial convingător ar trebui să se gândească și la o strategie de genul „Înapoi la ideile de bază”. Identificând capcanele care trebuie evitate Ă și mai

[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
Corola-publishinghouse/Science/196_a_212

trăsăturile sale principale. Se poate vorbi, în prezent, despre cel puțin următoarele tranziții: a) tranziția statelor avansate sau dezvoltate din punct de vedere economicosocial de la societatea, economia și civilizația industrială la societatea, economia și civilizația postindustrială (D. Bell, J.K. Galbraith), managerială (P. Drucker), științifică (J. Fourastié, P. Drucker), tehnotronică (Z. Brzezinski), informațională (D. Bell, J. Naisbith), tehnologică (Em. Dobrescu); A. Toffler vorbește despre tranziția de la societatea industrială la cea electronică, de la economia forței brute a celui de al „doilea val” la

Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
o cunoaștere intensivă, chiar dacă se pot numi industrii ale vechii economii, înțelegând prin aceasta și agricultura. Cunoașterea, ca factor valorizator principal în societatea bazată pe cunoaștere, este departe de a fi pur tehnologică, ea incluzând și aspecte culturale, sociale și manageriale. Unii specialiști români consideră că era cunoașterii și a noii economii se bazează pe o altă modalitate de gestionare a timpului și a distanțelor, având la bază informația și cunoașterea<footnote De exemplu, Marta Christina Suciu, Economie - Economics, Part I

Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
durată, grad de calificare etc.), cât și ponderea și forma în care aspectele structurale ale muncii sunt incluse în structura concretă a procesului de muncă. De exemplu, specialiștii în managementul resurselor umane sunt preocupați să găsească detaliile structurale, organizaționale și manageriale ale noului conținut al muncii. Câteva asemenea elemente sunt: creșterea ponderii factorilor de personalitate, adică a aspectelor dinamice și globale ale personalității; modificarea substanțială a raportului dintre munca fizică și intelectuală; sporirea elementului de creativitate în muncă; înlocuirea raționamentului individual

Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
muncă și menținerea în viață a întreprinderilor respective, dar în favoarea metodei pledează și motivația puternică și deschiderea spre asumarea de responsabilități a personalului și/sau managementului. În plus, poate fi eliminată neîncrederea care există adesea în rândul personalului față de echipa managerială și se poate asigura și participarea populației locale. Există însă pericolul ca atât în fostele state socialiste, cât și în țările mai puțin dezvoltate economic să nu se ajungă la înlocuirea dorită sau așteptată a vechilor elite sociale și politice

Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
dispersarea relativ mare a drepturilor de proprietate, ceea ce face aproape imposibil controlul eficient asupra întreprinderilor de către deținătorii de acțiunii. De asemenea, micii acționari nu au experiență în ceea ce privește evaluarea rezultatelor întreprinderii, interpretarea bilanțurilor, desfășurarea adunărilor generale, altfel că vechea conducere (echipă managerială) își poate impune propriile interese. De exemplu, unele întreprinderi din Republica Cehă au pledat pentru această metodă, mizând pe controlul ineficient al micilor acționari, putând astfel să-și promoveze propriile interese. Structuri de control mai eficiente nu se formează nici

Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674

operațiile Uniunii Europene sunt concepute în sprijinirea P.E.S.C. Dar în spiritul apărării colective, prioritatea statelor membre ale N.A.T.O., care sunt în același timp și state membre ale U.E., este legată de îndeplinirea sarcinilor în cadrul N.A.T.O. Tocmai acest diferend managerial rămâne o problemă care trebuie rezolvată. În acest sens, există numai trei opțiuni: aranjamentele Berlin plus, națiunea-cadru, Centrul operațional al U.E. Practic este vorba despre problema "legăturii de comandă" care se pune în cazul luării de către Consiliu a unei decizii

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
Corola-publishinghouse/Science/208_a_439

de desființare a unui act administrativ, atunci când acesta este ilegal. Anularea actului administrativ poate fi dispusă atât de instanțele de judecată, cât și de organul ierarhic superior. 4.3.3. Categorii de resurse umane în cadrul sistemului administrației publice Din perspectivă managerială, administrația publică reprezintă un sistem de organizații, între care se stabilesc o multitudine de relații de subordonare, colaborare, participare, prestări servicii etc., într-o veritabilă rețea care asigură atât cadrul necesar aplicării legii, cât și aplicarea concretă a acesteia, sistem

Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ (2012) [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
condus la creșterea numărului funcțiilor de conducere și la specializarea acestora. Primarii și președinții consiliilor județene, în exercitarea calității lor de autorități executive ale administrației publice locale, trebuie să îmbine elementele de natură tehnică, științifică, administrativă, cu calități și aptitudini manageriale, fapt care implică profesionalizarea conducerii de vârf în administrația publică locală. În acest context, s a constatat necesitatea eficientizării managementului public la nivel local, prin separarea palierului politic de cel executiv și prin atragerea de specialiști cu o înaltă calificare

Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ (2012) [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]