3,668 matches
-
este o dramoletă mediocră, tezistă și superficială, dar cu cel mai mare potențial de ideologie adăugată, cu ratingul implacabil al demonstrației din categoria discutabilă a "corectitudinii politice". Această bizarerie politico- ideologică, care marchează un avatar occidental, eminamente american, al gândirii marxiste și care reprezintă o formă activă de mentalitate totalitară (obstinația de a face binele cu forța!), a depășit în ultimii ani zona campusurilor americane de pe Coasta de Vest devenind un canon din ce în ce mai agresiv pe piața discursului public din Europa. El
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
economic al producerii, distribuirii și receptării lucrării de artă este abordat de teoria critică neo-marxistă. Manifestată sub forma unui corp de doctrine influențate de scrierile lui Karl Marx, această teorie prezintă o serie de interpretări conflictuale în analiza culturii. Teoria marxistă e un amestec de teorii generate de o serie de școli de gândire neo ori post-marxiste care vizează analiza culturii societăților burgheze capitaliste, în ciuda discreditării teoriei economice și filosofiei politice marxiste. Una dintre tezele principale ale teoriei (neo)marxiste este
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o serie de interpretări conflictuale în analiza culturii. Teoria marxistă e un amestec de teorii generate de o serie de școli de gândire neo ori post-marxiste care vizează analiza culturii societăților burgheze capitaliste, în ciuda discreditării teoriei economice și filosofiei politice marxiste. Una dintre tezele principale ale teoriei (neo)marxiste este aceea că industria culturală manipulează ideologic conștiințele maselor (care ajung la o "falsă conștiință") pentru a menține instituțiile sociale, economice și politice actuale. Burghezia s-ar conforma unor pattern-uri de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pe relația dintre "bază", respectiv mijloacele materiale de producție, distribuție și schimb, și "suprastructură", respectiv lumea culturală a ideilor, artei, religiei, dreptului, e unul dintre cele mai discutate principii care se aplică în critica culturală. De pildă, în scrierile teoreticianului marxist francez Louis Althusser este pusă în discuție noțiunea de "supradeterminare" a culturii în relație cu o multitudine de cauze diferite care acționează împreună. Din acest motiv, cultura ar avea un oarecare grad de independență față de forțele economice, respectiv o "autonomie
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
este pusă în discuție noțiunea de "supradeterminare" a culturii în relație cu o multitudine de cauze diferite care acționează împreună. Din acest motiv, cultura ar avea un oarecare grad de independență față de forțele economice, respectiv o "autonomie relativă". Teoria critică marxistă are o influență importantă cu privire la constituirea criticii ideologice. Althusser, de pildă, deosebește "structurile represive ale puterii de stat", respectiv instituțiile precum curțile de justiție, închisorile, forțele de poliție și armata, de "structurile ideologice ale controlului de stat", respectiv partidele politice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Practicile individului sunt guvernate de ritualuri definite de aparatele ideologice care se manifestă sub formă materială ca instituții de control 5. La baza distincției dintre "structurile puterii de stat" și "structurile controlului de stat" ar sta deosebirea realizată de teoreticianul marxist italian Antonio Gramsci între "conducere", manifestată sub forma guvernării politice directe, și "hegemonie", care ar presupune validarea ideologică a normelor și valorilor burgheze ca norme și valori ale simțului comun, promovând astfel o cultură a consensului pentru a distrage atenția
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
condiții, conștientizarea dominației hegemonice s-ar datora unei posibile socializării "improprii". Manifestate sub forma unor seturi sistematice de idei, ideologiile au un rol explicativ și justificator, servind interesele unor grupuri de conducere în vederea stabilizării societății. Din perspectiva teoriilor critice (neo)marxiste, deconspirarea aspectelor ideologice ale practicilor culturale și decodarea mesajelor ideologice reflectate în discursurile mass-mediei crează condițiile conștientizării relațiilor de forță cu ordinea politică activă. Dominația ideologică și administrativă e supusă criticii și în cadrul teoriei post-colonialiste căreia îi este specifică abordarea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
interpretate din perspectiva unei serii de teorii critice, de la critica semiotică la cea estetică ori de la critica psihanalitică la cea marxistă ori de la critica feministă la cea postcolonialistă. Unii critici pot, însă, combina diferite tipuri de metode interpretative, de la criticile marxiste ori psihanalitice orientate semiotic, la criticile care combină perspectivele marxiste cu cele psihanalitice ori cu cele feministe, ori perspectivele feministe cu cele semiotice, chiar dacă demersul criticului poate fi relativ, prin apartenența sa la un anumit grup, adeziunea la anumite teorii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
semiotică la cea estetică ori de la critica psihanalitică la cea marxistă ori de la critica feministă la cea postcolonialistă. Unii critici pot, însă, combina diferite tipuri de metode interpretative, de la criticile marxiste ori psihanalitice orientate semiotic, la criticile care combină perspectivele marxiste cu cele psihanalitice ori cu cele feministe, ori perspectivele feministe cu cele semiotice, chiar dacă demersul criticului poate fi relativ, prin apartenența sa la un anumit grup, adeziunea la anumite teorii și asocierea cu anumite discipline și sisteme de credință, ceea ce
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
combinații interdisciplinare, un câmp suprastructurat de teorii hibride aplicate în construirea și analiza fenomenului artistic contemporan, respectiv atât la nivelul producției, cât și al receptării lucrărilor și evenimentelor de artă. Aplicarea acestui complex de teorii critice culturale post-structuraliste, psihanalitice, (neo)marxiste, ideologice, post-colonialiste la practicile, producțiile și reprezentările artei contemporane deconspiră precaritatea unei simple abordări a artei din perspectiva teoriei estetice, care ar fi mai curând preocupată de definirea artei, de descrierea experienței estetice (a intențiilor și atitudinilor estetice) și de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
un spectator-manipulator, în măsura în care forma lucrării de artă contemporană nu este decât un element de legătură, un principiu al aglutinării dinamice 50. Configurând modelul (post)esteticii sale pe baza poeticii materialismului democritian, care l-a inspirat, la rândul său, pe cel marxist, Bourriaud constată faptul că formele se dezvoltă unele din altele în măsura în care producerea unei forme inventează posibile întâlniri, iar receptarea unei forme crează condițiile unui schimb, practica artistică constând astfel într-o activitate care construiește relații între conștiințe 51. Multe dintre
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a formelor și a lumii, Bourriaud își pune problema felului în care se constituie condițiile locuirii culturii globale și ale receptării esteticii după apariția formatelor electronice. Utilizarea de către artiști a obiectelor produse de alții ar putea fi explicată din perspectiva marxistă a înțelegerii consumului ca mod de producție. Această perspectivă a fost nuanțată mai târziu de către teoreticianul francez Michel de Certeau, potrivit căruia consumatorul ar fi angajat într-un set de procese ale unei producții "tăcute"64. Potrivit lui Bourriaud, utilizarea presupune
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
momentului istoric căruia îi aparține artistul. Angajate în organizarea și structurarea mediului social și cultural în care au fost propuse, lucrările de artă mai curând ar produce decât ar reflecta semnificațiile politice, sociale și culturale 98. Detașându-se de explicațiile marxiste cu privire la distincția dintre baza și suprastructura societății, potrivit cărora circumstanțele producției economice erau separate de activitățile religioase, filosofice și artistice, Bryson, Holly și Moxey instrumentează teoria semiotică pentru a demonstra că atât activitățile economice, cât și cele culturale sunt învestite
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
critic și publicul său119. În raport cu construcția și întrebuințarea teoriei și practicii criticii de artă se constată că secolul al XX-lea se caracterizează printr-un eclectism critic, ținând cont de interesul aplicării inter-discursive a complexului de teorii structuraliste, poststructuraliste, (neo)marxiste, feministe, multiculturaliste, istoriciste etc.. În acest context, critica de artă ar putea fi percepută ca o alternativă inter-instituțională (academică, profesională și administrativă / managerială / curatorială) de abordare a practicii artistice contemporane, creând astfel posibilitatea unei comunicări între lumea academică (universități, centre
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
din Berkeley (California), insistă asupra abordării confluente a celor două tradiții istorice a gândirii critice, respectiv a sensului kantian al criticii, care presupune examinarea evaluativă a categoriilor și formelor cunoașterii pentru a determina validitatea și valoarea lor cognitivă, cu sensul marxist explicativ, normativ, practic și reflexiv al teoriei critice, care are în vedere examinarea realității socio-economice din perspectiva deconspirării formelor ascunse de dominare și exploatare, acționând astfel atât în direcția chestionării formelor stabilite ale gândirii, cât și a formelor stabilite de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
sau explicit, o tendință artistică care să asigure calitatea operei. Tocmai de aceea, concluzionează Benjamin, tendința politică justă a unei opere include calitatea sa artistică, deoarece include tendința sa artistică. Abordând problema raportului dintre artă și politică din perspectiva criticii marxiste, Benjamin nu insistă pe ideea potrivit căreia raporturile sociale sunt condiționate de raporturile de producție, ci mai curând atrage atenția asupra funcției care ar trebui să revină operei de artă în cadrul raporturilor de producție artistică ale unei epoci, respectiv asupra
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
colaborare 197. Un alt moment relevant al istoriei ideii de politică aplicate în reflecțiile asupra producției artistice este reprezentat de critica culturii și societății capitaliste exersată de Internaționala Situaționistă care, pe lângă articularea unor elemente de anarhism, vehicula elemente de orientare marxistă împrumutate în special din critica lui Henri Lefebvre asupra alienării vieții cotidiene. Către sfârșitul anului 1967, cei mai importanți membri ai mișcării, Guy Debord și Raoul Vaneigem, publică Societatea spectacolului, respectiv Revoluția vieții de zi cu zi, două dintre scrierile
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
nu doar al formelor, pătruns fiind de discursurile verbale și vizuale, teoreticianul american propune o depășire a înțelegerii "vederii" în termenii formali ai psihologiei percepției (propuși de Gombrich ori Arnheim) prin explicația in-formală în termenii dezvăluirilor ideologice (făcute de teoreticienii marxiști, psihanaliști ori feminiști). În condițiile exercitării sociale a controlului, Bryson invocă necesitatea realizării unor studii cu privire la modul în care "puterea se folosește de constructul social al vederii" și la modul în care puterea încă își "deghizează și ascunde operațiile în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a complexului de teorii care articulează fondul de lucru al criticii culturale. Analizarea artei prin aplicarea diferitelor observații ale acestui discurs de fond, care s-a structurat în ultimii ani pe baza situării și poziționării teoriilor critice post-structuraliste, psihanalitice, (neo)marxiste, a ideologiilor și post-colonialiste, presupune asimilarea unor competențe și exercitarea unor performanțe critice orientate în direcția problematizării sociale, politice, economice, tehnologice caracteristice unui nou tip de responsabilizare a comunicării critice. În ceea ce privește situația discursului esteticii, orientat mai curând către diversificarea definițiilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
condition of visual culture could be indicated from the perspective of the theories and practices of contemporary art. In the first chapter of the book, it is analyzed the way in which the poststructuralist theory, the psychoanalytic theory, the (neo)marxist theory, the critical theory of ideology and the post-colonialist theory presented from a philosophical perspective, and the situationist theory, the communication theory, relational theory, postproduction theory and post-media theory presented from an art theory perspective, as modalities of reflection complementary
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
laquelle on pourrait indiquer la condition critique de la culture visuelle actuelle de point de vue de la théorie et des pratiques d'art contemporaine. Le premier chapitre va analyser la manière dont la théorie poststructuraliste, la théorie psychanalytique, la théorie (neo)marxiste, théorie critique idéologique et la théorie post-colonialiste de point de vue philosophique, aussi bien que la théorie situationniste, la théorie communicationnelle, la théorie relationnelle, la théorie de la postproduction et la théorie post média présentées du point de vue de la théorie
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
unei adevărate "revoluții mediatice"31. Mai mult, dacă, până spre sfârșitul anilor '70, cercetătorii americani pe domeniul Științelor comunicării ignorau, cu desăvârșire, "gândirea europeană, în ce privește legatura dintre comunicare și cultură"32, tributară, în mai toate contextele culturale academice europene, modelului "marxist de analiză a rolului mijloacelor de comunicare în masă în producția valorilor sociale"33, această situație se schimbă, după ce "noii critici retorici" adoptă premisele teoretice majore ale așa-numiților "teoreticieni critici" europeni, filosofi și sociologi extrem de sceptici în ce privește elanul "obiectivist
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
autorului. 680 Anthony Giddens, op. cit., apud Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 128. 681 Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 128. 682 Ibidem. 683 Ibidem, pp. 128-29. 684 Ibidem, p. 129. 685 Ibidem. 686 Ernesto Laclau, Politics and ideology in Marxist theory, NLB, London, 1977, apud Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 129. 687 Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 129. 688 Ernesto Laclau, op. cit., apud Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 129. 689 Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 129
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
trai, pe măsură ce „avântul economic” este înlocuit de Ceaușescu cu „avântul revoluționar” spre nicăieri. Sigur că Moscova era „ostilă față de cultura și identitatea românească” (pag. 643), dar nu mai puțin „ostili” erau chiar Gheorghiu Dej și Ceaușescu: prin cenzură, prin propagandă marxistă și ateistă, prin obstrucționarea valorilor naționale (Enescu, Brâncuși etc.), prin distrugeri masive de patrimoniu arhitectural sau de mediu. Istoricul nu pare a avea cunoștință de aceste aspecte. Resuscitarea istoriei românești în scopul legitimării unui regim impus din afară, prin agitarea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
trai, pe măsură ce „avântul economic” este înlocuit de Ceaușescu cu „avântul revoluționar” spre nicăieri. Sigur că Moscova era „ostilă față de cultura și identitatea românească” (pag. 643), dar nu mai puțin „ostili” erau chiar Gheorghiu Dej și Ceaușescu: prin cenzură, prin propagandă marxistă și ateistă, prin obstrucționarea valorilor naționale (Enescu, Brâncuși etc.), prin distrugeri masive de patrimoniu arhitectural sau de mediu. Istoricul nu pare a avea cunoștință de aceste aspecte. Resuscitarea istoriei românești în scopul legitimării unui regim impus din afară, prin agitarea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]