2,968 matches
-
-n hambar. Îi băgase În ring pe doi din pacienții de la recuperare. Nici unul nu Îndrăznea să lovească primul, de teamă că după aia o să-l lovească și celălalt Înapoi. Ajunge pentru azi, le spuse Hogan când mă văzu intrând. Încetați masacrul. Puteți să mergeți să faceți un duș, domnilor, și pe urmă Bruce o să vă facă un masaj. Ieșiră din ring printre corzi și Hogan veni spre mine. — John Collins a venit cu doi prieteni să-l vadă pe Jack, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
se Înrolaseră În armata lui Andersen, denumită Armata Poloniei Libere, știu bine că țara mea, așa-zis eliberată, a fost În realitate ocupată, de data asta, de trupele din răsărit, care, odată venite n-au mai plecat, - mai e și masacrul de la Katin, n-am mai avut curajul să ne Întoarcem, așa că am rămas, sînt acum În Franța, unde am rămas definitiv. Tata a murit la Bordeaux, e Înmormîntat acolo, numele i-a rămas scris pe crucea de marmură: «Locotenent colonel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
nu știm nimic. - Am și intrat, domnule judecător, dar ceva tot mai știm; dumneavoastră nu știți, erați elev, copil, printr-a cincea, a șasea, nu mai țin minte exact cînd s-a Întîmplat, prin ’37-’38... erau pline ziarele: un masacru judiciar În Rusia, ceva fără precedent, au fost condamnați la moarte, se spune, nevinovați, vîrfuri din conducerea Partidului și a Armatei. Instalarea terorii. Se spune că... nu mai știu În ce an s-a dat țăranilor sămînță infestată, ca murind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
celți, pe ale căror chipuri Valerius citi ura, care făcea ca orice gest al lor să fie fatidic, definitiv. Dincolo de acea ură era amintirea teribilă a satelor devastate și incendiate de-a lungul anilor de invincibilele legiuni ale Romei, amintirea masacrelor, când, sub strălucirea însemnelor aurite ale Imperiului, tineri, bătrâni, copii erau luați din sate, spânzurați de picioare, torturați cu lovituri de lance și arși de vii, femeile erau violate de soldați, iar apoi omorâte - trupurile lor zăceau pe pământ, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
aici se aprovizionează legiunile. Dar - Titus se uită mai bine - carele mi se par prea încărcate. Vezi cum se afundă în noroi? În ele nu sunt doar câteva unelte și coșuri... — Și dacă quazii îi atacă acum? O să fie un masacru. Din câte știu eu, ei atacă numai când sunt siguri că dușmanul nu e în stare să riposteze. Vor aștepta ca soldații să înceapă să umple coșurile, dar nu cred că fratele tău se va lăsa ucis. Rămaseră tăcuți. Valerius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
linie, înfruntând un dușman de temut, dar îngenuncheat acum. Quazii rămași fură atacați dintr-o parte de centuria din fundul pâlniei, iar din cealaltă, de genieri. Deasupra lor, cerul păru că se întunecă, străbătut de ascuțitele pila. Ca să scape de masacru, unii începură să alerge spre laturi, căutând să ajungă în pădurea de unde veniseră. Alții îi urmară, urlând. — Am învins! - un soldat scoase lama aburindă a gladius-ului din pieptul unui quad prăbușit la pământ. Am învins! Glasul lui triumfător acoperi strigătele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
care Valerius și gladiatorul intraseră, în încercarea de a ajunge la Antonius. Din înaltul colinei asistaseră la victoria soldaților romani și îi văzuseră pe quazi fugind. Îl văzuseră pe Antonius luând scutul și gladius-ul, alergând după barbarii ce scăpaseră de masacru și dispăruseră printre copaci. Timp de câteva minute, care li se părură nesfârșite, Valerius și gladiatorul alergaseră prin pădure. Nici urmă de Antonius, de quazi sau de soldații și centurionul care îl urmaseră. Neobosiți, continuaseră să caute; lângă ei alerga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
o cină cu pește și carne de pasăre! Toți erau însă de părere că fuseseră norocoși să-l aibă oaspete în orașul lor pe Vitellius, cu luxul lui exagerat, și nu pe legații lui, Valens și Caecina, cu jafurile și masacrele lor. Din partea lor, Vitellius putea rămâne pe veci acolo, la Augusta, și nu doar câteva săptămâni, înainte să-și continue călătoria spre Alpes și spre Roma. La urma urmei, soldații lui se mulțumeau să se încaiere, să fure și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
între ei... Oamenii mureau pe malul apei, printre tufișuri... Numai Legiunea întâi, Auditrix, a reușit să captureze acvila și însemnele Legiunii Rapax a lui Caecina. Restul... — Am pierdut? Asta ai venit să-mi spui? Chiar am pierdut? — A fost un masacru, Antonius... Nu-ți poți închipui cum arăta câmpul de luptă când am fugit din fața dușmanului... Până sub zidurile Cremonei, pământul e acoperit de trupurile soldaților noștri și mustește de sânge. Armata noastră s-a predat și a cerut pacea, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
un discurs soldaților săi care supraviețuiseră. A zis că nu vrea să se încăpățâneze să rămână în fruntea Imperiului dacă asta pune în primejdie populația și soldații, că are oroare de război civil și nu dorește să fie răspunzător de masacre și lupte fratricide. A spus că îi cedează conducerea lui Vitellius și că avea să se omoare așa cum făcuse soldatul care venise la Brixellum să anunțe înfrângerea... Pentru că nimeni nu-l credea, iar unii îl acuzau că minte sau că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
lat cât doi oameni. Pare adânc, dar apa abia dacă îți ajunge la piept. Și știi ce reprezintă canalul ăla? Râul Oglio... râul de la Bedriacum. — Bedriacum, orașul de lângă Cremona? Valerius era deconcertat. Nu uitase câmpurile pline de cadavre, mirosul greu... Masacrul acela reprezentase începutul puterii lui Vitellius. — Dar ce înseamnă asta...? Băiatul îl întrerupse. — Ascultă. Pe margini au fost ridicate întărituri, care în interior au, potrivit tehnicii militare, bețe încrucișate, nisip și prundiș. Fii atent: acolo unde pământul e mai închis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
putere. Luă ficatul fazanului pe care tocmai îl curățase și începu să-l întoarcă pe o parte și pe alta. Toți se adunară în jurul lui. — Doar câteva luni... Uitați-vă la capătul ficatului... Toți o să fim implicați, va fi un masacru! Întoarse din nou ficatul, clătinând din cap îngrijorat. Le voi spune soției și copiilor mei să plece în provincie, cât mai departe de Roma. Paharnicul interveni din nou, cu un aer de superioritate, dar atent să nu ridice glasul: — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
care a venit de la Cremona. Nu-i un moment potrivit. Vitellius încercă să-l îndepărteze cu cotul, dar pretorianul se aplecă din nou spre el. — E o știre gravă. Armata lui Antonius Primus a învins la Bedriacum. A fost un masacru. Vitellius nu răspunse. Își trecea degetele prin părul băiețelului său, care dormea pe genunchii lui. M-ai auzit, împărate? Nu mai vreau să aud vești rele... De când ucigașii plătiți de mine au dat greș în Pannonia, când n-au reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
încercând să-și încurajeze soldații înainte de lupta cu vitellienii... Opt legiuni împotriva celor cinci ale lor... Revăzu mașinile de război pe care vitellienii le aduseseră la marginea drumului, bolovanii zburând prin aer, negri pe cerul înstelat. Auzi strigătele oamenilor zdrobiți... Masacrul... Catapulta ucigașă așezată de vitellieni pe marginea Viei Postumia făcea ravagii în rândul oamenilor lui Antonius. — Doi curajoși! strigă Antonius. Doi curajoși să ia scuturile și coifurile de la cadavrele dușmanilor, să se infiltreze printre vitellieni și să ajungă la catapultă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de luptă. Mulțimea izbucni în strigăte, din ce în ce mai ațâțată la vederea sângelui care îmbiba nisipul. Chipuri desfigurate, pântece spintecate, urechi și nasuri tăiate dintr-o lovitură... La fiecare rană, la fiecare mutilare publicul era în delir. În scurta pauză ce urmă masacrului, câțiva îngrijitori curățară arena de bucățile de carne împrăștiate pe nisip și luară cadavrele. Alții aduseră nisip proaspăt. Își făcură apariția paegnares, care, dând dovadă uneori de mai multă abilitate chiar decât gladiatorii, parodiau cele mai faimoase lupte ce avuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
îl întrerupse mesagerul. Ele te vor implora să negociezi. — Le vom trimite înapoi, cu tot respectul cuvenit. Nu mai poate fi vorba de tratative. Vitellius nu a respectat înțelegerea. A jurat că va abdica și, în schimb, a ordonat un masacru și a înfăptuit un sacrilegiu. Aș fi vrut să intru în Roma fără vărsare de sânge, dar mă văd nevoit să lupt. Vom porni în zori, și în câteva ore vom fi la porțile orașului. — Te avertizez că vitellienii sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
aruncau cu pietre. Flavienii răspundeau la fel. Soldații luptau pe Câmpul lui Marte, pe câmpia ce se întindea între Tibru și Capitolium... Poporul aclama lupta sângeroasă ca și cum s-ar fi aflat în arenă, strigând și aplaudând. Mulțimea se unduia, urmărind masacrul. Oamenii își mânjeau încălțările de sânge, săreau peste leșuri, arătându-le urmăritorilor locurile unde se ascundeau cei pe care-i căutau, ca să-i vadă pe aceștia cum erau uciși în taverne, la terme, în lupanare... Peste tot curgea sânge, peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ca să caute-un antidot și-l Împușcă pe băcan, nenorocire, băcanul era singur la tejghea așa că-n mod normal nu putea fi omorît, fiindcă Mickey impusese din start regula conform căreia trebuia să fie lăsat Întotdeauna un supraviețuitor la locul masacrelor pentru a povesti ce s-a-ntîmplat și totuși l-a omorît, cu aceeași pușcă cu care trăsese și-n polițistul pe care-l Întrebase politicos care-i drumul spre nu știu ce oraș și el, polițistul, Îi răspunsese frumos nedîndu-i prin minte că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
se mai Întîmplă și, ca un om minunat al acestui popor blînd, zice cu gura strîmbată de furie, de balaur: „Recunoașteți că-n regimul trecut nu se Întîmplau astfel de nenorociri”. Recunoaștem. Toate textele-s pe aceeași temă. SÎnt redescrise masacrele din ’40, George Poenaru vrea să deschidă un serial, iar George Ursu Își Împrăștie talentul pe-o singură idee principală: „să stîrpim acești șacali”. Gabriel Mărgărint e cuprins de Întrebarea mare „Va fi Ungaria jandarmul Europei?” și tot el răspunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Spuneam că social-democrații cărau în pușcării tinetele cot la cot cu țărăniștii; că legionarii și liberalii mîncau de-a valma bătaie; inși din partide opozante erau insultați, răbdau laolaltă de foame. Cuvîntul care să acopere ce s-a întîmplat e masacru. Cei doi, Pauker și Laslo Luca, au cerut moartea a 30.000 de "reacționari-bandiți". Într-un Consiliu de Miniștri, prezidat de doctor Petru Groza. Unii dintre acuzați fuseseră "tovarăși de drum". Ca Titel Petrescu, romanticul socialist cu lavalieră. Patru ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
duminică, 3 noiembrie 2002 Am visat (mă persecută visul ăsta) că plouă cu gheață peste mine. Numai că boabele de grindină se preschimbă-n ochi. Globi fără vedere, reci, seci. Ochi cu pupile rotunde, oarbe, rostogolindu-se ca după un masacru suprarealist. Tano mă atinge pe obraz cu limba lui aspră și fierbinte, să mă trezească. Iarăși am lăsat deschisă ușa de la antret, iarășișiiarăși a putut ajunge în dormitor, lîngă pat, să-mi lingă lacrimile de pe obraz. Nu plînge, Iordanco, de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și poetul/ Și am rămas păstor de vechi cuvinte,/ Olar de clipe/ unice și sfinte.” în Moșia, afirmă cu îndreptățită mândrie: „Eu rămân/... Un om liber,/ nesupus altui om,/ lucrător pe moșia sa/ nevânzătoare/ Limba Română.” Evocând cu profundă durere masacrul românilor din seara de 1 aprilie 1941 din apropierea satului Valea Albă, la vest de Siret (un fel de Katin al românilor), ne aduce în fața ochilor „șiruri lungi de morți/ Aruncați de-a valma în pământ deschis,/ Atunci nici un clopot n-
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
o asemenea bunăvoință de la urmașii celor care au tras pe roată pe Horea și Cloșca în februarie 1785, au martirizat pe Avram Iancu în 1848 și după, iar când Hitler și Mussolini le-a făcut cadou nordvestul Transilvaniei au săvârșit masacrele de exterminare de la Ip, Trăsnea etc... În sinea mea mi-am zis să mă feresc de acest cadou. Deși îi spun celui cu mustața răsucită că n-am nevoie de cadouri, omul insistă și mă determină să primesc oferta. Deși
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
doar o mică parte din totalul populației au devenit catolici. Cînd politica aceasta nu a dat rezultatele scontate, guvernul a creat o biserică ortodoxă croată; membrii ei erau considerați drept croați veritabili, dar de altă credință. Situația haotică provocată de masacrele și de proasta administrare a statului a dus la crearea unor condiții extrem de nefavorabile pentru puterile ocupante. Liderii Axei ar fi preferat desigur un guvern aflat sub o conducere tradițională și responsabilă. În ciuda repetatelor abordări, Maček refuza cu încăpățînare să
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
guvernului împotriva căruia luptaseră, britanicii i-au dat pe acești oameni pe mîna partizanilor. Mulți dintre ei, printre care se aflau și un mare număr de civili, au murit pe parcursul următoarelor săptămîni. S-a apreciat că au pierit în acest masacru între 40.000 și 100.000 de oameni. Partizanii nu numai că au triumfat asupra tuturor celorlalte elemente din regiunile Serbiei, Croației și Sloveniei, dar au reușit de asemenea să preia controlul deplin asupra a două zone ale vechiului stat
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]