10,807 matches
-
și rămâne clasic: nici un rând din aceste geniale texte nu s-a vestejit. Nu știu dacă Ion Barbu are sau nu dreptate când spune că asta se datorează faptului că Ghica avea pe lângă cultura lui umanistă și o solidă formație matematică, în vreme ce „limba limfatică și emfatică” a lui Alecsandri ține de „cultura” lui numai literară (e drept, cum spune tot Ion Barbu, „și aceea improvizată”). E însă adevărat că din câte a scris Alecsandri rămân destule pagini (mai ales versuri) care
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
antrenor-sportiv, dacă este bine gestionat, devine un factor puternic favorizant, uneori determinant al realizării unei performanțe sportive sau mai precis, factor determinant al maximizării expresiei motrice, spre parametrii recordului personal al sportivului, consecință a acestui flux informațional cu dublu sens . Matematic vorbind, avem o dedublare în sensuri opuse: cel dintre antrenor spre sportiv și invers, precum și din punct de vedere semantic. Încă un paradox suplimentar. Dacă la toate acestea mai adăugăm și mesajele verbale care vin să întărească mesajele gestuale, precum și
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
consideră că fiecare om poate utiliza mai mult creierul drept sau stâng, limbicul drept sau stâng. Acest model poate explica varietatea comportamentelor umane prin combinațiile dintre cele patru specializări. SISTEMUL CORTICAL (GÂNDIREA) MOD DE FUNCȚIONARE STÂNG CORTICAL STÂNG • logic • analitic • matematic • tehnic • raționament CORTICAL DREPT • creator • spirit sintetic • spirit artistic • globalizare • conceptualizare MOD DE FUNCȚIONARE DREPT • controlat • conservator • planificare • organizat • administrație LIMBIC STÂNG • contacte umane • emotiv • muzician • spiritualist • exprimare LIMBIC DREPT SISTEMUL LIMBIC (EMOȚIILE) Fig. 1. Modelul lui Ned Herrmann (1982
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
stâng (32-80%). Aceasta înseamnă că subiecții apreciază lucrurile sau ideile prin componentele lor, întregul fiind ignorat (analitic). Preferă să utilizeze un raționament logic, înțeleg ușor conceptele tehnice și științifice, măsoară cu precizie, percep și înțeleg cifrele manipulându-le cu ușurință (matematic). Preferința pentru detalii și nu pentru ansamblu, prezentarea logică a faptelor, relațiile de la cauză la efect sunt aspecte caracteristice acestor persoane. Trăsătura tipică pentru emisfera stângă este abordarea rațională. Persoanele care au emisfera stângă mai dezvoltată se ocupă puțin de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
primul rând ne gândim, pe de o parte, la modelul alocării randomizate a tratamentelor, care ne parvine de la centrele de experimentare agricolă, din laboratoarele psihologice, din experimentele aleatorii ale cercetării medicale și farmaceutice; iar pe de altă parte, la modelele matematice ale statisticienilor. Randomizarea are pretenția de a controla un număr infinit de ipoteze alternative, fără măcar a le specifica. Alocarea randomizată nu controlează niciodată pe deplin aceste alternative, Însă le face implauzibile Într-o măsură estimată de modelul statistic. Cealaltă
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
pe cazuri multiple conțin adesea atât cazurile individuale, precum și câteva capitole comparative. Redactarea unui astfel de studiu poate fi făcută de mai mulți autori. Un aranjament de acest fel a fost folosit Într-un studiu a opt inovații În educația matematică și științifică, publicat de Raizen și Britton (1997). Studiul, intitulat Bold Ventures, apare În trei volume cuprinzătoare (aproximativ 250, 350 și 650 de pagini). Cazurile individuale apar În ultimele două volume, pe când cele șapte capitole din volumul 1 acoperă aspectele
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
acestuia; • să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini; • să manifeste interes pentru citit; • să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora. Domeniul științe: • să-și îmbogățească experiență senzorială, ca bază a cunoștințelor matematice referitoare la recunoașterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor,clasificarea, constituirea de grupuri/mulțimi, pe baza unor însușiri comune (formă, mărime,culoare)luate în considerare sau în mai multe simultan; • să recunoască, să denumească, să construiască și să utilizeze formă geometrica cerc
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
mă îngrijesc”;Ne pregătim pentru activități; Gustarea;; Plecarea copiilor OPȚIONAL 2:”Prietenul meu, calculatorul” ĂLA: BIBLIOTECĂ: „Citim imagini din enciclopedie despre corpul omenesc” ARTĂ: „Desenează un tablou de familie” Educație sanitară: „Măricica” ADE: Activitate integrată DS (AM)„Omul”joc logic matematic DOS „Sănătatea, un dar prețios!” VINERI ADP: Primirea copiilor;Întâlnirea de dimineață „Știu ce fac cu.,..”; „Singurel mă îngrijesc”; Ne pregătim pentru activități; Gustarea; ĂLA: JOC DE ROL: „Să îmbrăcam păpușă” BIBLIOTECĂ: „Dinții pieptănului” (linia verticală)-scriere Joc distractiv „Chipul
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
pluridisciplinară, prospectivă, laică, optimistă, educabilă, economică. Incitante sunt și glosele despre esența inteligenței umane și modelarea ei în funcție de interesele unei lumi complexe ori reflecțiile asupra limitelor și corectivelor inteligenței în raportul creier-mașină, în situația extinderii utilizării calculatorului și a limbajului matematic, a interpunerii câtorva ecrane între om și obiecte. „Ideile, deși nu au realitate materială, au identitate tangibilă. Ele pot fi văzute în mers [...] [fiindcă] după cum banii nu sunt bani când stau, ci când circulă, tot așa ideile în momentul în
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
ca măsură a nevoii de comunicare dintre oameni, sintetizează viziunea unui umanism de factură modernă, elastic și mobil, în concordanță cu imperativul interdisciplinarității, ce caracterizează abordarea intelectuală actuală, iar Grigore Moisil, care a făcut o cauză personală din aplicarea metodelor matematice în domeniul studiului omului și al societății este elogiat ca un umanist împlinit (Moisil umanistul). Alimentată de dezbaterile la care autorul a participat în „centre internaționale de reflecție” legate de destinul omenirii și susținută de o bogată bibliografie, Zece mii de
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
i-a impus o anume metodă în procesul complex de examinare critică, atunci când mijloacele de investigare apar spontan din aria informațiilor de specialitate pe care un critic le deține. Subtitlul cărții, Jocuri cu mai multe strategii, conduce spre un model matematic, chiar dacă întreaga demonstrație se plasează în zona esteticului. Criticul observă la Caragiale „cel puțin trei categorii de jocuri cu grade de generalitate și semnificație diferite: jocurile propriu-zise, jocurile textuale și jocurile propriei sale cariere literare sau politice”. Pe acest traseu
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
românești și mondiale de semiotică, lingvistică și poetică matematică, și în general al matematicii aplicate la științele naturii și la cele sociale, tratând, în numeroase cărți și în sute de articole, o serie de teme: modele analitice ale limbajului, modelarea matematică a unor categorii lingvistice, analogii și diferențe între limbajele naturale și limbajele de programare, modelul topologic al limbajului poetic și modelul algebric al limbajului științific, modelarea matematică a strategiei în teatru, noi tipuri de mecanisme generative (îndeosebi gramaticile contextuale), modele
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
în sute de articole, o serie de teme: modele analitice ale limbajului, modelarea matematică a unor categorii lingvistice, analogii și diferențe între limbajele naturale și limbajele de programare, modelul topologic al limbajului poetic și modelul algebric al limbajului științific, modelarea matematică a strategiei în teatru, noi tipuri de mecanisme generative (îndeosebi gramaticile contextuale), modele matematice în folcloristică, mecanismul generativ în basmul fantastic, interacțiunea datelor înnăscute și a celor dobândite în unele modele topologice ale procesului de învățare, modele matematico-lingvistice în domeniul
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
a unor categorii lingvistice, analogii și diferențe între limbajele naturale și limbajele de programare, modelul topologic al limbajului poetic și modelul algebric al limbajului științific, modelarea matematică a strategiei în teatru, noi tipuri de mecanisme generative (îndeosebi gramaticile contextuale), modele matematice în folcloristică, mecanismul generativ în basmul fantastic, interacțiunea datelor înnăscute și a celor dobândite în unele modele topologice ale procesului de învățare, modele matematico-lingvistice în domeniul artelor vizuale, semiotica diagnosticului medical, metaforele și metonimiile în limbajul matematic, metaforele în componenta
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
gramaticile contextuale), modele matematice în folcloristică, mecanismul generativ în basmul fantastic, interacțiunea datelor înnăscute și a celor dobândite în unele modele topologice ale procesului de învățare, modele matematico-lingvistice în domeniul artelor vizuale, semiotica diagnosticului medical, metaforele și metonimiile în limbajul matematic, metaforele în componenta artificială a limbajului științific, comunicarea om-calculator, comunicarea diplomatică, abordarea matematică a studiului nevoilor umane, o nouă perspectivă în studiul paradoxului (de la patologie la normalitate), perspectiva semiotică în studiul indicatorilor sociali, dialogul confruntat cu simularea, calculul influențelor și
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
înnăscute și a celor dobândite în unele modele topologice ale procesului de învățare, modele matematico-lingvistice în domeniul artelor vizuale, semiotica diagnosticului medical, metaforele și metonimiile în limbajul matematic, metaforele în componenta artificială a limbajului științific, comunicarea om-calculator, comunicarea diplomatică, abordarea matematică a studiului nevoilor umane, o nouă perspectivă în studiul paradoxului (de la patologie la normalitate), perspectiva semiotică în studiul indicatorilor sociali, dialogul confruntat cu simularea, calculul influențelor și al interacțiunilor în tendințele globalizante din lume, metaforele teatrale în știința contemporană, relevanța
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
dramatică), a echilibrului dramatic, a conflictului teatral ca joc de strategie, a teatrului ca limbaj, aplicațiile vizând teatrul antic (în special tragediile lui Sofocle), teatrul clasic (Corneille, Racine, Molière), teatrul lui Shakespeare, teatrul modern și contemporan. Școala românească de teatrologie matematică s-a constituit pe baza ideilor lui M., la care se fac referințe în numeroase monografii, dicționare, articole de specialitate din SUA, Germania, Rusia, Cehia, Belgia, Brazilia, Canada, Spania, Italia, Olanda, Ungaria, Polonia, Franța etc. Formula canonică a mitului care
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
vastă erudiție, o precizie a ideilor și o putere de sinteză ieșite din comun) și ajunge la lămurirea propriei poziții printr-o demonstrație logică fără cusur. SCRIERI: Poetica matematică, București, 1970; ed. (Mathematische Poetik), Frankfurt am Main, 1973; Din gândirea matematică românească, București, 1975 Semiotica folclorului (în colaborare), București, 1975; ed. (La Sémiotique formelle du folklore), București, 1978; Semne despre semne, București, 1979; Semiotica matematică a artelor vizuale (în colaborare), București, 1982; Timpul, București, 1985; Artă și știință, București, 1986; Moduri
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
fără cusur. SCRIERI: Poetica matematică, București, 1970; ed. (Mathematische Poetik), Frankfurt am Main, 1973; Din gândirea matematică românească, București, 1975 Semiotica folclorului (în colaborare), București, 1975; ed. (La Sémiotique formelle du folklore), București, 1978; Semne despre semne, București, 1979; Semiotica matematică a artelor vizuale (în colaborare), București, 1982; Timpul, București, 1985; Artă și știință, București, 1986; Moduri de gândire, București, 1987; Provocarea științei, București, 1988; Invenție și descoperire, București, 1989; The Logical and Semiotic Status of the Canonic Formula of Myth
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
rezultat obținerea de monoculturi cu arbori de aceeași vârstă, care au transformat Normalbaum-ul din abstracțiune În realitate. Pădurea germană a devenit arhetipul În materie de impunere a structurilor ordonate ale științei asupra naturii dezordonate. Scopurile practice au Încurajat un utilitarism matematic ce părea să promoveze, la rândul său, perfecțiunea geometrică ca semn exterior al unei păduri bine gestionate, iar aranjarea rațională a arborilor a oferit noi posibilități de ținere sub control a naturii”. Tendința era una de uniformizare În sensul cel
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
e risipa: o fragmentare ineficientă În parcele individuale”. Ordinea pur formală era cel puțin la fel de important ca și adaptarea la epoca mașinismului. „Arhitectura”, insista el, „este acea artă superioară tuturor celorlalte care atinge o stare de măreție platonică, de ordine matematică, de contemplare, de receptare a armoniei ce domnește În relațiile emoționale”. Simplitatea formală și geometrică și eficiența funcțională nu erau două obiective distincte Între care trebuia găsit un echilibru. Dimpotrivă, prima era o condiție pentru obținerea celei de-a doua
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de nisip, electroni sau bile de biliard”. De asemenea, ele porneau de la premise extrem de fragile și tratau sistemele de ordine complexă ca și cum ar fi putut fi simplificate prin tehnici numerice. Astfel, mersul la cumpărături era privit ca o chestiune pur matematică, ce presupune o anumită suprafață de spațiu comercial, iar circulația rutieră - ca o problemă de deplasare a unui număr dat de autovehicule, Într-un anumit interval, de-a lungul unor străzi de o anumită lățime. Într-adevăr, acestea erau niște
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
plasarea economiei țării, inclusiv a agriculturii, pe o bază tehnică nouă, și anume cea a producției moderne la scară largă. Or, numai electricitatea poate asigura această temelie”. În mare parte, Lenin era atras de electricitate datorită perfecțiunii și preciziei sale matematice. Munca omului și chiar și cea a plugului cu aburi sau a treierătorii erau imperfecte, În vreme ce operațiunile efectuate de mașinile electrice păreau sigure, precise și continue. În plus, trebuie adăugat că electricitatea presupunea și centralizare: ea producea o rețea vizibilă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
scopul afișat, pe de o parte, și cvasi-anarhia ce domnea În societate În general, pe de altă parte: „Așa cum s-a Întâmplat În cazul tuturor utopiilor de acest gen, organizatorii Își descriau planul În termeni raționali și simetrici, În limbajul matematic al urbanismului, al cifrelor de control, statisticii, proiecțiilor și ordinelor precise. Ca și În cazul proiectului coloniilor militare, cu care planul urban se asemăna vag, fațada rațională ascundea cu greu oceanul de mizerie, dezordine, haos, corupție și arbitrar pe care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
epidemii. În schimb, diversitatea este dușmanul molimelor. Pe un câmp cu mai multe specii de plante, numai câțiva indivizi sunt susceptibili de a fi vulnerabili la un anumit agent patogen și este probabil ca ei să fie și răsfirați. Logica matematică a epidemiei nu mai funcționează. După cum se spunea În raportul Consiliului Național de Cercetare, un câmp pe care crește o monocultură sporește considerabil vulnerabilitatea, deoarece toate plantele aparținând soiului În cauză au cam aceeași zestre genetică. Însă, dacă pe un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]