2,955 matches
-
Servicii comune pentru întreprinderi (complex de afaceri, incubatoare de afaceri, animație, acțiuni de promovare, lucru în rețea, conferințe, târguri comerciale) Inginerie financiară Servicii în al treilea sector, voluntariat (activități culturale, sănătate și securitate) Pregătire profesională specifică IMM-urilor și activităților meșteșugărești 17. Turism 171 172 173 174 Investiții în capitalul fizic (centre de informare, cazare, masă, facilități) Investiții care nu sunt fizice (dezvoltarea și organizarea de serviciilor turistice, sport, activități culturale și de petrecere a timpului liber) Servicii comune pentru întreprinderile
jrc5209as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90377_a_91164]
-
fonduri, instituții publice și comenzi guvernamentale fără a prejudicia reglementările comunitare asupra comenzilor guvernamentale, - adoptarea și promovarea asistenței tehnice, mai ales în combinație cu inițiative din punctele de contact profesionale sau locale adecvate (ex. autorități locale, camere de comerț, asociații meșteșugărești sau de comerț), - taxe de înregistrare care să încurajeze o participare crescută. Pentru a încuraja participarea ÎMM, inclusiv a celor concentrate în arii geografice bine delimitate, autoritățile locale, cu participarea asociaților industriale, camerelor de comerț și a părților interesate pot
jrc5249as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90417_a_91204]
-
este necesar, se poate solicita o dovadă documentară suplimentară referitoare la natura acestor produse și la condițiile în care au fost expuse. 3. Alin. (1) se aplică tuturor expozițiilor, târgurilor sau manifestărilor publice similare cu caracter comercial, industrial, agricol sau meșteșugăresc, cu excepția celor organizate în interes particular în spații sau magazine comerciale și care au ca scop vânzarea produselor străine și în timpul cărora produsele rămân sub controlul vamal. CAPITOLUL IV REDUCEREA SAU SCUTIREA DE TAXE VAMALE Articolul 15 Interzicerea reducerilor sau
jrc5180as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90348_a_91135]
-
de guvern împreună cu miniștrii muncii și afacerilor sociale și cu partenerii sociali reprezentați de Uniunea confederațiilor industriale și patronale din Europa (UNICE), de Centrul european al întreprinderilor publice și al întreprinderilor de interes economic general (CEIP), Asociația europeană a întreprinderilor meșteșugărești, mici și mijlocii (UEAPME), Confederația Europeană a Sindicatelor (CES), Eurocadres și Confederația Europeană a Cadrelor (CEC). (6) Consiliul European de la Laeken a luat notă de disponibilitatea partenerilor sociali de a dezvolta și îmbunătăți coordonarea concertării privind diversele aspecte ale strategiei
jrc5913as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91085_a_91872]
-
forței de muncă întrunit la Luxemburg a recunoscut rolul decisiv jucat de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) cu privire la crearea de locuri de muncă durabile; (12) întrucât formarea profesională legată de muncă, inclusiv ucenicia, în microîntreprinderi, IMM-uri și sectorul meșteșugăresc reprezintă un ajutor important pentru găsirea unui loc de muncă; întrucât cerințele lor specifice în acest domeniu trebuie avute în vedere; (13) întrucât cursanții trebuie să fie corect informați cu privire la dispozițiile relevante în vigoare în statul membru gazdă; (14) întrucât
jrc3934as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89097_a_89884]
-
pentru afaceri care duc la crearea de noi firme și de noi locuri de muncă; (4) întrucât la 10 octombrie 1994 Consiliul a adoptat o rezoluție în sprijinul programului integrat al Comisiei în favoarea întreprinderilor mici și mijlocii și a sectorului meșteșugăresc; (5) întrucât Consiliul European întrunit la Cannes pe 26 și 27 iunie 1995 a primit cu mare interes raportul Grupului consultativ pentru competitivitate (Grupul Ciampi); (6) întrucât la 29 iunie 1995 Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind comunicarea Comisiei
jrc2932as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88087_a_88874]
-
publicitatea pentru anumite mărfuri sau servicii, această interdicție poate să fie extinsă la publicitatea comparativă, fie că interdicția este impusă direct sau de un organism sau organizație responsabilă, conform legislației acestui stat membru pentru reglementarea exercitării unei activități comerciale, industriale, meșteșugărești sau profesionale; (22) întrucât statele membre nu sunt obligate să permită publicitatea comparativă pentru mărfuri sau servicii asupra cărora, în coformitate cu dispozițiile Tratatului, mențin sau introduc interdicții, inclusiv interdicții privind metodele de comercializare sau publicitate care au ca țintă
jrc3348as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88506_a_89293]
-
nu obligă statele membre care, în conformitate cu dispozițiile Tratatului, mențin sau introduc interdicții de publicitate pentru anumite mărfuri sau servicii, fie impuse direct sau de către un organism sau organizație responsabilă, conform legislației statelor membre, pentru reglementarea exercitării unei activități comerciale, industriale, meșteșugărești sau profesionale, să permită publicitatea comparativă pentru aceste mărfuri sau servicii. Dacă aceste interdicții se limitează la anumite medii, prezenta directivă se aplică mediilor care nu reprezintă obiectul acestor interdicțiilor. 5. Nici o dispoziție a prezentei directive nu împiedică statele membre
jrc3348as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88506_a_89293]
-
ex Capitolul 45 4503 Plută și articole din plută, mai puțin: Articole din plută naturală Fabricare în care toate materialele folosite sunt încadrate la altă poziție tarifară decât produsul Fabricare din pluta de la poziția tarifară nr. 4501 Capitolul 46 Produse meșteșugărești din paie, alfa sau alte materiale de împletit; coșuri și alte împletituri Fabricare în care toate materialele folosite sunt încadrate la altă poziție tarifară decât produsul Capitolul 47 Pastă de lemn sau din alt material fibros celulozic; hârtie și mucava
jrc4747as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89913_a_90700]
-
maniera obișnuită. Trebuie indicate numele și adresa expoziției. Acolo unde este necesar, pot fi cerute dovezi documentare suplimentare privind natura produselor și condițiile în care au fost expuse. 3. Alin. (1) se aplică expozițiilor cu profil comercial, industrial, agricol sau meșteșugăresc, târg sau spectacole sau prezentări publice similare, care nu este organizat pentru scopuri private în spații comerciale sau imobile de afaceri având în vedere vânzarea produselor de import și în timpul cărora produsele rămân sub control vamal. Articolul 87a Fără a
jrc2629as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87783_a_88570]
-
nu este însă solicitată în cazul lucrătorilor care intră sub incidența dispozițiilor Directivei Consiliului din 25 februarie 19645 privind realizarea libertății de stabilire și a liberei prestări a serviciilor în cazul activităților de intermediere în comerț, industrie și mica industrie meșteșugărească; b) lucrătorul care, deși își are reședința pe teritoriul statului membru unde, de regulă, se întoarce în fiecare zi sau cel puțin o dată pe săptămână, este angajat pe teritoriul unui alt stat membru. Autoritatea competentă din statul unde este angajat
jrc54as1968 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85188_a_85975]
-
în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea unor facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localită��i din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei "Delta Dunării", republicată, cu modificările ulterioare; ... p) clădirile deținute de cooperațiile de consum sau meșteșugărești și de societățile cooperative agricole, în condițiile elaborării unor scheme de ajutor de stat/de minimis având un obiectiv prevăzut de legislația în domeniul ajutorului de stat; ... r) clădirile deținute de asociațiile de dezvoltare intercomunitară. ... (3) Scutirea sau reducerea de la
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277848_a_279177]
-
alte autorități sau instituții publice și organisme private autorizate, potrivit legii. ... Articolul 98 (1) Asociația Nevăzătorilor din România, Asociația Invalizilor de Război Nevăzători din România, Asociația Națională a Surzilor din România, Liga Națională a Organizațiilor cu Personal Handicapat din Cooperația Meșteșugărească și Consiliul Național al Dizabilității din România pot primi sume de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, în condițiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, potrivit bugetelor de venituri
LEGE nr. 448 din 6 decembrie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267304_a_268633]
-
primarii, posturi de politie, cooperative de credit rural, biblioteci, oficii poștale și altele asemenea; ... e) clădiri pentru comerț și alimentație publică, cu o suprafață de până la 200 mp și cu deschideri până la 6 m; ... f) hale și ateliere pentru activități meșteșugărești care nu generează vibrații, cu o suprafață de până la 200 mp și deschideri până la 6 m; ... g) dependințe și anexe gospodărești: garaje, bucătării de vară, grajduri, șuri și altele asemenea; ... h) construcții cu caracter provizoriu. ... ● Construcții cu caracter provizoriu Construcțiile
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273827_a_275156]
-
primarii, posturi de politie, cooperative de credit rural, biblioteci, oficii poștale și altele asemenea; ... e) clădiri pentru comerț și alimentație publică, cu o suprafață de până la 200 mp și cu deschideri până la 6 m; ... f) hale și ateliere pentru activități meșteșugărești care nu generează vibrații, cu o suprafață de până la 200 mp și deschideri până la 6 m; ... g) dependințe și anexe gospodărești: garaje, bucătării de vară, grajduri, șuri și altele asemenea; ... h) construcții cu caracter provizoriu. ... ● Construcții cu caracter provizoriu Construcțiile
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
43%), penticostali (1,6%), baptiști (1,06%) și unitarieni (1%). Pentru 8,1% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Mediașul este un centru important de exploatare a gazului metan (din anul 1900). În secolul al XIX-lea, vechile centre meșteșugărești de aici s-au transformat în fabrici și s-au produs aici primul cristal și primul email românesc. Fabricile cele mai cunoscute sunt: Sistemul de transport public din Mediaș este compus din autobuze și troleibuze. Există și companii de taxi
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
care se desprindeau drumurile orientate în toate direcțiile, având formă rotundă. Exploatarea pădurii pentru necesități legate de agricultură, gospodărești și construcții au contribuit la despădurire. În sistemul economic al secolului al XVIII-lea, produsele pădurii au cunoscut o largă utilizare meșteșugărească. Inițiativa localnicilor de a tăia pădurea pentru a face ogor, a fost încurajată de către stăpânii moșiilor și de ocârmuire. Până la 1900 au dispărut vechile păduri dintre Craiova, Caracal și Olteț cuprinse în harta lui Specht (1790) și harta rusească din
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
al VI-lea la 2 ianuarie 1721, orașului Sătmar-Mintiu conferindu-i-se totodată și statutul de oraș liber regal. Datorită privilegiilor economice și comerciale primite cu începere din secolul al XIII-lea, Sătmarul a devenit un însemnat centru al breslelor meșteșugărești. Secolul al XVIII-lea marchează debutul unui intens proces de urbanizare a orașului, din această perioadă datând câteva edificii reprezentative: primăria veche, hanul, o cazarmă, biserica greco-catolică, biserica reformată etc. În anul 1823 se înființează "Comisia de Sistematizare" a orașului
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
orașului, dezvoltarea economică a căpătat și o componentă industrială. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, dezvoltarea rețelei de cale ferată în România, rețea în cadrul căreia orașul Buzău constituia un important nod, a dat un puternic impuls evoluției de la mici ateliere meșteșugărești spre instalații industriale. Prima astfel de instalație industrială a fost moara "Garoflid", deschisă în 1883, care funcționa și ca fabrică de postav și dimie. În 1894, s-a construit o rafinărie de petrol a societății "Saturn", rafinărie care a funcționat
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
cu o populație cifrată la circa 7600 locuitori, era cunoscut ca un important centru comercial și manufacturier. Astfel, se găseau aici mai multe fabrici de cărămidă, de țigle și teracotă, fabrici de paste făinoase, mori pentru cereale și multe ateliere meșteșugărești. Avea apoi să se adauge o fabrică de tăbăcirea pieilor de animale și încălțăminte. Tot în această perioadă, orașul era reședința județului Vâlcea, precum și reședință episcopală. Se mai găseau aici de asemenea "Regimentul 2 Dorobanți Vâlcea", o școală primară de
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
superior, „Universitatea Constantin Brâcoveanu”, „Universitatea Spiru Haret”, secții ale „Universitații Tehnice Pitești”. Schimbări importante în viața economică a orașului până prin anii '50 nu prea au fost semnalate. Atunci, pe lângă fabricile de căramidă, atelierele meșteșugarilor adunate după anul 1948 în "cooperative meșteșugărești", apare în Râmnicu Vâlcea o fabrică de "placaje din lemn" cuplată cu una de mobilă cu denumirea de „Combinatul de prelucrarea lemnului”. După anul 1989 prin privatizare acesta a falimentat datorită unui management care nu a putut face față pieței
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
pentru fabricarea cărămizilor de construcții), straturi acvifere (cu un grad ridicat de mineralizare, ce le-ar putea face utile în tratamente terapeutice), ape de adâncime (excelente surse potabile). Cercetările arheologice de pe raza orașului au scos la lumină urmele unor activități meșteșugărești cum ar fi reducerea minereului de fier și obținerea fierului din solurile feruginoase locale, fier din care se realizau în ateliere specializate diferite obiecte și unele unelte agricole, datând din Secolul XI - XII. Însă tot pe raza orașului au fost
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
Secolul XI - XII. Însă tot pe raza orașului au fost surprinse și urmele unor activităti de obținere si prelucrare a fierului, mult mai vechi, încă din secolele Secolul IV - V. În aceeași așezare a fost descoperit cel mai mare centru meșteșugăresc de prelucrare a cornului de cerb din sud-estul Europei, datând din aceeași perioadă. De altfel urme ale unor străvechi civilizații au fost identificate pe raza orașului atestând un înalt nivel de dezvoltare încă de acum 7000 de ani. Intensa activitate
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
de prelucrare a cornului de cerb din sud-estul Europei, datând din aceeași perioadă. De altfel urme ale unor străvechi civilizații au fost identificate pe raza orașului atestând un înalt nivel de dezvoltare încă de acum 7000 de ani. Intensa activitate meșteșugărească a dus la dezvoltarea economico-socială timpurie a localității care a devenit centrul politico-administrativ acelui stat medieval cunoscut în izvoarele vremii sub numele de "Țara Berladnicilor" ("Terra Berladensis", cum apare în unele izvoare bizantine și în unele acte emise de cancelaria
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
numită mai întâi Bodeștii lui Buhuș, Bodeștii Buhușoaiei, Buhușoaia, Buhuș. Toate aceste denumiri derivă de la numele familiei boierești Buhuș care stăpânea aceste locuri. În anul 1819 a fost declarat târg boieresc, iar din anul 1832 încep să apară primele ateliere meșteșugărești. A fost declarat oraș în anul 1930. La pagina 137 din Enciclopedia Cugetarea (1936 - 1939), precum și la pagina 576 din "Istoria românilor" de Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu se afirmă cu certitudine că localitatea a purtat în trecut
Buhuși () [Corola-website/Science/297006_a_298335]