2,843 matches
-
se vestejiseră și căpătaseră culoarea ruginie. Soarele era în asfințit și lumina cu ultimele lui raze crucile albe și ramurile veștejite, care dobândiseră culoarea vie portocalie ca fundurile dealurilor sterpe în culoarea nisipului fără un singur pom; era o simfonie melancolică, dar nespus de armonioasă. Rătăcind de colo, colo multă vreme, printre tăcute oase a crucilor, întrebându-mă cine plânge oare, sau e chinuit de dor după aceste tinere ființe care n-aveau să se mai întoarcă la vetrele lor niciodată
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
de limbă italiană, "Sommo Poeta" („poet în cel mai înalt grad”). "„Dante era de statură mijlocie, cu un umblet grav și liniștit. Avea o față lungă, nasul acvilin, ochii mari, pielea brună, părul negru și des, totdeauna cu o căutătură melancolică și gânditoare”" (Giovanni Boccaccio, "Trattatello in laude di Dante"). Viața lui este strâns legată de evenimentele politice din Florența. În acea perioadă, Florența era pe cale să devină orașul cel mai important și puternic din Italia centrală. Începând din 1250, un
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]
-
Copilăria lui Ivan" reprezintă primul film de lung metraj al lui Tarkovski, a cărui acțiune este situată în timpul războiului și este inspirată de propriile amintiri și de poezia tatălui său. Filmul se bazează pe două metafore antagonice: râul luminos, cu melancolica sa curgere, care reprezintă viața fericită de odinioară, și copacul înnegrit de flăcări, ars, simbol al morții, care apare în ultimul cadru. Sunt prezentate peripețiile din spatele liniilor inamice ale unui băiat orfan, sătul de atâta mizerie și dornic de a
Andrei Tarkovski () [Corola-website/Science/298576_a_299905]
-
figurilor create de el, precizia liniilor și redarea mișcării fac din lucrările sale o operă ce simbolizează pictura epocii. Caracteristic artei lui Botticelli este și faptul că figurile pictate de el prezintă profunde sentimente umane. Personajele sale cu chipuri ușor melancolice au, în general, o expresie visătoare, Botticelli ne apare ca un cercetător atent al sufletului omenesc. Operele sale, inspirate de teoriile neoplatonice ale lui Marsilio Ficino, animator al "Academiei Florentine", atestă sensibilitatea deosebită și bogata viață lăuntrică a artistului. s-
Sandro Botticelli () [Corola-website/Science/299640_a_300969]
-
Pe tânărul poet Teodor Dume nu mi-l pot inchipui decât pe fundalul orașului său, care timp de aproape trei decenii a fost și al meu, Oradea. Oraș subtil și cochet, neîndoios, cu o tradiție barocă filtrată printr-un secession melancolic, fumuriu, dar și cu o prospețime indicibilă a văzduhului său, cu o adolescență perpetuă a ușoarelor adieri ale acestuia, încărcat de miresmele aspre ale șesului și de cele mai conciliante, blajine, ale dealurilor între care se află. Iluzie, s-ar
Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Science/299159_a_300488]
-
cu Ombladon și FreakaDaDisk (ceilalți 2 membri ai trupei Paraziții).<br> Cu 2 zile înainte de lansarea albumului apare și videoclipul piesei "Unde se termină visele". Această piesă conținând un mesaj foarte puternic, dar în același timp e o piesă mai "melancolică", ceva necaracteristic celor de la "Paraziții".<br> Pe 24 martie se lansează albumul solo și în primele 48 de ore are deja peste 32.000 de exemplare vândute, un număr foarte bun având în vedere vremurile de acum... De asemenea Cheloo
Paraziții () [Corola-website/Science/299792_a_301121]
-
semnată în 1756, împărăteasa l-a căsătorit în 1760 cu Prințesa Isabella Maria de Parma (1741-1763), nepoata regelui Ludovic al XV-lea, o fată cu un spirit și o inteligență mai mare decât soțul ei, dar un temperament aproape morbid melancolic. Iosif și-a iubit soția găsind-o fermecătoare iar ea a căutat cu o atenție deosebită să-i cultive afecțiunea. Isabella a fost, de asemenea, cea mai bună prietenă și confidentă cu sora soțului ei, Maria Christina, ducesa de Teschen
Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/299307_a_300636]
-
încredere în capacitatea ducesei de a fi regentă și a declarat în prezența ei că ar dori să trăiască până Victoria împlinește 18 ani, astfel ca regența să fie evitată. Mai târziu, Victoria și-a descris copilăria ca fiind "destul de melancolică". Mama Victoriei era excesiv de protectoare cu prințesa, care a fost crescută în izolare, în ceea ce s-a numit "sistemul Kensington", un set elaborat de reguli și protocoale concepute de Ducesă și de presupusul ei iubit, Sir John Conroy, pentru a
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]
-
asistentelor să îi cheme pe Nora și Giorgio, dar moare înainte ca aceștia să îl mai poată vedea. Cauza decesului, conform autopsiei, era peritonita. Masca mortuară a scriitorului, modelată de sculptorul Paul Speck, surprinde chipul lui Joyce într-o ipostază melancolică, extenuată, împăcată cu sine și demnă. Joyce a fost înmormântat la 15 ianuarie, fără ritual religios, la Cimitirul Fluntern din Zürich. Când i s-a propus ca soțul ei să fie înhumat conform datinilor catolice, Nora ar fi răspuns „Nu
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
Scopului), în Ekaterinburg. Stresul și nesiguranță captivității și-au pus amprenta atât asupra Anastasiei cât și a întregii familii. "Pa”, i-a scris Anastasia unei prietene în iarna anul 1917.” Nu ne uitați”. La Tobolsk ea a scris o lucrare melancolica pentru profesorul ei de limbă engleză, plină de greșeli de ortografie despre "Evelyn Hope" un poem a lui Robert Browning despre o tânără:"Când a murit ea avea doar șaisprezece ani" a scris Anastasia. Era un bărbat care o iubea
Marea Ducesă Anastasia Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/298806_a_300135]
-
parțial într-o continuă lupta cu a altor poeți, și abordarea sa neo-Classică și temperată a poeziei este în competiție cu versurile cu înaltă particularitate abordată de poeți cum ar fi Ambrose Phillips. În această perioadă James Thomson a creat melancolica sa operă "The Seasons" și Edward Young a scris "Night Thoughts." De asemenea, este era care a întâmpinat o serioasă competiție din partea modelului propriu a poeziei pastorale. În critică ,poeții se zbuciumau cu o doctrina a "cuviinței", aceea de a
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
coline, cu vii și căsuțe acoperite cu șindrilă. ...El rămâne poet, iar arta sa este un cântec de pasăre. El este român prin sentiment, prin lirismul fin, prin simpatia pe care o pune în pictură, în alegerea motivelor de-o melancolică întindere sau de-o intimitate visătoare, prin ceea ce are tandru și spiritual în maniera sa."” „"Grigorescu picta cu plăcere vădită, surâzător, comunicativ, cum îi era chemarea. A pictat într-un stil al epocii lui, în apostrofe mișcătoare, monotone ca și
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
din ele duce la o nesfârșită varietate. Se observă că linia constructivă este concepută în curbe largi sau ascendentă, linie care aduce un ritm lăuntric într-o compoziție în care dialogurile cromatice sunt când grave, când scânteietoare, când vesele sau melancolice și care urmează de fapt starea sufletească a artistului. Anemonele (1908), Dumitrițele (1910), Trandafirii (1910) și alte lucrări cu flori realizate în preajma sfârșitului vieții sale, impresionează prin măreția execuției și deopotrivă prin conținutul emoțional. Fără a le considera simple pretexte
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
într-o casă veche, cunoscută sub numele de "Bateau Lavoir", unde locuiesc studenți, pictori, sculptori și actori. Pictează la început tablouri triste, în tonuri albastre reci (așa numită perioadă "albastră"), ce exprimă singurătatea, suferința și sărăcia, reflectând o dispoziție afectivă melancolică. Cunoaște pe Fernande Olivier, o tânără brunetă și elegantă, de care se îndrăgostește și cu care va locui împreună. În pânzele lui Picasso domină acum nuanțele deschise, senine (perioada "roz"). Fascinat de universul arlechinilor, acrobaților și clovnilor, merge adeseori la
Pablo Picasso () [Corola-website/Science/297881_a_299210]
-
mențin relativ constante pe toată perioada maturității, până la bătrânețe, cănd cunosc un proces de aplatizare din cauza pierderii vivacității, a vigorii. În schimb, unele trăsături temperamentale se rigidizează, se accentuează la bătrânețe (de exemplu: iritabilitatea la un coleric, depresia la un melancolic, închistarea la un flegmatic). Temperamentul este neutru din punct de vedere valoric pentru personalitate, adică nu el este cel care dă valoare personalității. Temperamentele nu sunt bune sau rele, de dorit sau indezirabile. Trăsăturile temperamentale sunt înnăscute, au o condiționare
Temperament () [Corola-website/Science/307352_a_308681]
-
arsurilor. Se reîntoarce la Paris, în zona ocupată, pentru a-și relua activitatea muzicală. Va rămâne pe toată durata războiului în Franța ocupată, călătorind mult. A încercat să scape în Elveția, după un sejur la Thonon-les-Bains, fără succes însă. Atmosfera melancolică din Parisul sub ocupație se reflectă în piesa "Nuages", pe care o înregistrează în 1940, împreună cu clarinetistul și saxofonistul Hubert Rostaing. În decembrie 1940, înregistrează cu orchestra lui Pierre Allier. În 1943, la Salbris, în Loir et Cher, unde Django
Django Reinhardt () [Corola-website/Science/308605_a_309934]
-
Irons. Trupa a ținut audiții pentru un chitarist nou dar a decis după câteva practici că nu merge cu chitaristul Weirdos, Dix Denney. Kiedis i-a descris pe ultimii doi candidați, Mark Nine și Jack Sherman, ca fiind respectiv, un "melancolic avangardist refugiat de la școala de artă" și un tip arătând ca un tocilar cu un Jewfro dat pe spate și un fundal necunoscut. Din punct de vedere muzical Sherman s-a înțeles imediat cu Flea și Martinez fiind angajat ca
Red Hot Chili Peppers () [Corola-website/Science/308147_a_309476]
-
Vocea caldă, cu un timbru specific, modulată cu ușurință, și versurile încărcate metaforic, deși foarte simple - concură în egală măsură la crearea unei stări “poetice” greu de înlăturat din sufletul ascultătorului. Cântecul, chiar cel de joc, îmbracă o dulce aureolă melancolică, el se circumscrie vieții rurale din care a isvorît, înnobilînd satul și oamenii lui.” (Lucian Steia, "Marginalii la cântările Floricăi Ungur", în: Alma Mater, nr. 9-10 (33-34), an V, octombrie-noiembrie 1973) „Cântecul Floricăi Ungur pune un strop de fericire în fiecare
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]
-
apă sau aruncă năvodul în râu. Multe din picturile sale zugrăvesc prânzul sau cina sărăcăcioasă pe care doar țăranul și-o putea permite. Artistul și-a surprins personajele în cele mai importante și permanente îndeletniciri și destul de des în ipostaze melancolice sau de odihnă. El nu a căutat idilicul vieții la țară ca predecesorii săi. Realismul muncii, a luptei cu greutățile vieții și cu exploatarea care era în acele timpuri o obișnuință, a făcut ca tablourile lui Băncilă să rămână posterității
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
apă sau aruncă năvodul în râu. Multe din picturile sale zugrăvesc prânzul sau cina sărăcăcioasă pe care doar țăranul și-o putea permite. Artistul și-a surprins personajele în cele mai importante și permanente îndeletniciri și destul de des în ipostaze melancolice sau de odihnă. El nu a căutat idilicul vieții la țară ca predecesorii săi. Realismul muncii, a luptei cu greutățile vieții și cu exploatarea care era în acele timpuri o obișnuință, a făcut ca tablourile lui Băncilă să rămână posterității
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
emană o frumusețe irezistibila și ne uimesc prin bogăția lor, adesea preaslăvesc splendoarea "Serenissimei Republici", Veneția, dar respira totodată o atmosferă de imperturbabila liniște. În operele perioadei târzii de creație, paletă cromatică a artistului capătă tonuri mă întunecate, devenind ușor melancolica, departe totuși de dramatismul reprezentărilor lui Tintoretto. Veronese nu este însă un pictor pur decorativ. El stăpânește la perfecție tehnică artistică, iar simțul deosebit al luminii și culorii îi va determina pe pictorii coloriști, inclusiv pe impresioniști, să-și desăvârșească
Paolo Veronese () [Corola-website/Science/306658_a_307987]
-
numără Joy Division și Echo and the Bunnymen. Spre sfârșitul anilor '60, în State apar mai multe trupe semnificative. Printre acestea se numără The Velvet Underground, al cărei album de debut, "The Velvet Undergroung and Nico" (1967), prin temele sale melancolice și soundul sumbru, a fost luat drept model de către multe dintre trupele anilor '80 (de exemplu, Joy Division a cântat o versiune cover a melodiei "Sister Ray", iar Christian Death a făcut cover după melodia "Venus in Furs"). Odată cu "The
Gothic rock () [Corola-website/Science/306827_a_308156]
-
material independent, promovat prin mijloace proprii, acesta a avut un succes nesperat, fiind ascultat de o mulțime de persoane. O mare contribuție a avut-o și internet-ul, fiind mediul principal de răspândire. Albumul se remarcă printr-un sound inedit, melancolic, meditativ și chiar trist, neobișnuit pentru fanii Hip-Hop-lui. Cu acest album Veritasaga a câștigat un număr impresionant de fani, pornind un adevărat curent în zona underground. În 2004 Praetor părăsește țară, iar DJ Sonia devine membru oficial al trupei. Urmează
Veritasaga () [Corola-website/Science/306862_a_308191]
-
autentice în care artistul deține forța organizatoare fundamentală și este autor al propriului univers. După titlu se poate constata că tabloul "Fazele vieții" (cca. 1835) este un fel de testament al artistului. Slăbit de boală, Friedrich pictează un tablou visător, melancolic. Pictorul împărtășește reflecțiile despre moarte cu ajutorul jocului complicat a raporturilor de dependență între oamenii înfățișați.
Caspar David Friedrich () [Corola-website/Science/307814_a_309143]
-
nici cea mai mică exagerare, că îl iubim și că nu am fost niciodată atât de încântați de un album. Albumul nostru de debut a fost rapid și aspru, pop punk, "Without You I'm Nothing" a înfățișat partea noastră melancolică și depresivă, iar "Black Market" este o combinație perfectă a celor două laturi. E și primul album în a cărui producere am fost cu adevărat implicați, unde nu ne-a fost frică să facem ceea ce doream cu adevărat să facem
Placebo (formație) () [Corola-website/Science/307834_a_309163]