2,990 matches
-
scăpat pe el, cum i se cuvine unui adevărat erou național. Pe la amiază, au primit ordin să se suie în camioane, să părăsească Cîmpina și să să se îndrepte spre Brigada trupelor de Securitate din Băneasa. Pentru că au mers ca melcul, au ajuns abia pe la trei. Li s-a ordonat să sară din camioane și să-și prezinte armamentul și muniția la control. Totul a fost găsit în ordine, iar armele au fost puse în rastel. Băieții au fost trimiși la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
așteptau de aproape o jumătate de oră cu motoarele pornite. Militarii au urcat pe rînd pe platforme și s-au înghesuit pe băncile de sub prelate. După ce s-au verificat efectivele, au părăsit incinta Școlii și au luat-o cu viteza melcului spre nord, pe Șoseaua Națională. După mai puțin de un kilometru, ajung la primul punct de control. Se schimbă parolele, li se ordonă să coboare fiecare pe carosabil, sînt identificați și apoi lăsați să și continue drumul. Pînă să ajungă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
X-a, le reunim într-un colectiv școlar cu băieții din clasa a XII-a. Interesant este că toți părinții au înțeles ideea. La catedră stătea un robot-profesor, urmărind preocupat dârele lucioase pe care le lăsa pe suprafața cristalină un melc. La vederea pedagogului, profesorul-robot sări în picioare și strigă „Drepți”. Elevele țâșniră în poziția sus-amintită. Roboții noștri observară că elevele nu stăteau în bănci, ci în grupuri, în jurul unor mese însemnate cu litere și cifre: C 3, B 7, T
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
plin cu gheme și andrele. — Se studiază diferențiat, pe grupe, îi lămuri pedagogul, făcând semn elevelor să-și continue munca. Să luăm un exemplu. Ce se studiază la M 4? se întoarse el spre profesorul-robot. Un moment, spuse acesta, dând melcul la o parte și deschizând un caiețel. La M 4 se studiază ciorba de potroace! citi el în caiețel. Se apropiară de masa M 4 și văzură într-adevăr cum o elevă pământeană vioaie, drăguță, le explică unor jupiteriene durdulii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
mine; preferam uneori să înfrunt această răceală din ce în ce mai evidentă decât să mă uit în ochii Laurei. Dinu nici atât nu era un obstacol. El însuși avea viața sa dublă, nelăsând să se vadă, din cochilia în care se retrăgea ca un melc, de cum simțea un pericol, decât o politețe lipicioasă și fadă. Cât privește bătrânii, ei mă ajutau din toate puterile să fiu mulțumit de mine. Îi interesa tot ce spuneam și mă ascultau sorbindu-mi cuvintele. Numai Filip și Mopsul erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
eu eram eu. „S-o ia dracul de viață”, mi-am zis auzindu-l pe Mopsul râzând gălăgios. Se lăsase noaptea sau poate că întunericul provenea de la ceața care se lipea de fereastră, secretată de o atmosferă plină parcă de melci. Marea gemea afară. „Ce ai de gând, Daniel Petric?” m-am întrebat. Am tresărit. Trebuia deci să iau o hotărâre? M-am încordat să ascult zgomotul valurilor, parcă de asta depindea răspunsul, după care mi-am zis: „Îi voi face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ceilalți mergând toți pe asini, ca să fie odihniți. De câteva ori Marele Preot blestemă în sinea sa încetineala mersului și se gândi înduioșat la aripile de vultur făcute cândva de Auta. Înaintau grăbiți, dar i se părea că înaintează ca melcii. Și, cu toată graba lor de a ajunge cât mai era soarele sus, nu ajunseră decât noaptea. Cei doi preoți, înconjurați de câțiva soldați dintre cei mai viteji, dar care acum își uitaseră vitejia și tremurau ca varga, înaintară prin
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
să creadă În posiblitatea eșecului și Își continuă drumul cu pași mai Înceți și inima grea de presimțiri negre. [Pe scenă, Guy Domville se apropia târâș de final. Pentru majoritatea prietenilor autorului, aflați În sală, el venea cu pas de melc, căci doreau din tot sufletul să se termine, sărmanii actori să scape de chin și trăgătorii de la galerie să rămână fără ținte, doreau ca propriul lor disconfort să ia sfârșit. „Dă, Doamne, să se termine mai repede!“ se rugă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
a repetat, nerușinat, penibil și plăpînd: pîca-pîca!... Am și chestionat-o revoltat pe prietena mea: "Ai spus ceva?", încredințat că ceea ce îmi înregistraseră timpanele fusese un mic 33 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI să-și lase bala sa de melc asupra unei noi bulbucături de pe fațadă... Zic și raiul fiindcă, într-un colț al cimitirului, se pripășiseră și niște țigănci murătorese, specialiste la îndeplinirea la ultimele dorințe, cu tămâie, lumânări, mititei, murături și damigenele de cocîrț. Murătoresele însă, după nițică
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
S-au dezmorțit atunci din dureri demonii cei mai haliți. Tălpile iadului cele mai crăcite nevenindu-le bine să se decidă dacă să-i ia sau nu în serios îndrăzneala. Nerepezindu-se încă. Unii, mai pățiți, plecîndu-și întîi către noi melcul urechii. Au reverificat grijulii ritmurile, recalculând totul. Nelăsând nici un amănunt la întîmplare... Și, deodată, când s-au dumirit că acele invocații, ce li se păruseră că le aud, erau adevărate, sala în care ne aflam s-a pornit să țopăie
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
călușe de câlți și îi adăposti prin buzunar. Mișcîndu-se ca felina. Precaut. Peste zece secunde, Bruță și prietenul său escaladau, cu bricegele mulate la carâmb, fațada Casei de Cultură a Studenților. Tîrîndu-se pe netezimea și în înălțimea ei, precum doi melci uriași. Pe care n-ai fi avut cum să-i împiedici să răzbată către tezaurele fluide ale etajului întîi. 43 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - ...Înghețase bălegarul în noi - vorbi din nou Bruță - când s-au aprins focurile alea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
credința)... Vrei să pui mâna s-o simți cât e de întărită? - Suge-o-n taină, păgubosule... - Adoua oară când s-a bătut din nou miezul nopții, s-a așternut liniște și ne-au ieșit ochii din cap, ca la melc. S-a produs fenomene de se încrețea, de spaimă, pielea pe tine. Crăcile zarzărilor a prins a se clătina ca niște paparude. Prin ogrăzi, după uluci, s-a prins a se foi arătări cu coarne și furci, ce seamănau cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
tencuială de pe tavan, împroșcîndu-l - două puncte fierbinți - peste față. Își descusu, din nou, cu greu, pleoapele, folosi mâneca, se șterse. Nu era cafea. O făptură dintr-astea bătrâne, ce-i jucau prin înainte, își împinsese două tălpici umede, de melc, către el și îl sărutase, bălțîndu-l de ruj în două puncte. - Domnule dragă! Om de muzică rarisim!! Tinere maestre, mare bucurie ați fost capabil să produceți, în sufletul a două femei, în această unică seară! Deci. Le îngădui să-i
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
visa nimic concret. Doar frânturi de imagini, gesturi, glasuri În care se amestecau diferite chipuri de oameni Întâlniți pasager prin viață și rătăciți În pânzele neștiute ale memoriei mele, pe care mi-am imaginat-o Întotdeauna asemeni unei cochilii de melc: cu cât te afunzi mai adânc În spiralele ei Îngustate, cu atât totul devine mai palid, mai nebulos, mai dizolvat, acoperindu-se de praful acela misterios și dureros totodată al necruțătoarei uitări de sine. A doua zi m-am dus
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
furie Înaripată decât cu o fetiță foarte mică și tristă. Simt cum mă dezumflu și mânia mi se transformă În remușcare. Mă Întorc și o giugiulesc, dându-mi Întâi sacoul jos ca să nu mă aleg cu o dâră ca de melc de muci. —Mami, ai văzut clădirea În Paie Stă? — Ce să văd? —Vreau să merg cu tine la În Paie Stă. E la America. —O, Empire State Building. Da, iubito, mami o să te ducă acolo Într-o zi când o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
-o Într-o carafă roz ca să pară făcută de mine. E o noapte fierbinte: vâscoasă, Însetată de ploaie. Ventilatorul pe care l-am dezgropat de sub scară nu are nici un efect: e așezat pe masa din bucătărie, de unde Învârte cu viteza melcului aerul gros ca o supă. S-a auzit o tentativă de tunet mai devreme, exact când plecam de la ștrand, pe la ora 16, dar a fost mai degrabă sunetul unei pungi de hârtie sparte decât răgetul din toți bojocii de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
dădacetc "Criză de dădace" 06.27: E Încă foarte devreme, dar În grădină se simte că va fi o zi caniculară. Aerul e sticlos, prevestind căldura. Cât am fost plecată În State, nu a avut nimeni grijă de plante, așa că melcii mi-au aspirat hosta, iar panseluțele din ghivecele de ceramică s-au uscat de tot. Cum le atingi se transformă Într-o cenușă mov. Am plantat special acel soi pentru că-mi place numele: se numește „bucuria sufletului“. Într-o bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
necunoscut Își ține corpul, observatorii vor constata că acestea păcătuiesc prin derogări mai mult sau mai puțin evidente de la această triplă lege a unității. Viața exterioară este un soi de sistem organic ce Îl reprezintă pe individ tot așa cum culorile melcului se regăsesc pe cochilia lui. În același mod, totul se Înlănțuie și totul comunică În viața elegantă. Oare atunci când dl Cuvier zărește osul frontal, maxilar sau crural al unui animal, nu reconstituie el, plecând de aici, o creatură În totalitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
spre dreapta când ieșea, pentru că după nici douăzeci de pași s-ar fi trezit în Kilburn, cartier dur, murdar, sărac și colcăind de prea multă viață pentru turiștii și pentru afaceriști pe care intenționa să-i atragă hotelul. Înaintam ca melcul pe șoseaua Kilburn în spatele unui autobuz de pe linia 16, cu un convoi de mașini în urma mea, încetiniți toți de o serie de mame care urcau și coborau cu greutate scările autobuzului cu cărucioare de copii duble și încercau în același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
a lăsat să trag nădejde că voi fi de acum înainte tratat mai puțin aspru. Impresia asta s-a confirmat încă de la sosirea la castelul Sant’Angelo, impunătoare fortăreață cilindrică în care fusesem condus pe o scară în formă de melc. Am fost instalat într-o încăpere mică, mobilată doar cu un pat, un scaun și un cufăr din lemn, ca și cum ar fi fost vorba mai curând de un modest han decât de o temniță, dacă nu mai punem la socoteală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
într-o sufragerie veche, plină de tablouri cu flori: lăcrămioare, miozotis, petunii, toate culorile de trandafiri pictate corect și în mod evident de aceeași mână. Pe bufet, strălucea stins, plin de praf, un Cupidon mare, din porțelan, călare pe un melc cu cochilia de aur. Marin Vâlcu apăru în halat. Avea barba nerasă și o expresie arogantă a gurii. Ochii însă priveau blând, fără ostilitate, poate puțin surprinși. ― În ce chestiune... Cristescu îi arătă legitimația. Celălalt se uită superficial și îi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
te - ascultă, socotește că ești la moară - de aceea nu te aud. 147 Mai bine o piatră s'- arunci într-un noroc, decât un grai în zădar. 148 Mare cu mare grăiește și mic cu mic mai de nimic. 149 Melcul până nu se împle bine nimic din el nu scoate - afară. 150 Nu să grăiești, ci cum să grăiești să te silești a învăța. 151 Să stăm strâmb și să grăim drept. 152 Cei tineri grăiesc ceea ce fac, cei bătrâni
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cârji umblă. 329Ca caprele pe munți în vârful picioarelor umblă. 330Ca cu ouă-n poale umblă. 377 {EminescuOpVI 378} 331Ca c-o bubă coaptă umblă. 332Ca cu picioroange umblă. 333Ca la Crăciun cu colindețul din casă-n casă umblă. 334Ca melcul, cu casa-n spinare umblă. 335Ca paraua, din mînă-n mână umblă. 336Ca pe pod îmblător umblă. 337Ca cele de pin prejur, când alergi cu trăsura, se pare că ele umblă. 338Ca o umbră de măgar, ca un lucru de nimic
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o magie, în acele hârtii. Una dintre acele hârtii era a soției președintelui. A venit adusă de un impuls care a obligat-o să iasă de la cinema, a petrecut ore în șir la o coadă care avansa cu încetineală de melc și, când în sfârșit, s-a aflat în fața soțului, când a auzit pronunțându-i-se numele, a simțit în suflet ceva care poate era încă umbra unei vechi fericiri, nimic mai mult decât umbra, dar, chiar și așa, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
lăsa deoparte toate măsurile de precauție, de a ordona călcarea accelerațiilor până la fund, de a dubla viteza, și chiar așa începură să facă, cu bucuria de nestăvilit a șoferilor oficiali, care, așa cum este universal cunoscut, detestă să meargă cu viteza melcului când au două sute de cai în motor. Nu le-a durat mult alergătura. Hotărârea, fiind bruscă, fiind precipitată, ca toate cele care sunt rodul fricii, avu rezultatul că, practic pe toate itinerariile, ici un pic mai în față, colo un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]