5,977 matches
-
1931. Deși, el nu s-a concretizat, redactarea lui a oferit informații despre viziunea asupra presei catolice din România a responsabililor și a celor implicați direct în fenomen (dar care s-a dovedit lipsită de unitate). Proiectul a fost intitulat Memoriu în cauza cotidianului român catolic la București și a fost adresat episcopului de Iași de către Comitetul diecezan al AGR lui din Oradea (întrunit la Congresul general al AGRU-lui, ținut la 21-22 noiembrie 1931 la Oradea). Memoriul a fost semnat de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Proiectul a fost intitulat Memoriu în cauza cotidianului român catolic la București și a fost adresat episcopului de Iași de către Comitetul diecezan al AGR lui din Oradea (întrunit la Congresul general al AGRU-lui, ținut la 21-22 noiembrie 1931 la Oradea). Memoriul a fost semnat de întregul comitet, în frunte cu episcopul de Oradea, Valeriu Traian Frențiu, și trimis la 31 ianuarie 1932906. El a fost distribuit tuturor episcopilor catolici din România și a reprezentat un apel la unitatea presei catolice din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
propuneri concrete cu privire la organizarea unui cotidian de amploare la București 908. Fiind convinși că reușita proiectului depindea în primul rând de susținerea și sprijinirea lui de către "Înaltul Cor Episcopesc al Bisericii Catolice române de ambele rituri din România"909, autorii memoriului l-au prezentat ÎPS de Iași, dar și tuturor episcopilor din România (fie ei romano sau greco-catolici). Au fost incluși în acțiune și laici, care urmau a fi "mobilizați pentru sprijinirea efectivă a ideii"910. Colaborarea episcopilor și a clerului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
celor care l-au realizat. S-a păstrat însă o ierarhie clară, în care autoritatea ecleziastică se afla pe trepta cea mai înaltă, laicii urmând să participe fie prin sponsorizări, fie prin munca efectivă în domeniile unde erau specializați. Autorii memoriului au sperat ca proiectul acesta să fie însușit de episcopul de Iași, precizând că "ideea înființării unui cotidian catolic român la București este o idee frumoasă și salvatoare, fiind zămislită în sufletele mirenilor noștri, iubitori de biserica lor și doritori
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în ultimul rând, pentru că: "aici va putea să fie auzit glasul lui mai repede și mai cu efect către cercurile diriguitoare ale țării în toate chestiunile și problemele la ordinea zilei"914. Toate motivele enumerate de cei care au redactat memoriul indicau faptul că locul cel mai propice al apariției acestui ziar era Bucureștiul 915. S-a conștientizat importanța pătrunderii și participării la viața publică, a exprimării poziției Bisericii și a stabilirii unui raport cu instituțiile statului (așa cum și-a manifestat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să preîntâmpine o întrebare justificată ce putea să apară, ținând cont de contextul economic existent (mai precis, criza economică de la sfârșitul anilor '20 și începutul anilor '30) în condițiile în care un astfel de proiect necesita o sumă considerabilă. Semnatarii memoriului s-au întrebat: "tocmai acum în aceste vremuri grele de criză vă prezentați cu ideea unui astfel de cotidian"924? Răspunsul la această întrebare anticipată de cei ce au întocmit memoriul a fost unul care a arătat importanța demersului: "tocmai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un astfel de proiect necesita o sumă considerabilă. Semnatarii memoriului s-au întrebat: "tocmai acum în aceste vremuri grele de criză vă prezentați cu ideea unui astfel de cotidian"924? Răspunsul la această întrebare anticipată de cei ce au întocmit memoriul a fost unul care a arătat importanța demersului: "tocmai în aceste vremuri grele simțim mai tare nevoia ce o are biserica noastră de acest cotidian care să poată apăra interesele ei cu efect pe toate terenurile. Necesitatea lui este atât
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu prețul de aproximativ 2.000.000 lei, care urmau să fie achitați în 5 ani, cu o rată de 400.000 lei pe an. Suma aceasta a fost estimat în baza unor oferte primite din Germania 930. În încheierea memoriului se făcea următoarea precizare: "Rugăm Excelență să binevoiți a studia acest memoriu al nostru, a-l supune și factorilor interesați din Dieceza Excelenței Voastre și a ne comunica prețioasa părere cu posibilă urgență"931. Acest lucru a demonstrat reala dorință
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
achitați în 5 ani, cu o rată de 400.000 lei pe an. Suma aceasta a fost estimat în baza unor oferte primite din Germania 930. În încheierea memoriului se făcea următoarea precizare: "Rugăm Excelență să binevoiți a studia acest memoriu al nostru, a-l supune și factorilor interesați din Dieceza Excelenței Voastre și a ne comunica prețioasa părere cu posibilă urgență"931. Acest lucru a demonstrat reala dorință de înfăptuire a proiectului conceput în vederea înființării unui cotidian catolic în capitala
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru catolicii din România. Eșecul acestui proiect a avut la bază numeroase cauze și a demonstrat că nu a existat o viziune unitară și un plan comun de acțiune acceptate de toate forțele catolice din România. Informațiile oferite de acest memoriu au fost numeroase și foarte importante; ele ne ajută să înțelegem anumite momente și direcții de dezvoltare ale presei catolice din România, de exemplu să observăm existența sau inexistența unui plan de dezvoltare sistematizat și coerent privitor la evoluția presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
oportună editarea ziarului Albina, deși importanța acestuia a fost recunoscută. Iată ce conținea scrisoarea din 15 martie 1932 trimisă de episcopul Netzhammer, omologului său de Oradea, Valeriu Traian Frențiu, referitor la apariția unui cotidian catolic reprezentativ în capitală: "Mulțumind pentru Memoriul în cauza cotidianului român-catolic cu menirea să apară la București, trebuie să spun de la început că în principiu sunt cu tot sufletul pentru un asemenea ziar româno-catolic și-l voiu sprijini după puteri, având chiar ceva la dispoziție pentru dânsul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
România și Vatican în perioada interbelică, Iași, 2005, Lucrare de doctorat, p. 12. 261 Contextul european și evoluția problemei românești după 1856, au făcut ca șeful Vicariatului Apostolic din Moldova monseniorul Antoine de Stefano, să adreseze în martie 1857 un memoriu Comisiei Europene privind situația dificilă a catolicilor din Moldova și revendicările lor, printre care: recunoașterea oficială a cultului catolic, acordarea de drepturi politice și civile credincioșilor catolici etc. (Ion Dumitriu-Snagov, Le Saint-Sièet..., pp. 293-294; Mariuca Vadan, Le relazioni diplomatiche tra
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
am înființat în 1920 Sfatul parohial care să administreze cotizațiile adunate de dânsul pentru încălzitul catedralei, pentru corul ei, pentru reparațiile costisitoare. Tot astfel am înființat periodicele săptămânale Bukarester în 1913 și Bulletin paroissial în 1916", mărturisea Carol Auner în memoriul din 1926 (D. Doboș, "Personalități catolice...", p. 74. 488 Dănuț Doboș, "Preoții din arhidieceza de București internați în Moldova între anii 1916-1917", în Pro Memoria, nr. 2, București, 2003, pp. 191-204. 489 AARC București, dosar Carol Auner, f. 2. 490
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
-se și faptul că violențele izbucnite se datoreaza diferențelor de interpretare a promisiunilor făcute de către administrația britanică ambelor tabere.328 De asemenea, o comisie specială condusă de lordul Passfield a analizat situația la fața locului și a elaborat, ulterior, un memoriu (o Carte Albă) în care propunea: suspendarea emigrației evreiești viitoare în Palestina, interzicerea achiziționării de terenuri de către evrei și abrogarea Autorității Agenției Evreiești în Palestina. În 1935, administrația britanică a elaborat un proiect legislativ privind înființarea Consiliului Legislativ al Palestinei
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
activitățile economice în Palestina (mai mult de 6 luni).329 O nouă propunere privind împărțirea Palestinei a fost făcută cu prilejul Conferinței din 1937, profesorul Reginald Coupland prezentând în acest sens un raport (the Palestine Royal Commission Report);330 conform memoriului redactat de Comisia Peel, Palestina trebuia să reunească: statul evreiesc (alcătuit din Galileea și zona de coastă a Palestinei, la care se adăugau orașele Jaffa și Haifa) și statul arab (cuprinzând restul Palestinei și Transiodania), Ierusalimul și Locurile Sfinte rămânând
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a unei publicații bucureștene altădată concurente a Convorbirilor literare. Rolul cel mai important l-a avut profesorul universitar Liviu Rusu, cu o formație de filosof, cu o biografie agitată în regimul comunist, care a înaintat la CC al PMR un memoriu de 75 de pagini despre T. Maiorescu, adresându-se și revistei Viața românească, aceasta mimând apoi că propune găzduirea contribuțiilor. Articolul lui L. Rusu a deschis dezbaterea (Viața românească, nr. 5, mai 1963) ce a avut cel mai important efect
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a fi în deplină cunoștință de cauză și fără să existe toate garanțiile de imparțialitate cerute”. Se resimte aici experiența profesională, dar și cea politică, Brătianu fiind cercetat de Comisia pentru epurarea învățământului superior și reușind cu greu (printr-un memoriu) să fie recunoscut nevinovat. Alte note bibliografice incitante sunt dedicate istoriei Ucrainei. Ceea ce surprinde este faptul că toate cele trei lucrări comentate sunt editate în Anglia și SUA, autorii lor aparținând probabil emigrației ucrainiene. O altă formă de rezistență istoriografică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și Casa Romena de la Veneția. Din păcate, din 1945 guvernul român nu a mai trimis bursieri din țară în ciuda intervențiilor directorilor școlilor și ale Academiei Române (A. Rădulescu, președinte 1946-1948), la Ministerul Educației Naționale, Ștefan Voitec scriind cu cerneală roșie pe memoriul academic din noiembrie 1946: „Se va comunica Academiei că întrucât Ministerul nu are fonduri din cauza dificultăților financiare ale statului nu vor fi trimiși bursieri în acest an la școala de la Fontenay-aux-Roses. De altfel, hotărârea guvernului - luată pe temei de economii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu discreție a realității în funcție de ceea ce subiectul dorește să argumenteze și de chipul pe care vrea să-l înfățișeze. Nu vrem să forțăm comparația pentru că, indiscutabil, un interviu ca bilanț al vieții implică un grad ridicat de sinceritate, față de un memoriu sau o petiție. Intenția noastră este să subliniem că nu există istorie fără latura sa subiectivă. Faptul nu pune sub semnul întrebării necesitatea unei tentative de istorie sinceră și cât mai aproape de adevăr, ci doar avertizează că spiritul critic trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
n studiile istorice” - (refuzat de C.C. Giurescu la Revista istorică română `n 1947 deoarece conținea „atacuri deghizate” la adresa sa. vezi Arhiva Institutului de Istorie „N. Iorga”, AIINI, Institutul de Istorie Națională. Corespondențe. Diverse. 1946-1947, dosar Ieșirea pe 1947, răspuns la memoriul lui D. Bodin - 31 iunie 1947) `n nr. XXI (1948) al revistei sale Studii și cercetări istorice - vezi coperta 4 de la nr. XX (1947). Revista istorică română, 1945, pp. 74-78. „Zece Mai 1945 la Facultatea de filosofie și litere”, `n
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
organisation de la paix dans l’histoire universelle”, `n RHSEE, 1945, pp. 67-104. Ibidem, p. 104 (nota). RHSEE, 1946. Ibidem, 1945. Ibidem. Ibidem, 1944. Ibidem, 1945. Ibidem, 1944. Ibidem. Ibidem, 1945 și 1946. Ibidem, 1946. Ibidem. Ibidem, 1945. Ibidem. G.I. Brătianu, Memoriu de activitate, 1945. RHSEE, 1945. Cei trei autori s`nt: D. Doroshenko, History of the Ukraine, Edmonton Institute Press, 1939; M.W.E.D. Allen, The Ukraine - a history, Cambridge University Press, 1940, și M. Vernadsky, Bohdan. Hetman of the Ukraine
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și a secretariatului ședinței; * componența ordinii de zi. Cuprinsul: * aspecte din materialele prezentate, numele participanților la discuție, conținutul intervențiilor lor și propunerile făcute; * hotărârile aprobate de adunare, concluziile conducătorului ședinței. Încheierea * printr-o formulare specifică, cu semnătura secretarului ședinței. 4. Memoriul de activitate este un text în care autorul își consemnează, succint, realizările deosebite în muncă, în vederea informării și confirmării lor de către un organ oficial. Un memoriu de activitate trebuie redactat în stil oficial, cu construcții sobre și pe baza unei
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
adunare, concluziile conducătorului ședinței. Încheierea * printr-o formulare specifică, cu semnătura secretarului ședinței. 4. Memoriul de activitate este un text în care autorul își consemnează, succint, realizările deosebite în muncă, în vederea informării și confirmării lor de către un organ oficial. Un memoriu de activitate trebuie redactat în stil oficial, cu construcții sobre și pe baza unei depline sincerități. 5. Biletul de învoire este textul oficial prin care se acordă cuiva permisiunea de a părăsi incinta unei instituții cu program special pe o
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
oficial, cu construcții sobre și pe baza unei depline sincerități. 5. Biletul de învoire este textul oficial prin care se acordă cuiva permisiunea de a părăsi incinta unei instituții cu program special pe o perioadă de timp determinată. 6. Cererea memoriu este textul cu destinație oficială prin care cineva se adresează unui for superior, invocând argumente concludente, pentru a interveni în rezolvarea unei probleme, situații personale sau obstești. Școala, care își propune să formeze multilateral personalitatea elevului, să-l pregătească pentru
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
cucerirea teritoriului de către unitățile militare. În prezent, când cunoaștem cum a fost organizată lichidarea evreilor În aceste teritorii și cum au fost deportați supraviețuitorii În Transnistria XE "Transnistria" , este mai ușor să descifrăm secretul planificării pogromului de la Iași. Într-un memoriu special Întocmit de către șeful SSI XE "SSI" În mai 1946, În ajunul pronunțării sentinței În procesul conducătorilor regimului antonescian, cu scopul de a scoate În evidență contradicțiile din actul de acuzare formulat Împotriva sa, Cristescu XE "Cristescu, Eugen" a pretins
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]