3,272 matches
-
decât omul din stradă. Acesta din urmă, ignorant în materie tehnică, are impresii proaspete și se exprimă în metafore de multe ori extraordinar de juste. Botticelli, ca om de meserie, era ținut în loc de prejudecățile profesiei lui, și fiind un simplu meseriaș, fără cultură deosebită, se speria de tot ce nu reprezenta repetarea unui prototip. Botticelli privi macheta cu o seriozitate perfectă, dovedind (după credința lui Ioanide, care-l observa la rîndu-i) o forță de disimulare nemaipomenită. Nici un mușchi nu tremura, pleoapele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care era pe dinăuntru tencuită în toate modurile de calcio-vecchio. Casa lui Botticelli era așa de bine lucrată, că nu s-ar fi dizlocat nici cu dinamită, fiecare element în parte, din punct de vedere tehnic, reprezenta ultima perfecțiune. Ca meseriaș, Butoiescu era un om respectabil. Însă impresia totală rămânea ilariantă pentru un om ca Ioanide. Ceva grosolan te izbea de la început: lipsa de moderație, de filozofie arhitectonică. Lui Botticelli îi făceau impresie materialele în parte și căuta să strângă toate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un om pe care l-am invidiat adesea. N-are nici o veleitate de a face vreo faptă neobișnuită, se consumă liniștit ca om de lume. (Aici Pomponescu se înșela. Gaittany avea ferma convingere interioară că toți ceilalți sunt niște simpli meseriași, "puși în valoare" de perspicacitatea lui. Acesta era și motivul pentru care se debarasa repede de cei căzuți în discredit. Se temea să nu fie tras la răspundere.) - Între douăsprezece și unu este la Casa de Artă o reuniunefoarte reușită
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
enciclopedii străine. La hotarele civilizației central-europene, întemeietorii „ordinii economice” în Rădăuți se afirmă ca „mari constructori de proiecte”. În trecerea spre civilizația urbană se produce o adevărată revoluție în mentalitate. În avântul demografic al localității, omul învață să se depășească. Meseriașul și neguțătorul, antreprenorul, arendașul, bancherul, tipograful și librarul de carte, preotul, învățătorul și profesorul, elitele profesiunilor liberale impun activismul în viața cotidiană. „Omul de inițiativă, dar și cap limpede”, care crede în experiență, în organizare și metodă influențează, într-un
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
grevată cu însemnate anuități cătră stat; cu îndatorirea de-a susține self - governmentul comunei și al județului, cu sarcina miilor de noi postulanți, ieșiți din pământ, din iarba verde, pentru a aplica reformele. Atunci băieții din băcănii și ateliere de meseriași părăsiră pacinica lor ocupație, pentru a se boieri în notari comunali, învățători rurali, arhivari, paraarhivari - o generație nenumărată de logofeți fără învățătură și fără seriozitate morală, cari nu știau decât a scârțâi două slove pe hârtie, deveni elementul domnitor în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cinci sute de români din alte provincii și poate abia 1 000 de oameni dispuși a munci. Restul sunt oameni incapabili de muncă, speculanți, mijlocitori, rase neuropatice, fără musculatură, cari fug de muncă ca dracul de tămâie. Grec plugar sau meseriaș mai nu se va găsi în România; funcționari și speculanți cât păr [î]n cap. Când vede cineva suma imensă de pierde-vară care populează orașele, sutele de mii de oameni cari se ocupă cu treburi fără de nici o utilitate, e silit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mișcă începuturile de industrie națională, și desigur e un merit cu atât mai mare de-a lupta în asemenea grele împrejurări, un merit pe care cu dragă inimă îl recunoaștem și-l prețuim. Acum societatea "Concordia" și Clubul comercianților și meseriașilor din Iași se unesc pentru a convoca un congres pentru ziua de 10 octomvrie, la Iași, unde se va discuta starea economică a țării. Deși felicităm societatea Concordia pentru inițiativa luată, mărturisim că Clubul comercianților și meseriașilor din Iași ne
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Clubul comercianților și meseriașilor din Iași se unesc pentru a convoca un congres pentru ziua de 10 octomvrie, la Iași, unde se va discuta starea economică a țării. Deși felicităm societatea Concordia pentru inițiativa luată, mărturisim că Clubul comercianților și meseriașilor din Iași ne inspiră oarecare neîncredere. Acest din urmă club este eminamente politic după cât știm, constituit nu pentru a încuraja comerțul și industria, ci pentru a da materialul trebuincios de agenți electorali guvernului roșu. În acest Club sunt și mulți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
orașelor noastre cu negustori din câteșipatru colțurile lumii, cari, introducîndu-ne până și făina din străinătate, paralizează în germene orice activitate proprie. Fără cultură, fără bani, fără aptitudini, negoțul ne-a prefăcut - copii economici - în concurenți ai națiunilor celor mai înaintate. Meseriașul nostru este silit de negoțul ce-i introduce similarele străine să concureze cu acestea sau să lucreze cu pagubă. Ș-așa în toate cele. Până azi liberalii nu văd că interesele negoțului internațional pe de-o parte, și acele ale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
este o instituție istorică a naționalității ci... treaba comunei. Fiecine e liber de-a avea morala care-i convine, chiar daca ea e imorală. Meserie? Fiecine e liber a o profesa, chiar cârpaci fie, și a concura în mod neonest pe meseriașul cu zeci de ani de deprindere industrială care-și pune nu numai munca, dar chiar onoarea profesiei în lucrurile ce le produce. Aceasta e libertatea, onorabililor, și vă uitați crezul botezând de liberale idei de protecție, de epitropie, restrîngătoare absolutei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dar și trebuințele lor au crescut cu totul în disproporție 205 {EminescuOpXIII 206} cu aceste mijloace. Aproape toate trebuințele s-au schimbat. Din creștet pîn-în tălpi orice obiect de îmbrăcăminte au început a se introduce din străinătate: vechile clase de meseriași, având deprinderea a lucra pentru alte vremi și pentru alte gusturi, neavând timpul necesar și nici conducători de la cari să învețe a lucra europienește, au început să dea îndărăt și azi nu mai există. Negustorul care 'ntroducea din străinătate obiectele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înțelege, până la un grad oarecare, ca colegiul IV să joace un rol de inferioritate față cu alegerile din Adunare. Interesele ce se discută în Adunări ating o țară; mizeria din Dorohoi ori din Râmnicul - vîlcii nu va fi pricepută de meseriașul din Dealul Spirei; el poate nu-și dă seamă de influențele ce se exercită acolo asupra populațiunilor, el nu va putea pricepe problemul economic sau social care s-ar ivi acolo; pentru priceperea acestora se cer poate elemente mai culte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
decât Germania. Dar menirea unei republice ar fi să debordeze chiar de pace și de bun trai, să aibe escendente bugetare, să plătească datoriele statului, să scază dările, pentru a câștiga majoritatea imensă a populațiunii, pe lucrător, pe țăran, pe meseriaș? La asemenea argumente dorul de răzbunare răspunde: Franța a creat America de Nord, Grecia, Belgia și Italia și să nu poată redobândi Alsacia - lorena? Și iarăși se aruncă miliardele în gura militarismului, încît astfel opiniunea publică ezită a alege între dorința de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
plictisită și s-au uitat la covor multă vreme, din toate unghiurile, dîndu-și cu părerea, arătîndu-și vreun detaliu iluzoriu și ridicând din umeri. În cele din urmă au recurs iar la telefonul vecinei și, după o vreme, s-a-nfățișat un alt meseriaș, de data aceasta în halat alb și ducând cu sine o ciudată valijoară sidefie. Când a deschis-o, am zărit în scobiturile satinului cu care era căptușită instrumente ciudate, metalice, lucind mat în lumina cernută pe fereastră. Necunoscutul a scos
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de neînțeles ce mijloace foloseau, ce droguri își injectau în vine, câtă beladonă-și picurau în ochi, la ce croitori, nebuni și ei, își comandau costumele, ce coafori le răsuceau pletele, ce bijutieri le șlefuiau unghiile, ce alte armate de meseriași fără nume le procurau accesoriile: fibulele, amuletele, penele, cocardele, baticurile, dulcimerele și samisen-urile, trusele de scule, compasurile, lănciile, astrolabiile, fulgerele, mitralierele, walkman-urile, scapularele, scarabeii de platină, scorpionii de hârtie, șopârlele vii, fluturii agonici, complicatele instrumente de laparectomie, ochelarii de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
reprezentate în economia comunei. Cele mai dezvoltate sunt cele legate de procesarea producției agricole și de prelucrarea unor resurse locale. În localitatea Lespezi se află moară de porumb, brutărie existentă din 1970, secție de prelucrare a lemnului, mici ateliere ale meseriașilor individuali (tâmplărie, cizmărie, croitorie, împletituri de nuiele - Lilian Todirașcu din Heci etc.). În celelalte sate componente găsim mici prese de ulei, mori de măcinat porumb și ateliere de prelucrare a lemnului. La nivelul comunei se exploatează pietriș, nisip (între Buda
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
parohia Mascateni - Botoșani, Biserica „Sfinții Voievozi” era arsă de război. În 1952, enoriașii au hotărât refacerea bisericii, iar inițiativa a aparținut lipoveanului Vasile Tudose, care a donat și suma de 1000 de lei . Pentru reconstruirea acoperișului, a fost angajat un meseriaș artist, Dumitru Coștiug din Heci, cu suma de 2000 lei, din care 1000 lei a donat-o bisericii. Preot Gheorghe Potolincă, născut la 7 octombrie 1922, în localitatea Conțești comuna Valea Seacă, absolvent al Seminarului Teologic, a fost hirotonit preot
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
curând și Epureniiă, dând prima înfățișare a orașului de azi, satele transformându-se în „cartiere” (mahalaleă. După război, aria Hușilor crește și mai mult , în urma fenomenului general de îngrămădire a țăranilor la oraș, care se stabilesc aici, sub forma lucrătorilor, meseriașilor ori a funcționarilor. Cum pădurea a fost defrișată până la maximum posibil pentru a face loc locuințelor și mai ales podgoriilor (creasta dealurilor din Nord, West și Sudă populația se vede silită a-și îndrepta privirea spre podișul însorit al Dricului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
spații sau elemente din proprietatea comună ; urmărește executarea la termen a lucrărilor contractate; controlează permanent curățenia pe scări și în spațiile comune, modul de funcționare a liftului și ia măsuri de îndată pentru repararea lui; cu acordul proprietarului și împreună cu meseriașii controlează instalațiile de folosință comună și ia măsuri de reparare a acestora în cazul unor defecțiuni, pentru a preîntâmpina creșterea nejustificată a cheltuielilor cu utilitățile curente; înștiințează proprietarii în vederea reparării unor defecțiuni la instalațiile interioare ce aparțin proprietarilor; urmărește orice
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
de oficii, în unele cazuri alternativ cu telegraful. Printre acestea și orașul Fălticeni, care număra pe atunci peste 9.000 de sufleteă 9.047 în decembrie 1895). Aici era o activitate economică intensă și o parte din cei 648 de meseriași: croitori, cojocari, ciubotari, pielari, dulgheri, zidari etc. și cei circa 500 de negustori, se vor fi folosit de la început de acest mijloc rapid de comunicare, în relațiile lor de afaceri cu alte localități din țară, mai ales că mulți dintre
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și făcut, l-am urmărit de pe partea cealaltă - și află că pe atunci cartierul, mai ales strada din spatele cheiului, avea o reputație foarte proastă, se spunea că acolo existau localuri cu prostituate și pești și, alături de muncitorii zilieri și de meseriași, puteai da și de indivizi care aveau ceva de ascuns. Și tata-mare mergea chiar acolo, în costumul lui negru, cu pălărie și mănuși, cobora trei trepte până la ușa unui local plin de fum, intra în încăperea scundă și se ducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
de prune și, după un timp, le propunea o partidă de cărți. Iar eu îl vedeam stând acolo, atât de degajat și de natural, pe acel domn distins, plin de deferență și de amabilitate față de acești oameni, simpli muncitori, poate meseriași pe ale căror fețe puteam citi că nu fuseseră niciodată priviți cu atâta aleasă politețe, nu fuseseră niciodată tratați atât de cuviincios, cum îi trata acest domn care se așezase la masa lor. Probabil că se simțeau într-un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
noi, întoarse pe toate fețele, fiindcă și Onkel Ralph avea o teorie la care ținea cu tărie, deși fusese de mult contrazis cu fel de fel de schițe desenate pe șervețele: se bucura de reputația de perdant, cu toate că era un meseriaș genial. Noi, băieții, ascultam și scurmam pietricelele cu picioarele pe sub masă. Pietrișul din grădina hotelului, peste care cădea la prânz umbra pinilor, era alb - și după vizita la carierele de piatră din Carrara îmi dădeam seama că era format din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
iar W. simți o senzație de bucurie, așa cum nu i se întâmpla decât în natură. —Și eu mă bucur, îi spuse lui Hans Saner, când reușesc să scap din birou. Hackler se îngrijește de producție, se pricepe la muncitori și meseriași. E o cucuvea necioplită și rea ca tata, care ține să nu se iasă din cuvântul lui. Dar cu întreprinzătorii din construcții nu-i merge. Prea le seamănă; asta îi face neîncrezători. Și nici nu se pricepe la vânzări. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
un fel care nici nu le face cinste, așa că am lăsat baltă proiectul. Cine știe, poate că este mai bine așa, căci a-i vedea loviți de vreme este una, iar a-i vedea cum s-au transformat în simpli meseriași este cu totul altceva. Parcă am povestit că Horea nu mă dorea la Teatrul Național, nu că ar fi avut el ceva cu mine, dar voia inși frumoși, înalți, iar Moni îl bătea la cap cu Mureșan, coleg de clasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]