2,951 matches
-
tot aia. (Continuarea în numărul următor) CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU Eram corector cu jumătate de normă... Eram corector cu jumătate de normă la „Convorbiri Literare“ (1983- 1989), când, nu exagerez, cam un an întreg, am citit și răscitit Metamorfoza în traducerea lui Mihai Isbășescu. Pur și simplu, aproape că o știam pe de rost... mă fascina ca un poem de groază și amor pervers. Primul lucru pe care îl vede Gregor Samsa, în dimineața fatală, e fotografia unei femei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
general, temei ospitalității, pe cea a frugalității și a dragostei conjugale, fiindcă adevărata ospitalitate nu poate fi oferită decât pe un fond general de armonie a căminului și de fidelitate amoroasă, care continuă cum ne spune Odiviu, dincolo de moarte, prin metamorfoza cuplului primitor în copaci. Că ospitalitatea este o datorie sacră, că ea trebuie împlinită cu mari sacrificii, ne-o arată numeroase povestiri în variantele lor multiple. Una dintre ele, Levitul din Ephraim a lui Jean-Jacques Rousseau, de sorginte biblică, atrage
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în care comunicarea cu ceilalți s-ar limita la prag. Cum Kafka omul resimte ospitalitatea drept plină de contradicții și angoasă, el creează eroi care sunt, în felul lor, eterni străini, mereu sfâșiați între excludere și includere; Gregor Samsa din Metamorfoza va deveni parazitul și exclusul familiei sale, Karl Rossman din America sau K. din Castelul sunt "personaje în exil, dezrădăcinate, aflate într-o perpetuă rătăcire". O povestire precum Ispită în sat prezintă ambivalența și ambiguitatea relației între oaspete și indigeni
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
atinge atunci cu bagheta magică și-i transformă în porci. Episodul cu Circe evocă încă o dată anumite aventuri proprii poveștilor în care eroul este victima ospitalității vrăjitoarei, care abuzând de oaspete, îl preschimbă prin artificii, seducții și vrăji printr-o metamorfoză degradantă, trecere de la umanitate la animalitate, sinonimă cu închisoarea. Această transformare alienantă nu face decât să-l închidă pe erou în destinul său, ea îl sortește, dincolo de alterare, morții (eroul preschimbat în animal ar trebui să sfârșească în oala gazdei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
înainte cu țara regăsită după atâția ani și în care se face, de asemenea, proba ospitalității timpului. Filemon și Baucis Povestea despre Filemon și Baucis este unul dintre miturile exemplare ale ospitalității. Ea își găsește cea mai frumoasă expresie în Metamorfozele lui Ovidiu (VIII, 611-726): Jupiter și Mercur se plimbă în Frigia, în Asia Mică, sub înfățișare omenească. Ei bat la ușa a o mie de case, cer un adăpost unde să se odihnească dar nicăieri nu li se dă drumul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cinstea lor. Avem astfel o frumoasă ilustrare poetică a reprezentării arhaice a sfințeniei oaspetelui, a caracterului său sacru și a protecției divine de care gazda beneficiază. Sub aparenta ei simplitate povestea aceasta comportă elemente complexe. Ea relatează o serie de metamorfoze: călătorul devine zeu, vinul din vas nu scade niciodată, coliba este transformată în templu.( În locul stâlpilor strâmbi au apărut coloane, acoperișul se face de aur, curtea se acoperă de marmură, ușile par sculptate și toată casa strălucește de aur"144
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe favoriții curtei el î-i disprețuiește"165*. Dragostea la bătrânețe, gustul lucrurilor simple, bunătatea ("inima face totul"), tot atâtea virtuți pe care le aduce înțeleptului seara unei zile frumoase ("Nimic nu tulbura seara acestei frumoase zile"). În Observații asupra Metamorfozelor lui Ovidiu (1808), Gaillard îl critică pe La Fontaine în care vede un palid imitator care-l transformă pe Filemon în filozof, într-un fel de Socrate. De fapt, pentru La Fontaine Filemon e mai degrabă Epicur decât Socrate fiindcă el
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
1860) reiau versurile lui La Fontaine: nu numai "Imenul și amorul cu-a lor statornicie,/ legase a lor inimi din dulcea lor pruncie/ Nici timpul, nici imenul n-a stins a lor iubire"166 (p. 54, trad. rom. cit.) dar metamorfoza lor în copaci devine ocazia unui pelerinaj al cuplurilor de îndrăgostiți ("și dacă, din-tâmplare, sub dânșii s-au umbrit/ doi amorezi odată, ei vecinic s-au iubit"167. Englezul John Dryden (Baucis and Filemon, 1699) este și mai fidel decât
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
d about the board" (v. 124-125). Sau interdicția - de a nu privi în urmă - care nu există la Ovidiu, dar care reamintește de povestea lui Lot. Regăsim asemenea variante la germanul Johann Heinrich Voss, care nu numai că a tradus Metamorfozele, dar a scris și o idilă, Philemon und Baucis (1787), în mod mult mai liber, în care nu numai că paharele se umplu singure dar și vinul însuși se transformă în nectar ("auche dunkt ihm, der wein sei besser, denn
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
efecte este pregătită în aceste cabinete ascunse, voluptuos mobilate, acoperite cu oglinzi și panouri lascive (să nu uităm că "dorințele se reproduc prin imaginile lor și că în decorul din Zâna Luminoasă "pasajele cele mai tandre și mai voluptoase din Metamorfozele lui Ovidiu erau exprimate pe panouri")255. Fiindcă toate simțurile sunt puse în mișcare: vederea, auzul, gustul, mirosul, pipăitul, imaginația. "Interiorul casei era făcut pentru a inspira dragostea; mici apartamente împodobite cu flori și pardosite cu porțelan, mobile cu gaz
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ci să fii un oaspete în trecere și să întreții, prin urmare o relație de exterioritate cu instrumentul de comunicare. Tema ospitalității imposibile este o temă care obsedează și îi traversează toată opera: raportul de exterioritate este de citit în Metamorfoza, de exemplu, în care fiul, Gregor Samsa, este un oaspete în propria sa familie, oaspete inferior chiar celorlalți oaspeți pe care familia îi primește ca locatari, și în cele din urmă, un parazit. Problematica includerii și excluderii este pusă în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cercul familial. Fiul, copilul este un parazit, aceasta ar putea să-i spună tatăl care evocă "lupta parazitului care nu numai că înțeapă dar și își asigură subzistența sugând sângele celorlalți"489, imagine ce își va căpăta întreaga forță în Metamorfoza care este figurarea, ad litteram, a sentimentului încercat de fiu că este un străin în propria sa familie, sentiment pe care Kafka îl avea el însuși adesea ("trăiesc în familia mea mai străin decât un străin", scrie el într-o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fiu că este un străin în propria sa familie, sentiment pe care Kafka îl avea el însuși adesea ("trăiesc în familia mea mai străin decât un străin", scrie el într-o scrisoare), cu ideea obsedantă a excluderii, abandonului, respingerii 490. Metamorfoza nu face decât să exprime această realitate: fiul este un vierme, un nimeni, cineva care nu se poate integra. Dar el este la rându-i parazitat de către ospitalitatea cleioasă care îi este oferită și impusă (fiindcă nu ne alegem părinții
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nolens, cultura familială. Ideea unei asimilări, a unui mimesis incontrolabil, involuntar este respinsă cu violență, contaminare iremediabilă pe care o găsim exprimată îndeosebi în fotografiile de familie care îl fascinează și obsedează pe Kafka și referitor la care și la metamorfozele timpului, el notează: "Mă văd deja ca o maimuță a părinților mei"497. Să ne oprim la această scrisoare către Milena din 31 iulie 1920, în care scrie: Fără îndoială e tare rău să locuiești la părinți, dar nu numai
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
decât cele mai bune impresii"512. Într-o altă scrisoare, el notează că "...să dorm într-o cameră de hotel, să fiu instalat duminica seara într-un restaurant aglomerat unde nu cunosc pe nimeni, asta îmi face bine..." 513. În Metamorfoza, în care legăturile de rudenie sunt trama pe care se joacă scena integrării și a excluderii, Gregor Samsa este dezorientat de o existență fără repere, proprie vieții unui comis-voiajor514 care nu e nicăieri acasă, care se trezește de fiecare dată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fugi de închidere, înseamnă să privești pe fereastră către o altă viață. Dar ea este mai ales, ca loc de trecere al exteriorului, ceea ce aduce tulburarea, distragerea, disiparea, divertismentul. De fapt, ferestrele nu oferă în general decât lumini palide. În Metamorfoza, ea nu este decât o deschidere absurdă către exterior, un exterior închis, blocat, care, încetul cu încetul, dispare și se risipește în ceață, fiindcă Gregor Samsa își pierde progresiv facultățile vizuale. Totuși fereastra ar fi putut fi, o scăpare, o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Gracchus), pe scara cea mare care urcă acolo. Îmi petrec timpul dând târcoale pe treptele ei imense, când sus, când jos, la stânga, la dreapta, mereu în mișcare. Vânătorul s-a transformat în fluture". Scara devine mitul de pornire către marea metamorfoză și așteptarea în mijlocul trecerii: Știți câte trepte sunt până la mine acasă? - Habar n-am". Fără să mă privească, Kafka spuse atunci: "Nici eu; nu le-am numărat niciodată. Nu-mi pot permite. Dacă aș ști numărul exact de trepte, e
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe care le urăști, lucruri care îți inspiră dezgustul sau cel puțin o morocănoasă indiferență și pe care totuși trebuie să le scrii ca să trăiești"530. Pentru a dezvolta problematica noastră, am fi putut să facem un comentariu detaliat al Metamorfozei care ilustrează admirabil constelația ospitalității familiale și domestice. Kafka depune mărturie, în mod explicit, despre acest raport între scris și reprezentare autobiografică atunci când spune: "Metamorfoza nu este o confesiune, cu toate că este, într-un anume sens, o indiscreție. [...] - Credeți oare că
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
530. Pentru a dezvolta problematica noastră, am fi putut să facem un comentariu detaliat al Metamorfozei care ilustrează admirabil constelația ospitalității familiale și domestice. Kafka depune mărturie, în mod explicit, despre acest raport între scris și reprezentare autobiografică atunci când spune: "Metamorfoza nu este o confesiune, cu toate că este, într-un anume sens, o indiscreție. [...] - Credeți oare că este discret și distins să vorbești de ploșnițe în propria ta familie?"531 Să trăiești spațiul familial ca pe acela al unei ospitalități ambigue, nefiind
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de a asculta 551. Această datorie căreia nu ne putem sustrage și pe care nu o putem achita și care isprăvește prin a îngloba întregul spațiu familial într-o încâlceală insolubilă nu poate să ducă decât la dispariția oaspetelui. Verdictul, Metamorfoza, între altele, se termină prin autosacrificiu. "Dar simbolic, sacrificiul nu este automutilare pentru a plăti o datorie insolvabilă. El nu caută să plătească o datorie. El o afirmă ca și cum nu ar fi de plătit" scrie E. Vergotte 552. Nici o îndoială
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dar mai dolofan iar mersul lui era cu totul diferit de mersul suplu, ca electrizat la articulații, al asistenților, el era lent, un pic șchiopătat, cu un caracter maladiv și distins" (282). Lui K. care se miră de această brutală metamorfoză, îi răspunde: "Asta pentru că sunt singur. Când sunt singur, tinerețea voioasă și-a luat zborul" (283). Personajele șchioape, care au gută, țintuite în pat, cuprinse de somn, incapabile să meargă normal sunt numeroase în roman. O apăsare inimaginabilă pare să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
3.430-474) (*trad. p. 68, I) este edificatoare. 142 Douglas J. Stewart, The Disguised Guest; Rank, Role, and Identity in the Odyssey, Oxford, 1983, p. 90. 143 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 29, II (nota trad.). 144 * Ovidius, Metamorfoze, trad. de David Popescu, Editura Științifică, București, 1972, p. 244 (nota trad.). 145 *Idem, p. 245 (nota trad.). 146 Thompson 1955-1958, K 1811, Q1.1.Q14, Q45. În mitologia romană și greacă: vizita lui Jupiter și a lui Mercur la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
7.199-2069; Telemah în fața tatălui său (16.178-179); pretendenții în fața cerșetorului (17.485-487). 147 Odiseea, 17, 485-487, *trad. rom. cit., p. 69, II. 148 W. R.S. Ralston, Russian folk-tales, Londra, 1873, p. 332. 149 Geneza, pp. 18-19. 150 *Vezi Ovidiu, Metamorfozele, *trad. I, 106. 151 Nonnos, Dionysiaques, XVIII, p. 35. 152 Ovidiu, Fastes, V, pp. 495-536. 153 J. Bédier, Les Fabliaux, études de littérature populaire et d'histoire littéraire du Moyen Age, Paris, 1893. 154 Vezi Emile Benveniste, Le vocabulaire des
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
barca și îl descoperă cu această ocazie. Dar aspectul fabulos și aproape miraculos al descoperirii ne face să ne gândim la o intervenție divină, cu atât mai verosimilă și probabilă cu cât scena are un caracter euharistic evident. 160 *Ovidiu, Metamorfoze, trad. rom. cit., pp. 243-244. 161 Rene Schérer, Zeus hospitalier, Armand Colin, 1993. 162 Nathaniel Hawthorne, The Centenary Edition, Ohio State University Press, 1972, vol. VII, p. 137. 163 Vezi Manfred Beller, Philemon und Baucis in der europäischen Literatur, Heidelberg
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cei din castel se interesează de el. Tot așa cum Karl Rossmann este alungat de familia sa în America sau Dispărutul, alungat din Europa pentru ca să încerce apoi să-și reînceapă viața, Gregor Samsa este exclus din familia sa ca urmare a metamorfozei sale. Și într-un caz și în celălalt, fiul pare puțin vinovat și mai degrabă o victimă: Karl a fost aproape violat de servitoarea care rămâne însărcinată, iar Gregor, conștiincios reprezentat comercial, scrupulos, care își întreține familia, nu și-a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]