2,961 matches
-
Deci o teorie a educației desprinsă în primul rînd din "comoara de idei și simțiri a țărănimii", dar nu numai de aici; sînt avute în vedere trebuințele prezente și viitoare ale întregii națiuni. Ca și S. Mehedinți, O. Ghibu a militat pentru elaborarea unei teorii pedagogice care considera drept obiect al educației nu numai persoanele, ci și națiunea, apreciată atît ca obiect, cît și ca subiect al educației. Apare mai limpede acum de ce pentru acest pedagog baza construcției sale teoretice este
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
seminarul, colocviul, activitățile aplicative ș.a. În general, cercetările din domeniul tehnologiei didactice converg spre următoarea concluzie: școala de astăzi, deși continuă să utilizeze metode practicate în învățămîntul tradițional, acordă prioritate tehnicilor euristice, celor operaționale îmbinate cu elemente de programare. Se militează pentru o metodologie complexă și combinatorie care să cuprindă un registru larg și variat de metode, procedee și mijloace de învățare, în intercondiționare și complementaritate continuă. Raportarea insistentă și necesară a sistemului de învățămînt la celelalte componente ale sistemului social
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sportive Statul femeii, de la o societate la alta, de la o perioadă istorică la alta, a diferit și, încă, diferă și astăzi. Totuși, în societățile dezvoltate, diferite organizații pentru protecția drepturilor omului (unele dintre ele chiar specializate pe drepturile femeii) au militat și au reușit să schime mentalități, să obține drepturi și facilități pentru femei, existând multe state în care protecția femeii și facilitățile acordate acesteia sunt stipulate prin legislație clară. Datele deținute astăzi ne arată faptul că, în istoria omenirii, au
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
și cealaltă nu au alt fundament în afară de consensul asupra unei reguli, care nu conține în ea însăși nici un adevăr. Totuși, această regulă, exclusiv "tehnică" în aparență, poartă în sine posibilitatea de a combate eroarea și ne oferă șansa de a milita pentru adevărurile noastre. Prăbușirea mitului sovietic a regenerat ideea de democrație. Asta nu înseamnă însă că democrația trebuie să devină un mit care, asemenea comunismului, promite să rezolve toate problemele omenești, să asigure fericirea individuală și colectivă, să garanteze Salvarea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
legitimă și ca un însoțitor permanent al acestuia. Opozanți cu trecut politic sau oameni simpli pe care împrejurările i-au silit să protesteze, diplomați, militari, clerici, profesori, meseriași de toată mâna, neoprotestanți și (nu în ultimul rând) greco-catolici dispuși a milita pentru credința lor etc., iată legiuni de luptători pe care istoria nu le-a consemnat încă așa cum se cuvine. Dintre ei, îndeosebi dintre cei care au format primele cohorte, puțini mai sunt în viață. Mărturisirile lor apar de aceea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și a vieții sale", iar pe Masaryk pentru existența lui filosofică. Ceva din frământarea lăuntrică a gânditorului se reflectă în sfera politică și o înalță. Din contra, mediocritatea celui ajuns la cârmă se răsfrânge dramatic asupra comunității. De aceea, tocmai, milita și Pârvan pentru maxima spiritualitate, fie că e vorba de individ sau de organismul social. Cum altfel să se atribuie sens și durată suferinței colective? Cum să se evite "tragedia eroului dus pe căi greșite tot mai departe de biruință
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a ține sub control gestiunea puterii. La noi, lipsa acelei societăți a dus la excese de tot felul, întârziind măsurile de redresare și plafonându-le. Nimic mai caracteristic decât felul cum e atacat, de pildă, Grupul pentru dialog social, care militează tocmai în direcția dreptului la critică. Fără critică nu există societate civilă, nici știință, nici conduită morală. Critica e un "ferment" de care individul și comunitatea au în egală măsură nevoie. Exponenții puterii se fac a nu pricepe de ce "cârtesc
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Spender sunt nume caracteristice pentru istoria ideii în cauză, la care se cade a fi adăugați încă Julien Benda, H. Von Keyserling, F. Chabod ș.a. o întreagă pleiadă, imposibil de conturat aici, se desena în direcția unui europenism pentru care militaseră în secolul XIX M-me de Staël, Benjamin Constant, V. Hugo, A. De Toqueville, Emile Zola. Numai că atunci ideea europeană era mai mult o reacție la diverse hegemonii, un element de echilibru, o aspirație compensatorie. Protagoniștii săi erau mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
îngemănau discret. Să urmăm europenilor mai deaproape" devine, în expresia lui Gr. Pleșoianu, un îndemn salutar și o regulă de conduită. Aplicarea ei întâmpină numeroase rezistențe, ceea ce face ca idealul european să rămână practic intangibil, deși elita cea mai activă milita deschis pentru el ca soluție de transgresiune a handicapaților și de modernizare mai rapidă. Un timp, formula "spre Europa" constituise marele îndemn, un mod de ieșire din impas. Apoi, pe la jumătatea secolului XIX, când toate popoarele se aflau în plină
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
dar e dureros ca un om de cultură să nu cunoască taina spovedaniei, este surprinzător ca un intelectual să spună acest neadevăr, este o jignire la adresa clerului...».” Poziția deputatului Ion Stan a rămas fermă de-a lungul timpului, în 2007 militând pentru înființarea unei „Comisii mixte CNSAS-BOR pentru studierea acestor dosare, desigur încercând să lase pe seama autorităților bisericești evaluarea preoților”. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Constantin Stoica, a afirmat că „Biserica dorește ca membrii comisiei să fie istorici tineri, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
fondate pe timpul liber și pe noile moduri de viață. El l-a orientat pe această pistă pe Joffre Dumazedier (1915-2002), care a încercat să creeze în Franța o sociologie a loisir-urilor după modelul american. Provenit dintr-un mediu muncitoresc, militând pentru cauza formării continue, Dumazedier a susținut întotdeauna ideea educației populare (înlocuită în zilele noastre de "animarea socioculturală"). Prin cultura școlară și continuă individul poate să-și depășească propria condiție (muncitorească și de lucrător) și izolarea socială. Acest voluntarism a
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
colectiv prin raportare la timp, propunând o echivalență între cele două entități vizând capacitatea lor de modelare a vieții omului. Timpul personal al omului se află inclus într-un timp social, într-un destin comun. Ov. Papadima se împotrivește modernizării, militând pentru tradiția autohtonă, gândiristă. În capitolul Destinul, respingând fatalismul de orice tip, cercetătorul arată că trebuie să privim credințele despre Soartă și Noroc pornind de la modalitatea creștină a culturii poporului nostru. Conceptul de soartă va fi astfel pus de autor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
exemplu, și organismul tuberculinicului face eforturi să-și elimine toxinele, ca și organismul psoricului, dar în vreme ce la acesta din urmă drenajul se face predominant prin piele, la tuberculinic se face de preferință prin mucoase, în special cea respiratorie. Nebel a militat totuși convingător pentru individualitatea tuberculinismului, având la dispoziție următoarele argumente: în valea unui canton elvețian unde profesa în tinerețe, nu exista sifilis, nu exista blenoragie, nu se pomenise râia și nu se făceau vaccinări, și totuși întâlnea manifestări care corespundeau
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
a baroului Galați și, ulterior, Ilfov), fondează societatea „Emanciparea femeii”, prin intermediul căreia a cerut expres echitate în viața publică pentru femei. Vedea emanciparea acestora prin prisma afirmării lor în toate domeniile și ocuparea de funcții în raport cu pregătirea și capacitatea fiecăreia. Militând pentru reevaluarea statutului femeii în societatea românească și-a îndreptat eforturile și către femeile de la sat, încercând să le familiarizeze cu noile tendințe în organizarea eficientă a muncii în gospodărie sau în educația copiilor. 20. Vera Myller (n. 1 decembrie
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
după criterii ale comunicării (interăpersonale, ci depersonalizatoare. În acest caz, raportul dintre identitate și alteritate ni se pare a fi complet denaturat și degradat. Mai degrabă decât să susținăm prezența unei singure conștiințe conectate, globale și postbiologice în contextul Internetului, milităm pentru manifestarea diferenței și devenirii în cadrul corporalității și pentru acceptarea alterității ca singularitate în spațiul virtual. Identitatea în rețea a utilizatorului, în același timp singulară și mediatică, își manifestă imanența corporală și eterogenitatea, asamblându-se sub aspectul devenirii și al
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de o parte, visele, iar, pe de altă parte, coșmarele întrevăzute prin domeniile inteligenței artificiale, ingineriei genetice sau nanotehnologiei, postumanismul temperat recunoaște atât oportunitatea cât și pericolul care merg, ambele, mână în mână concomitent cu invenția noilor tehnoștiințe. De asemenea, militează pentru adoptarea unei poziții etice critice care să sprijine utilizarea tehnologiilor în direcția avantajelor. Spre exemplu, robotica promite, astăzi, atât ajutorul dat omenirii de către mașini, cât și înlocuirea limitelor umane cu augmentările robotice, care sunt omnipotente, însă amorale. Pe lângă imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
speră în posibilitatea ca identitatea și mintea umane să fie destrupate în noile contexte post-transumane ale spațiului virtual și utopiile prin care se exprimă credința în libertatea tehnologică nelimitată, în omnisciență și imortalitate. Provocându-i atât pe apărătorii umanismului, care militează pentru integritatea umanului și a umanității în fața intruziunii tehnologiilor, cât și pe literații care resping cultura tehnologică, acest tip de postumanism este în același timp critic față de pretențiile exagerate și lipsite de precauție ale transumaniștilor. Iată o încercare de definire
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
le trebuie, fug de la școală și li-i urâtă cartea, că-i ține învățătorul la școală ca la gros. Ia schimbați le felul de viață și-ți vedea cum au să fugă de-acasă la școală.”( 15, p. 150 ) Institutorul milita pentru înțelegerea necesităților elevilor și adaptarea activităților școlare la dezvoltarea psihică a acestora. Acorda aceeași importanță tuturor materiilor, evidențiind rolul fiecăreia în dezvoltarea armonioasă a minții, trupului și sufletului elevilor. Respectul pe care i-l purtau „băieții” nu crea între
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Diaconul încearcă fără succes să aplaneze conflictul intrafamilial, zadarnice fiind și eforturile sale de mascare a problemelor, „gura târgului” vorbind pe la colțuri de adulterul preotesei și încercând să-i găsească acesteia scuze nefondate, care îl incriminau tot pe sărmanul Creangă. Militând pentru libertatea culturii și neavând idee cât îl va costa acest fapt, Ion Creangă merge să vizioneze o piesă de teatru. I se atrage atenția public prin articolul Relativ mergerii preoților la teatru și este propus pentru excluderea din cler
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
cavalerești, precum și sensibilitatea anumitor scriitori, descendenți ai lui Rousseau 28, au paralizat mișcarea progresivă, convingând femeia că merge contra propriilor interese. Regulile vieții de societate din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea fac referință la "patriotismul" feminin și militează pentru sloganul: "Să rămânem femei!". Sub influența acestui curent tradițional și conservator 29, limbajul, comportamentul și statutul femeii franceze suferă puține inovații. Se poate spune că dacă pe termen scurt femeile au pierdut, pe termen lung, într-o perspectivă mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
că stare de spirit, ca mit sau "morală" (Baudrillard); ei aleg anul 1789 pentru că înseamnă Revoluția franceză, Iluminism, Drepturile Omului, pe scurt o nouă definire a omului, în ruptură radicală cu cele precedente" [Nouss, p.23]. 5 Poziția celor ce militează în favoarea Anticilor (Boileau, Racine, La Fontaine, Bossuet) poate fi concis rezumata în această afirmație a lui La Bruyère: "Tout est dit" [Leș Caractères, "Des ouvrages de l'esprit",1]; perfecțiunea fiind atinsă de Antici, trebuie doar reluate modelele lor. Charles
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
desprinde dintr-o carte intitulată candid și provocator în același timp An Immodest Agenda: Rebuilding America Before the 21st Century (McGraw-Hill, New York, 1983). Deja în acea carte, Etzioni arăta că individualismul excesiv nu va ajuta la reconstrucția Americii pentru care milita el, una sprijinită pe reconstrucția (comunitaristă, am spune astăzi, a) educației. În sfârșit, aș recomanda consultarea a trei mici volume recente, de mare ajutor pentru a-l înțelege pe Etzioni. Astfel, The Third Way to a Good Society (Demos, Londra
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
onorifice: membru în comisia de pregătire a expozițiilor de la Londra (1851) și Paris (1855), cenzor (1851-1856) și director la Departamentul Cultului și Învățăturilor Publice (iulie 1856-ianuarie 1857). Momentul Unirii Principatelor îl găsește în tabăra separatiștilor, contrazicând parcă scrierile în care militase pentru idealul României unite. În izolarea orgolioasă, tot mai accentuată, a bătrâneții, se va fi resimțit de o tristețe frustrantă la omiterea sa din proaspăt înființata Societate Literară Română (1866), ulterior Academia Română. Spre sfârșitul vieții, la 81 de ani, mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
în satul de baștină, până în 1859, apoi a fost înscris la Școala Normală din Năsăud, unde numele de familie i-a fost schimbat în acela sub care B. a iscălit toată viața. Înscris la Universitatea din Budapesta, este exclus deoarece militase pentru promovarea limbii române. Din motive naționale și confesionale, părăsește Ardealul și, din 1880, cu sprijinul lui T. Maiorescu, este profesor la Școala Normală de Institutori din București, iar între 1901 și 1912, la Liceul „Sf. Sava”. Următorii trei ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285818_a_287147]
-
Finlanda, Cehoslovacia și Albania. Se consemnează, de asemenea, unele contribuții la viața creștină internațională cum ar fi cele din cadrul organizațiilor “Viață și faptă” (Creștinism practic), “Credință și Organizare” și “Alianța pentru înfrățirea popoarelor prin credință”. Pentru aceasta din urmă, care milita pentru pacea lumii, s-a și organizat un congres în România sub președinția patriarhului Miron Cristea. Din nefericire pentru Biserica Ortodoxă Română, primul ei patriarh a acceptat funcții politice și administrative, care aveau să-i întineze prestigiul în perioada cea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]