2,739 matches
-
pelicula Moartea domnului Lăzărescu, filmul în regia lui Cristi Puiu, în care are rolul asistentei care îl plimbă pe pacientul Lăzărescu de la un spital la celălalt. A primit distincția "Cea mai bună actriță într-un rol secundar" (2006), pentru rolul Mioarei Avram, din partea Asociației Criticilor de Film de la Los Angeles. În 2010, la gala Gopo a filmelor românești ale anului 2009, a primit premiul pentru cel mai bun rol secundar feminin pentru personajul "Ana" din filmul Francesca.<ref name="Https://www
Luminița Gheorghiu (actriță) () [Corola-website/Science/320903_a_322232]
-
pe care nu reușește să și-l trăiască pe deplin. Narcisa, pe de altă parte, nu va ignora cabinetul de avocatură, dimpotrivă. Cu ajutorul lui Emil se va ocupa personal de angajarea grupului de avocați care să revigoreze afacerile cabinetului. După ce Mioara va primi o scrisoare de la nepotul său, Dan, avocat plin de inițiativă care îi cere ajutor mătușii sale pentru a intra în lumea agitată a orașului și astfel să poată profesa, va hotărî să-l angajeze că una dintre noile
Narcisa Sălbatică () [Corola-website/Science/321940_a_323269]
-
avocat excelent, poate cel mai bun dintre toți, niciodată nu se străduiește să dea ce are mai bun, lucrează pentru a trăi, nu pentru a străluci în profesie. Cu o personalitate controversată, va fi un dulce și seducător nepot în fața Mioarei, un cavaler arogant la cabinet și un luptător de Kick Boxing noaptea când iese să bea și să se bată. Pentru că acest tânăr este un nonconformist în viața privată, se teme de compromisuri, fuge de responsabilități dar, paradoxal, visează să
Narcisa Sălbatică () [Corola-website/Science/321940_a_323269]
-
ajungând la 50000 de cuvinte și o bibliografie de 1250 de lucrări, corectând erorile primei ediții și asigurându-i astfel o circulație în lumea academică. Elogiat de Iorga, Motru, I. Bianu, ca și de cei din generația următoare, Eugen Coșeriu, Mioara Avram, Tiktin a trăit și a murit în cele mai modeste condiții. (B. Mehr) Evocând începutul afirmării lui Tiktin în lingvistica română, Nicolae Iorga afirma: "„Acum vreo cincizeci de ani a răsărit la Iași un om cum rareori se găsesc
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
anuală a vânzărilor alcătuiește 40 mii euro, dintre care 50% din marfa produsă se exportă în Italia . Industria confecțiilor este reprezentată și de întreprinderile „Rada” SA, „Bălțeanca” SA - ultima producând haine de damă . Produsele din blană sunt fabricate la SA „Mioara”, fondată în 1945 . Fabrica constituie principalul producător al republicii de paltoane, căciule, articole cu captușeală de blană, cuverturi plapume de lână și alte produse din blană. În 2003, în mun. Bălți se fabrica 12% din toata producția textilă din Republica Moldova
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
a pictorului, dar sunt două momente importante în viață noii familii și anume nașterea celor două fețe: Lenuța pe 30 septembrie 1943, cea care va alege același drum de pictor de biserici, chiar dacă pentru o periaoda scurtă de timp, si Mioara la 13 noiembrie 1946. Între anii 1947-1948 un loc aparte în viață artistului îl ocupă situația Schitului Rogoz recea, Comuna Cândești și mai ales a maicilor de acolo. Plin de credință care l-a însoțit toată viața își propune să
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
pentru a urmări îndeaproape pictură"- bibliografie album VASILE PĂSCU O VIAȚĂ PENTRU ARTĂ - autor Roxana Bărbulescu În 1963 termină frescă din pridvorul bisericii Sf. Nicolae Copou, unde pentru 2 săptămâni este ajutat la pictură șu de fetele lui, Lenuța și Mioara. În noiembrie începe pictură la bisrcica Sf. spiridon din Galați, ilusteaza în desene în tus cartea cu proza lui Ion Creangă versificata de profesorul universitar din Iași, Constantin Oiescu. în 1964 începe pictură Schitului Bucium din Iași, Paraclisul Mitropoliei, construit
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
km spre vest de actuala așezare. Denumirea satului de Râca, după filologul Gabriel țepelea, ar fi fost dat de ciobanii ungureni, stabiliți pe aceste meleaguri. Coborârea ungurenilor din Transilvania a avut mai multe cauze. Unii erau păstori și coborau cu mioarele în fiecare toamnă până la Dunăre, rămânând printre băștinași, alții- mai târziu- fugeau de serviciul militar austro-ungar sau de apăsarea robotei grofilor și de obligația de a-i trece pe români la religia catolică. Numărul ungurenilor din Muntenia este, la un
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
a gemut roditor când a venit pe lume ... scrie metaforic Constantin Chiriac în omagiul adus prietenului său. Este vorba de Marinul natal al actorului Flonda pe care l-a iubit atât de mult. Așa ne-a mărturisit și distinsa doamnă Mioara Flonda, soția regretatului artist, că el a purtat întotdeauna în sufletul său mare și generos familia, părinții săi și locurile care l-au zămislit. Multele sale obligații însă nu-i lăsau timp pentru ca să le vadă mai des. Și a plecat
Virgil Flonda () [Corola-website/Science/327369_a_328698]
-
lipsind pentru multă vreme. Construirea a fost încredințată "Trustului de Construcții Hidroenergetice București", la activitate participând aproximativ 120 de lucrători, din care 60-70 angajați civili din partea trustului și restul - militari geniști. Sediul coloniei de lucru a fost stabilit în "Căldarea Mioarelor". Din păcate pe parcursul activității au fost și victime umane.
Tunelul Capra–Bâlea Lac () [Corola-website/Science/330603_a_331932]
-
1990-1993)</br> "Decanii Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori:" </br> Prof.univ.dr. Ion Stancu (1993-2004)</br> Prof.univ.dr. Tatiana Moșteanu (2004-2012)</br> Prof.univ.dr. Dalina Dumitrescu (2012-prezent) Decan, Prof.univ.dr. Dalina Dumitrescu </br> Prodecan, Conf.univ.dr. Ionela Costică</br> Prodecan, Conf.univ.dr. Emilia Mioara Câmpeanu</br> Prodecan, Conf.univ.dr. Attila György Programe universitare de licență:</br> Finanțe și bănci</br> Finanțe și bănci (în limba engleză) Programe universitare de masterat de cercetare:</br> Cercetări avansate în finanțe</br> Bănci și politici monetare (anul II)</br
Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori () [Corola-website/Science/330608_a_331937]
-
de poeți cochetează cu tristihul și haiku. Dintre aceștia, se rețin nume mai cunoscute, precum Maria Banuș, Virgil Teodorescu, Gheorghe Tomozei, Marin Sorescu, Virgil Bulat, Aurel Rău, Ștefan Augustin Doinaș, Cezar Baltag, Petre Ghelmez, Marian Bodea, Ioana Iacob, Aurora Barcaru, Mioara Gheorghe, Octavian Grigore Zegreanu, Ioan Anastasia, Ana Marinoiu, Ion Rotaru, Verona Bratesch, Gheorghe Grigurcu, Vasile Ignea etc. <poem>O, ce nalt naufragiu! Singura luntre are vîsle de pene. Părere Nu dați de cîntec zmulgînd penele paserei! Unghi Trec pe cer
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
Horonceanu Bernevic, Magdalena Dale, Rafila Radu, Anișoara Iordache, Gabriel Iordan-Dorobanțu, Loredana Florentina Dalian, Livia Ciupav Livia Ciupav(1976-), Jules Cohn Botea, Florin Vasiliu (1929-2001), Ana Luiza Toma, Adrian Rogoz, Doina Bogdan-Wurm, Gabriela Gențiana Groza, Vali Iancu, Niculae Alexandru-Vest, Aurora Barcaru, Mioara Gheorghe, Utta Siegrid König (1943-) etc. <poem>Primul Mărțișor- în liniștea casei gângurit de prunc Luna de gheață - ascuns după un stejar, primul ghiocel. Cîte un tablou în fiecare ochi de geam - și-n toate ninge. Câștigat pe stradă, pierdut
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
Machidon (,Amurg Sentimental‘‘), Mihai Merticaru, Mihai Antonescu, Veronica Balaj, Ioana Stuparu, Ștefania Plopeanu Mincu, Horia Gârbea, Gabriel Dimisianu, Gabriela Hurezeanu (ziarul ,Național‘‘), Gheorghe Marin (,Universul Cărții‘‘), Ana-Luiza Toma (,Porto-Franco‘‘, Galați), Gheorghe Istrate, Ionel Necula, Ana Dobre, Emil Lungeanu, Ioan Adam, Mioara Bahna, Mircea A. Diaconu (,Dacia literară‘‘, Iași), Melania Cuc, Aurel M. Buricea, Dan Stanca (,România liberă‘‘), Ion Murgeanu, Ion Roșioru, Ioan Vasiu, Teodor Mădălin (,Tomis‘‘, Constanța), Virginia Meheș, Ion Parhon (,Panoramic tv’’), Liviu Grăsoiu, George Chirilă (,Universul Cărții“ ), Eliza Roha
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]
-
în anul 1992 a pus bazele Confederației Naționale a Femeilor din România (CNFR), organizație a cărei Președinte executiv a fost până în 2008. Dr. a fost membră a Centrului Demografic al OMS, a birourilor UNICEF și UNESCO și membră a S.M.S.P.R. Mioara Mincu s-a născut la 10 februarie 1933 în satul Contești, județul Dâmbovița, fiind fiica Elenei (Duță) și a lui Ion Slăniceanu. A invatat la școală primară care-i va purta mai tarziu numele, din satul natal. După absolvirea liceului
Mioara Mincu () [Corola-website/Science/331174_a_332503]
-
Postliceale “Carol Davila” din București, școala de 3 ani pentru asistenți medicali în calificările: medicină generală, farmacie și balneofiziokinetoterapie și recuperare. La propunerea Școlii Sanitare Postliceale "Carol Davila" și a Confederației Naționale a Femeilor din România (CNFR), și din inițiativa Mioarei Mincu, Generalul dr. Carol Davila a fost ales membru post-mortem al Academiei Române, în anul 2003, la 175 de ani de la nașterea să. Membră a Centrului Demografic al OMS, al birourilor UNICEF și UNESCO. Membră a S.M.S.P.R. În anul 1996 a
Mioara Mincu () [Corola-website/Science/331174_a_332503]
-
prin Ministerul Afacerilor Externe MAE la Ambasadele din toate Țările (cvadrilingvă, 2 volume); " Sănătatea Mileniului III" (Editură Carol Davila) . După moartea sa, activitatea Școlii Sanitare Postliceale Carol Davila și a CNFR a fost dusă mai departe de Fundația Umanista Dr. Mioara Mincu, înființată în 2009. În februarie 2005 a apărut în „Evenimentul Zilei” un articol în care în Școala Sanitară „Carol Davila” din București, condusă de Dr. Mincu, ar fi existat o rețea de eliberări de diplome de absolvire pe bază
Mioara Mincu () [Corola-website/Science/331174_a_332503]
-
după moartea tatălui său. În anul în care maestrul coregraf a trecut în neființă, s-a organizat prima ediție a Festivalului Național de Folclor „”. An de an, la festival participa artiști de renume, precum Maria Ciobanu, Lăură Lavric, Lucreția Ciobanu, Mioara Velicu, Nicoleta Voica, Niculina Stoican, Gheorghe Turda. Tainele dansului nu s-au pierdut odată cu pieirea coregrafului,deoarece maestrul a mai avut încă doi frați Vasile Macrea,care în prezent activează în cadrul Ansamblului"Veteranii-Junii Sibiului" și Iacob Macrea, coregraf al ansamblului
Ioan Macrea () [Corola-website/Science/335077_a_336406]
-
sau varianta cea mai îngrijită) a(l) limbii naționale, care servește ca instrument de exprimare a celor mai diverse manifestări ale culturii și se caracterizează prin respectarea unei norme impuse cu necesitate membrilor comunității căreia i se adresează”, iar după Mioara Avram, „gramaticile normative formulează reguli explicite și prescriptive, adăugând judecăți de valoare cu privire la folosirea unei forme sau construcții apreciate drept corectă sau greșită în varietatea literară a limbii”. În legătură cu limba maghiară, într-o lucrare din 1971 se afirmă că limba
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
de critică literară dedicat scriitorului „Cornel Nistea în opinii critice”. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Alba, Biblioteca Județeană ”Lucian Blaga” Alba și Uniunea Scriitorilor din România, filiala Alba-Hunedoara. Au prezentat scriitorul Aurel Pantea, președintele USR, filiala Alba-Hunedoara, și Mioara Pop, directorul bibliotecii județene. Debutează în anul 1979 în revista "Vatra" din Târgu Mureș cu proză scurtă. Debutează editorial cu volumul de nuvele și povestiri "Focuri în septembrie", apărut în anul 1984 la Editura Cartea Românească, drastic subțiat de cenzură
Cornel Nistea () [Corola-website/Science/334626_a_335955]
-
a avea recunoașterea artiștilor consacrați și implicit a calității muzicii și a tinerilor promovați, Radu Fornea reușește să convingă și să coopteze mari nume ale folclorului românesc precum Benone Sinulescu, Gheorghe Turda, Nicolae Furdui Iancu, Sofia Vicoveanca, Elisabeta Turcu Preda, Mioara Velicu, Matilda Pascal Cojocărița, în proiectele sale precum: “Cadoul Visat” realizat împreună cu Antenă 1 și care prin aparițiile sale multianuale a fost prima compilație de colinde etno - dance care da șansa foarte multor tinere talente să se promoveze. În 1997
Radu Fornea () [Corola-website/Science/332046_a_333375]
-
îmi venea să o strâng în brațe. Mama era genială, la astea n-o întrecea nimeni. De-aia s-a descurcat mereu în viață, că nu s-a lăsat călcată în picioare ca mine. I-am zis că vorbesc cu Mioara de avocat, imposibil să nu știe vreunul, la câți bărbați a avut. Și îi arăt eu lui Mircea divorț! Să-i iasă pe nas!". Așa că dacă vreți să aveți parte de o întâlnire sinceră cu dumneavoastră înșivă, citiți cărțile Corinei
Divorțurile amanților. Corina Ozon: Povestea de iubire se află la o răscruce. E timpul alegerilor by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104335_a_105627]
-
cu Stela și Arșinel este una memorabilă, intervențiile lor vor fi presărate cu scenete, cuplete și... pamflete. Iuliana Tudor ne așteaptă în noaptea dintre ani, în platoul O dată-n viața, alături de multe dintre cele mai mari nume ale folclorului românesc: Mioara Velicu, Angela Buciu, Traian Jurchela, Sofia Vicoveanca, Gheorghe Turda, Irina Loghin, Dumitru Zamfira, Aneta Stan, Maria Butaciu, Steliana Sima, Constantin Enceanu, Floarea Calota, Petrică Mâțu Stoian, Matilda Pascal Cojocarița, Dinu Iancu Sălăjanu, Niculina Stoican, Mariana Deac, Ionuț Fulea, Mariana Ionescu
Program TV REVELION 2017. Ce vedem la televizor de REVELION 2017 () [Corola-website/Journalistic/103707_a_104999]
-
Oana Turcu este mesagerul iepurașului acasă la Andrei Ștefănescu. De la ora 16:30, Maria Simion și Nicolai Tand le spun "Hristos a înviat" telespectatorilor într-o ediție specială a emisiunii "Star Chef" și îi invită să petreacă alături de prietenii lor, Mioara Velicu, Niculina Stoican, Maria Dragomiroiu, Laura Lavrig, Adriana Antoni și Gelu Voicu o după amiază cu multă voie bună, muzică de petrecere și bineînțeles mâncare bună, vedeta zilei fiind mielul preparat chiar atunci, la proțap. Petrecerea continuă de la ora 19
PROGRAM TV PAȘTE 2017. Program complet de PAȘTE 2017 by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/101610_a_102902]
-
CORNELIU, primar al comunei Nucșoara, județul Argeș, SIMION EMIL, primar al comunei Brăduleț, județul Argeș, PEPENEL NICOLAE - CORNEL, primar al comunei Bughea de Sus, județul Argeș, BĂLĂȘOIU AUREL, primar al comunei Rociu, județul Argeș, POȘTOACĂ DAMIAN - ION, primar al comunei Mioarele, județul Argeș, NICOLAE RADU, primar al comunei Negrași, județul Argeș, SMĂDU NICOLAE, primar al comunei Domnești, județul Argeș, NICĂ VASILE, primar al comunei Valea Danului, jud. Argeș, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru
Deputatul PSD Mircea Drăghici, fostul șef al CJ Argeș, Constantin Nicolescu, și 38 de aleși locali, trimiși în judecată by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101643_a_102935]