2,994 matches
-
de pe celălalt mal, din Vizavi. Sunt inginer agronom și am fost numit ministrul Telecomunicațiilor. Și cel mai ciudat lucru este că am ajuns să cred că aș putea să o fac bine. De aceea sunt acum aici. Se întoarse spre misionar: Acum, ca inginer agronom, pot să vă înțeleg motivele, dar, din nenorocire, nu am autoritate. Poate că Ministrul Transporturilor va putea și el să le înțeleagă și să devieze șoseaua - mișcă din cap dar, mă îndoiesc. Sincer, mă îndoiesc. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
era caldă și nu se simțea nici o adiere. Temperatura trecea de patruzeci și cinci de grade și - aproape deja de amiază - nici un suflet omenesc, nici un câine, nici măcar o pasăre nu se aventura pe străzile din Santa Marta. Când termină berea, misionarul arătă din cap spre balconul palatului de Guvernământ: — Cum ți s-a părut? — Un om terminat. Și deziluzionat. — Are motive să fie... Familie bogată, studii în Europa, plantații de cafea pe Coastă, o promițătoare carieră politică: ambasador, ministru... Iar, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
soare sub o umbrelă. „Dacă se răstoarnă bena și „La Sandra“ cade în apă - se gândi el -, toți peștii și caimanii din San Pedro vor lua sifilis...“ Când negresa ajunse pe celălalt mal și dispăru printre copaci, se întoarse, dar misionarul nu mai era lângă el. Se făcuse nevăzut în interiorul hotelului. Rămase pe terasă privind satul pe jumătate pustiu, văzând cum curge râul murdar, observând selva de pe celălalt mal, o selvă care părea diferită prin simplul fapt că era presărată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
dar n-am crezut niciodată că cineva ar putea deveni un Robinson voluntar. De cât timp stați acolo? — De doi ani. Asta e prima mea ieșire. — Vreți să spuneți că ați petrecut doi ani fără să? — Te obișnuiești cu toate. Misionarul care mă însoțește trăiește de paisprezece ani în același fel... — La un misionar, e de înțeles. Dar dumneavoastră nu sunteți călugăr - ezită câteva clipe, rămase tăcută, năpădită parcă de o idee: Sau sunteți? Nu. Nici vorbă. Nu v-ați însurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
De cât timp stați acolo? — De doi ani. Asta e prima mea ieșire. — Vreți să spuneți că ați petrecut doi ani fără să? — Te obișnuiești cu toate. Misionarul care mă însoțește trăiește de paisprezece ani în același fel... — La un misionar, e de înțeles. Dar dumneavoastră nu sunteți călugăr - ezită câteva clipe, rămase tăcută, năpădită parcă de o idee: Sau sunteți? Nu. Nici vorbă. Nu v-ați însurat niciodată? — Ba da, dar asta a rămas în urmă. Dumneavoastră sunteți măritată? — Divorțată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
clipe s-ar fi zis că era gata-gata să se ridice în picioare, să traverseze uriașa grădină a luxoasei reședințe, să treacă prin saloanele somptuoase și să plece la dracu’ fără măcar să-și ia la revedere, dar o privire a misionarului, care părea că îi ghicește gândul, îl reținu la locul lui. — Nu cunosc motivele altor Guverne, replică el în sfârșit. Probabil că majoritatea acționează cu bună credință și nu vor decât să îmbunătățească nivelul de trai al concetățenilor lor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
fi decât o imensă cloacă. A venit momentul ca ei să înceteze să mai fie blânzi și să-și apere moștenirea. Ce ar zice monseniorul dacă v-ar auzi vorbind așa? — Ar fi de acord. Și el este basc și misionar. Sau crezi că, dacă purtăm o sutană, ne-am pierdut avântul. Când am plecat din San Sebastián, știam că va trebui să înfrunt multe primejdii și greutăți în selvă. Bine: cea mai mare primejdie este să rămân în selvă; cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
hotărăsc că a venit momentul ca noi, cei blânzi, să ne apărăm moștenirea. Vom fi în continuare blânzi, întorcându-ne fața către Dumnezeu și lăsându-ne făcuți praf, sau le ținem piept și îi facem noi praf pe ei? — Sunt misionar, un rob al lui Dumnezeu. Sunt lucruri care nu îmi sunt permise, nici măcar pentru a-i apăra Lucrarea. Asta este una din marile greșeli ale Religiei, părinte. Și, în special, a Bisericii Catolice. Pentru dumneavoastră, călugării, Lucrarea lui Dumnezeu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
din colibă. José Correcaminos stătea lângă Kano, așteptând: — Ce au spus albii? întrebă el. Se mărgini să arate spre interiorul colibei: Cred că e apendicită, spuse el. Dacă rămâne aici, o să moară. Dacă o duc la Misiune, poate fi salvată. Misionarii au un medic... Indianul nu-i dădu atenție. Ce v-au spus albii? insistă el. — Oh! se înfurie el. Ce importanță are acuma? Piá o să moară. Trebuie să facem ceva. — E doar o femeie, răspunse Kano. O să-ți dau alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
în lumea noastră. Sunt lumi diferite și nu se pot contopi... Aroganța albilor disprețuiește tot ce e străin și nu admite că putem fi egali. Vor să ne ocrotească sau să ne distrugă. Iar eu n-am fost de acord. — Misionarii nu s-au purtat bine cu tine? — Ba da. Dar pentru ei, în primul rând este Dumnezeu, iar pentru noi, în primul rând este libertatea... La început, am acceptat ca Dumnezeu să fie mai presus de orice, pentru că nu cunoșteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
la cel mai mic semn de pericol. Nu avea încredere în oamenii de la șosea; vor încerca să răzbune distrugerea buldozerelor. Se liniști când bărbatul de la provă își agita mâna cu un gest familiar și doar atunci recunoscu trupul vânjos al misionarului. Când se aflară mai aproape, îl recunoscu pe cârmaci: Inti Ávila. Oricât se strădui, nu și-l putu aminti pe cel care venea cu ei; un bărbat tânăr cu piele foarte albă, care purta o enormă pălărie de vânător african
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ultimii oameni liberi de pe Terra. — Prea sumbru, protestă preotul. — Dumneavoastră știți că e adevărat, părinte. Dumneavoastră ați văzut familiile plimbându-se duminicile aproape de rampele de gunoi pentru că nu au alt loc în care să primească puțin soare o dată pe săptămână. Misionarul vru să spună ceva, dar se răzgândi. Apoi, cu un fel de impuls, pe negândite, bolborosi fără să ridice tonul vocii: — Dumnezeu nu va îngădui să ajungem până într-acolo. — Dumnezeu îngăduie mult mai multe lucruri decât am fi permis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Înțeleg. Un drog. Un halucinogen... — Ce? — Nimic. Continuă. — Parcă nu m-ai crede, comentă indianul. — Tu ai trăit cu albii, José... Știi că există niște treburi ale vracilor care nu sunt de crezut. Leacurile lor n-au valoare în comparație cu medicamentele misionarilor. Și aceștia n-au avut niciodată huayahuasca... — Există pe aceste pământuri multe lucruri pentru care medicamentele albilor nu sunt potrivite, îi spuse indianul. Când albii au vrut să înceapă războiul și am avut din nou dușmani, Xudura și-a amintit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
un măgar zburând, singurul lucru care vă trece prin cap este să ieșiți să-i faceți o fotografie. — Nu e prima dată când aud vorbindu-se despre huayahuasca. Mulți autori au scris despre ea și oameni foarte serioși cum sunt Misionarii Ordinului Patimilor din Amazonia de Sus peruană s-au minunat de efectele ei... — Aiurea! Haideți, părinte...! Poate că sunteți în rivalitate cu Ordinul Patimilor, dar nu trebuie să vă îndoiți de buna lor credință. Sunteți de paisprezece ani pe aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
să-i cauți pe yubani pe toate aceste râuri și igarapés e ca și cum ai căuta acul în carul cu fân... — Eu continui să cred că e vorba de un avion. — Atunci, eu continui să cred că e o prostie, insistă misionarul. O să înnebunim făcând presupuneri bazate pe visul unui băiețel drogat... Nu mi se pare serios, sincer vorbind. De acord, părinte, de acord, admise el. Nu e serios... Dar... Ce se va întâmpla acum? Credeți că „Southern“ va sta cu brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
veacurilor, pentru că dacă vor ieși învinși, nu vor mai avea o altă ocazie și vor dispărea pentru totdeauna din selvă, din istoria marelui fluviu și de pe fața Pământului. Inti Ávila se îndepărtă de căpătâiul fetiței care agoniza, îl lăsă pe misionar să se ocupe în continuare de ea și se așeză pe jos, lângă Sierralta, cu spatele rezemat de un trunchi de copac și cu picioarele atingând rugul. Bătrânul Xudura amesteca în tăcere într-un vas în care fierbea un lichid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de la Vilas Boas, în 1961, s-a înființat Parcul Național Xingú, în care au fost strămutate diverse triburi indigene (n. tr.). Călugări din congregația clericilor desculți ai Sfintei Cruci și a Patimilor Domnului Nostru Iisus Hristos, întemeiată în 1720 de misionarul italian San Paolo de la Croce. Proprietari funciari, (în portugheză, în orig.). Noi, în portugheză în original (n. tr.). Pionier american (1786-1836), devenit deputat de Tennessee, s-a remarcat în rezistența eroică față de mexicani de la Fort Alamo în 1836 (n. tr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și scriitor englez. . Eroul unei povești a scriitorului clasic american Washington Irving (1783-1859). . Aluzie la procedeul de juxtapunere a punctelor, folosit de neoimpresioniști. . Ultima dintre cele cinci cărți ale lui Moise. . Titus Oates (1649-1705), conspirator și aventurier englez. . Damien (1840-1889), misionar belgian care a acordat asistență leproșilor din Arhipelagul Hawaii. . „Fiindcă Orfeu e Orfeu: metamorfozat În el Însuși N-are nici un rost să ne ostenim Să-i căutăm vreun alt nume. O dată pentru totdeauna, Orfeu e Orfeu cînd cîntă...“ (Rainer Maria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ființă, care, asemenea lor, funcționa mai degrabă pe baza unei scheme tehnice decât pierdut În desișul Încurcatelor traiecte ale gândirii. În Înălțimea singuratică a postului de conducere, polițistul părea un girofar care Împrăștia lumină În toate cele patru zări, un misionar civilizându-i pe sălbatici cu Codul Rutier În mână. Cu un șuier amplu, el a trezit la viață autobasculanta eșuată Într-un braț al intersecției, cu o fluturare a palmei drepte a descâlcit micul vârtej din flancul sudic, În timp ce morișca
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Legat, argumentat, solid. Are zvâc. Poate fi o religie OK. — Așa scurt? a Întrebat imamul. N-ar trebui să mai băgăm niște revelații, ceva? Măcar o halucinație. — Dacă ne lungim, n-o să mai fie pliant, ci carte. O să-ngreuneze bagajul misionarilor și-o să fie mai greu de Împărțit la semafor. În plus, cine mai deschide o carte În ziua de azi? și-a manifestat reținerea Padre C. — Bun, dar trebuie să existe un motiv. Până la urmă, de ce s-a revoltat mașina
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
șapte milioane, te scap de el. - Nici vorbă! După câteva zeci de apeluri, se decide o cucoană. Oricum, a trebuit să-l las la zece milioane - cam o treime din prețul lui real. Sabina primește un telefon de la Arthur, un misionar baptist olandez. Corespondează de multă vreme cu el. Are cam șaizeci de ani și a fost implicat în acțiuni caritabile pe tot globul. Acum e în România. Nu prea îmi surâde ideea unei întâlniri. Mă gândesc la o figură rotundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
privește în ochi pe Sabina și silabisește: Look...what we are...doing...now! Se ridică de la masă și rupe chitanța. Sabina îl îmbrățișează cu lacrimi în ochi, eu doar cu un zâmbet recunoscător. A doua zi, înainte de ieșirea din țară, misionarul ne invită la ceea ce el numește o conferință la Betel. Găsim un motiv plauzibil să-l refuzăm. Conștiința noastră de ortodocși nepracticanți ne împiedică să ne expunem influenței baptiste. Se duce, totuși, Sabina să-l întâlnească pe Arthur într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
am zărit, pe noptiera de lângă pat, o pungă cu pastile verzi. Din nou mi se părea straniu să fac dragoste cu o femeie atât de slabă. Aveam impresia că eram violat de un schelet. Sabina se mișca sălbatic. Prefera poziția misionarului. Apoi a scos un fel de hohot scurt: poate rămân gravidă! Imediat am încercat să mă retrag din ea. Simțindu-mi intenția, m-a încolăcit cu coapsele și s-a înșurubat mai tare în mine. Brațele ei subțiri m-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Copii și Tineret „Ion Creangăʺ Chișinău, Bibl iote ca Națională a Republicii Moldova, CPE Libertatea Novi Sad ; SLR Novi Sad. Parteneri: Inspectoratul Școlar Județean Iași, Complexul Muzeal Național „Moldovaʺ Iași, Muzeul Literaturii Române, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, Mănăstirea Putna, Institutul Cultural Misionar Trinitas Iași, Ofici ul de Stat pentru Invenții și Mărci București, Ateneul Tătărași, Mănăstirea Cetățuia, Mânăstirea Dobrovăț, Colegiul de Artă „Octav Băncilăʺ Iași, Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemirʺ Iași, Liceul Teoretic „G. Ibrăileanuʺ Iași, Liceul cu Prog ram Sportiv Iași. Parteneri
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
că „Aici, în Vaslui, Curtea, băile, locurile de plăcere sunt toate ale lui Ștefan Vodă”, cam la 170 de ani distanță, în anul 1839, doi clerici scoțieni, Andrew A. Bonar și Robert Mc. Cheyne întreprind o călătorie în Orient, ca misionari ai Comitetului pentru convertirea evreilor la creștinism. În drumul lor poposesc și în orașele Bârlad, Vaslui și Iași . Despre impresiile lor din orașele noastre ave a să relateze Alex Lapedatu, membru al Academiei Române, în ședința Academiei de la 15 iunie 1934
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]