6,604 matches
-
membri încadrați în grupe, 140 sunt băieți și 75 tinere fete de diferite categorii sociale ca: muncitori, elevi, liber profesioniști, studenți”. Ajungând și la gingașul capitol al cotizațiilor, Bălteanu recunoaște că „...nu sunt plătite regulat”. h. „În ziua alegerilor sau mobilizat 50 de tineri care au manifestat pe străzile orașului” Simpla citire a acestui inter-titlu citat din raportul de activitate al tov-ului Bălteanu ne poate da dimensiunea uriașei fraude electorale ce s-a comis în ziua de 19 noiembrie a anului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de mitinguri și manifestări zgomotoase, pe 10 noiembrie 1946 se fixase „Ziua mondială a tineretului”, probabil tot o invenție de-a rușilor. Iată ce scria Bălteanu în raportul său: „...cu ocazia mitingului din 10 noiembrie, ziua Tineretului Mondial, s’a mobilizat un număr de 300 tineri. S-au scos din producție pentru 10 zile, tinerii fiind folosiți în munca de afișaj, șablonaj și siguranță (subl.ns.)”. Prin urmare, 10 zile de chiul desigur, plătit, numai și numai pentru câștigarea alegerilor! „Mobilizarea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fiind folosiți în munca de afișaj, șablonaj și siguranță (subl.ns.)”. Prin urmare, 10 zile de chiul desigur, plătit, numai și numai pentru câștigarea alegerilor! „Mobilizarea” era cuvântul de ordine, potrivit raportului de activitate din care cităm: „...sau (sic!, n.n.) mobilizat 10 tineri pentru confecționarea felinarelor necesare manifestațiilor din 18 noiembrie a.c. (deci, cu numai o zi înaintea scrutinului!, n.n.). Sau (sic!, n.n.) mobilizat pentru plenara din 18 noiembrie a.c. 150 tineri care apoi au manifestat pe străzile orașului. În ziua
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
câștigarea alegerilor! „Mobilizarea” era cuvântul de ordine, potrivit raportului de activitate din care cităm: „...sau (sic!, n.n.) mobilizat 10 tineri pentru confecționarea felinarelor necesare manifestațiilor din 18 noiembrie a.c. (deci, cu numai o zi înaintea scrutinului!, n.n.). Sau (sic!, n.n.) mobilizat pentru plenara din 18 noiembrie a.c. 150 tineri care apoi au manifestat pe străzile orașului. În ziua alegerilor sau(sic!, n.n.) mobilizat 50 de tineri care au manifestat pe toate străzile orașului (subl.ns.)”. Asta era „democrația populară” pe care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
felinarelor necesare manifestațiilor din 18 noiembrie a.c. (deci, cu numai o zi înaintea scrutinului!, n.n.). Sau (sic!, n.n.) mobilizat pentru plenara din 18 noiembrie a.c. 150 tineri care apoi au manifestat pe străzile orașului. În ziua alegerilor sau(sic!, n.n.) mobilizat 50 de tineri care au manifestat pe toate străzile orașului (subl.ns.)”. Asta era „democrația populară” pe care o ticluiseră comuniștii români braț la braț, umăr la umăr, tovărășește, cu ocupanții ruși! i. Iarăși despre șefii vasluieni ai Tineretului Progresist
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
un răstimp de 44 de ani au reușit. Iată ce mai scria tov. Petru Bighiu cu gândul la alegerile ce băteau la ușa sediului „federației” sale: „...pentru ziua de 10 noiembrie comisia organizatorică a Consiliului Județean a F.N.T.D.R.-ului a mobilizat tineretul din oraș și județ în felul următor: instructorii Tineretului Plugăresc împreună cu delegații noștri (ai „tineretului progresist”, n.n.) au colindat toate comunele din județ (vor fi hăind sau vor fi behăind „celebrele” lozinci „mobilizatoare”?, n.n.) ținând întruniri cu tineretul. În
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de sânge muncitoresc”, „Proletaru’ și plugaru’”, „Suferințele cheferistului - electrician”, „Chiaburu’ călare pe sacu’ cu bani” (titluri inexistente), atunci n-au supărat pe nimeni. Dar, iată ce fapte mari au mai făcut „năstrușnicii” tineri vasluieni în preajma și în timpul votării: „...a fost mobilizat întreg tineretul („progresist”, n.n.) care în noaptea 18/19 noiembrie a șablonat și afișat întreg orașul, a ornat secțiile de votare iar în ziua de 19 noiembrie a format echipe care au mers din casă în casă (subl.ns.) pentru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
încă, a fi principalul garant al democrației, mai era permisă la acea vreme sărbătorirea unor evenimente importante din istoria României, dar, pe lângă acestea, fuseseră inventate și altele noi. Iată proba din documentul redactat de tov. Bighiu: „...totodată, Comisia Organizatorică a mobilizat tineretul din organizațiile Federației pentru diferite manifestații care au avut loc în luna aceasta, la care au participat un număr de cca. 200 tineri, pentru sărbătorirea zilei de 1 Decembrie (subl.ns.) unde au participat un număr de 100 tinere
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tineretul dela sate încadrat în organizații democratice participă activ sub îndrumarea Partidului (muncitoresc român, n.n.) la toate acțiunele poporului muncitor”. Și acesta-i abia începutul! Iată ce-a mai scris tov-ul: „...Tineretul Muncitor al satelor noastre este organizat, educat și mobilizat cu mai mult succes (subl.ns.), pentru a contribui și mai mult, mai strâns unit, mai hotărât (subl.ns.) la întărirea regimului nostru de democrație populară, care merge pe drumul construirei Socialismului din țara noastră”. Se pare că „partidul” își
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în amănunte. Datorită situației cu totul speciale create de retragerea în Moldova, inclusiv a casei regale, parlamentului și guvernului, se impuneau măsuri drastice care au fost suportate într o majoritate covârșitoare tot de către biata țărănime, cea care fusese și prima mobilizată sub arme. c. Viața de zi cu zi a locuitorilor satului Ministerul Agriculturii refugiat la Iași, emitea ordine peste ordine referitoare la planurile de culturi având prioritate, desigur, cele care urmau să aprovizioneze armata dar și pe civilii din orașe
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
facă dovada unui deosebit simț al datoriei (...)”. Se vor fi conformat funcționarii statului acestor deziderate? După cum se știe, răspunsul este un mare NU! l. Premilitari români și evrei la muncă Spre deosebire de Primul Război Mondial când în armata română au fost mobilizați și rezerviști evrei, din care mulți au și căzut eroic în lupte, Ion Antonescu a decis neparticiparea acestor minoritari la operațiunile militare prilejuite de cel de-al Doilea Război Mondial. Motivele se cunosc dar fiind, încă, extrem de controversate, ne vom
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Primarul Hușului a semnat de luare la cunoștință și atât. Alt document cu referire la această chestiune nu am mai găsit. nui eventual război, mai-marii di să ar fi fost utili armatei sau, în caz de conflict, urmau a fi mobilizați „pe loc” fiind indispensabili comunității. Așa am dat de un scurt tabel, căruia șeful Serviciul Tehnic al primăriei îi pusese numele „Tabel cu inginerii electricieni și specialiștii electricieni din orașul Huși”. Iată cine se ocupa de electricitatea Hușului la acea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
comunală deoarece neavând lucrător acolo populația orașului să nu sufere”. Mai edificatoare și explicită pare a fi adresa nr.9244/29 septembrie 1941, în care primarul Hușului scrisese următoarele cereri comandantului Garnizoanei orașului de care depindeau în mod direct evreii mobilizați pentru muncă în interes obștesc: „Avem onoarea a vă ruga să binevoiți a ne mai da din lagărul de evrei din Huși (subl.ns.) un număr de 50 de inși, cu care să executăm următoarele lucrări: 1) Desfundarea șanțului de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
evoluția lor din perspectivă electorală. Principalele partide parlamentare Partidul Social Democrat (PSD) este partidul caracterizat de cea mai mare continuitate în politica românească de-a lungul timpului. Deși nu a fost ocolit de fuziuni și sciziuni, a reușit să își mobilizeze elitele și să evite schimbări dramatice. Desprins din FSN în 1992, Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN) este un partid succesor, moștenind de la precedentul regim continuitate instituțională, lideri și aspecte ideologice. În 1993, FDSN devine Partidul Democrației Sociale din România
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în Parlament. A fost de trei ori la guvernare: 1996-2000, 2000-2004 și 2004-2008, perioada intermediară marcând doar un protocol de susținere al PSD fără implicare directă în guvernare. Are cel mai stabil electorat din regiune (Gherghina 2009), reușind mereu să mobilizeze etnicii maghiari indifferent de disensiunile politice existente sau de eventuale alternative apărute (de exemplu, Forumul civic Maghiar). Partidul Conservator (PC) a fost fondat în 1991 sub denumirea de Partidul Umanist Român (actuala denumire datează din 2005). PC este cunoscut pe
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
puternică a lui Ion Iliescu, partidul a cunoscut un success similar cu Mircea Geoană la conducere, iar Victor Ponta nu dă nici el semne de slăbiciune. În ceea ce privește UDMR, acesta se încadrează perfect în categoria partidelor etnice care reușsec să își mobilizeze electoratul (grupul-țintă). Situații similare în regiunea est-europeană sunt în Bulgaria (cu partidul etnicilor turci) și în Slovacia (cu partidul etnicilor maghiari). Date fiind funcțiile sale de agregare și reprezentare a minorității maghiare din România, nu este surprinzător faptul că se
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
reprezentare a minorității maghiare din România, nu este surprinzător faptul că se bucură de un sprijin constant. Totuși, trebuie remarcat faptul că UDMR beneficiază de procente similare în alegeri indiferent de prezența generală la urne. Astfel, etnicii maghiari nu se mobilizează mai mult decât cei români, ci absenteismul lor procentual este similar celui al populației majoritare (excepție au făcut alegerile pentru Parlamentul European din 2009 când UDMR a avut aproape 9% din voturi). Tabelul 1: Voturi obținute de partidele românești în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cu PNL la scrutinul din 2004, atunci când, în cadrul Alianței D.A., cele două partide se prezintă cu mesaje de schimbare, luptă împotriva corupției și mecanismelor învechite, împotriva "baronilor locali" ai PSD și, e de presupus că astfel de mesaje nu puteau mobiliza tinerii decât împreună cu candidați cu un astfel de profil. Unul din momentele importante ale evoluției politice post-comuniste a României l-a constituit schimbarea prevederilor legislative electorale. Trecerea de la scrutinul de tip "listă de partid", la unul uninominal, a însemnat o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
protest împotriva capitalismului și socialismului în același timp, deopotrivă a corporațiilor și sindicatelor. Acestă definiție poate ajunge să legitimeze un "extremism de centru", atât de la modă în ziua de azi, și dovedește caracterul inconsistent al extremei drepte, capabilă să se mobilizeze în direcții politice divergente. (Beichelt și Minkenberg 2002, 4). Extrema dreaptă mai este văzută și ca un efort radical de a anula schimbările sociale, radicalizând și punând accent pe o imagine idilică a omogenității sociale. (Minkenberg 1998) Definiția acoperă și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
este într-un proces de rebranding, după ce Victor Ponta a preluat șefia partidului. Dacă măsurile economice nu vor avea efectele scontate și PSD nu va reuși să devină suficient de credibil, atunci rămâne de văzut dacă extrema dreaptă va putea mobiliza alegătorii pentru a repeta performanța anului 2000. Dată fiind colaborarea pentru europarlamentare a lui Tudor și Becali, o potențială coaliție între aceste două partide nu e de neconceput, mai ales că ambele sunt paria pentru partidele democratice. Noua Dreaptă După ce
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
unor relații durabile dintre partide și societate și sporește stabilitatea partidelor. Aceasta din urmă este necesară în special partidelor nou-create (vezi secțiunea anterioară). Ancorarea permanentă a partidelor în societate prin intermediul unei activități intense la nivelul alegătorilor are avantajul de a mobiliza simpatiile alegătorilor pe termen mediu și lung. În acest sens, ele formează structuri de bază la nivelul electoratului și întreprind numeroase activități. Acestea sunt precondiții ale construirii unei imagini de legitimitate și legături cu societatea. Un număr mare de membri
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
marea majoritate a membrilor unui partid votează cu acesta indiferent de situație. Duverger (1963) explică modalitatea prin care partidele vestice și-au construit organizații de membri interconectate la nivel național, cu scopul de a cultiva identități politice și de a mobiliza cetățenii care căpătau drept de vot. Punând accentul pe educație politică și încurajând cetățenii să extindă orizontul propriei implicări politice dincolo de procesul votării, astfel de partide au sporit și diversificat legăturile concrete cu cei pe care pretindeau că îi reprezintă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pot fluctua datorită faptului că sunt medii exprimate pentru întreaga țară, fără a ține cont de numărul de partide. Nu este însă o relație (dis)proporțională lineară între numărul de partide și procentul de membri pe care reușește să îi mobilizeze. Astfel, ne-am aștepta ca o țară cu un sistem de partide stabil precum Ungaria, cu doar cinci partide dintre care două mari, să aibă un procent mai mare de membri decât Bulgaria, țară ale cărei partide s-au modificat
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cea mai mare performanță a sa prin obținerea poziției a doua în parlament. Acest element a fost reflectat și în numărul său de membri, acesta cunoscând apogeul în acea perioadă. Nu trebuie să uităm că membrii sunt, așa cum menționam anterior, mobilizați de către organizațiile locale, iar PRM a cunoscut o avalanșă de înscrieri în preajma alegerilor din 2000, reflectată nu doar în discursurile liderului partidului, ci și în rezultatele alegerilor locale din acel an. Imediat după alegeri, partidul a pierdut numeroși deputați, aleșii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
evenimente. Relațiile strânse cu membrii oferă bazele stabilizării preferințelor celor din urmă. Pentru scopuri electorale, partidele pot adopta două poziții vis-à-vis de membrii lor. Pe de o parte, pot fi mulțumite dacă membrii au o atitudine politică pasivă și se mobilizează puternic în preajma alegerilor. Acestea din urmă sunt momentele în care partidele trebuie să știe pe cine și cât pot conta. Pe de altă parte, deși Panebianco (1988) a remarcat utilizarea crescută a tehnologiei în mobilizarea alegătorilor, partidele sunt conștiente de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]