3,398 matches
-
bază a teoriei care poartă denumirea de "teoria comportamentului modest sau teoria pudorii". Voi prefera însă să comentez aceste presupoziții sub titlul de "teoria comportamentului modest", păstrând în acest fel terminologia și conceptualizarea lui Charles R. Darwin (1872/1967, 192). Modestia, consideră Charles R. Darwin, include stări psihice foarte diferite, declanșate în principal în prezența altora, fiind relaționate unor prescripte morale care privesc "comportarea în prezența altora sau față de alții" (Ch.R. Darwin 1872/1967, 192). Aceasta "se manifestă prin acte de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
solid și înțelept stabilite. Aceasta se vede de fapt din derivația cuvântului "modest" din "modus", o măsură sau un criteriu de comportare" (idem). Într-un articol despre psihologia îmbrăcămintei (1899, 246), sociologul american William I. Thomas (1863-1931) arăta că ipoteza modestiei ca factor declanșator al acoperirii diferitelor părți ale corpului are o bază științifică în teoria darwinistă a universalității emoțiilor. Modestia, precizează William I. Thomas, se referă la încălcarea unor obiceiuri sociale. Astfel, "grandes dames obișnuiau să meargă desculțe pe bulevarde
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de comportare" (idem). Într-un articol despre psihologia îmbrăcămintei (1899, 246), sociologul american William I. Thomas (1863-1931) arăta că ipoteza modestiei ca factor declanșator al acoperirii diferitelor părți ale corpului are o bază științifică în teoria darwinistă a universalității emoțiilor. Modestia, precizează William I. Thomas, se referă la încălcarea unor obiceiuri sociale. Astfel, "grandes dames obișnuiau să meargă desculțe pe bulevarde sau să poarte rochii fără mâneci la amiază" și erau conștiente că "ieșirea din aceste tipare ar fi fost stânjenitoare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
obișnuiau să meargă desculțe pe bulevarde sau să poarte rochii fără mâneci la amiază" și erau conștiente că "ieșirea din aceste tipare ar fi fost stânjenitoare" (W.I. Thomas 1899, 249). Însă autorul atrage atenția că această explicație a relaționării modestiei cu vestimentația nu este exhaustivă. Procesele fiziologice declanșate o dată cu pubertatea pot reprezenta, de asemenea, cauze ale acoperirii trupului: când femeile nasc, se retrag din tabăra triburilor deoarece starea corpului lor este privită ca o boală; în starea de poluție menstruală
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cauze ale acoperirii trupului: când femeile nasc, se retrag din tabăra triburilor deoarece starea corpului lor este privită ca o boală; în starea de poluție menstruală, femeia este văzută de ceilalți ca întruchipare a spiritelor "malefice". Deci în acest caz, modestia nu este asociată cu organele sexuale sau cu funcțiile sexuale, ci cu un set de superstiții legate de acestea (W.I. Thomas 1899, 256). 1.2.3. Herbert Spencer: trofeul, emblema și vestimentația În sociologie, darwinismul social a fost reluat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cărei voi reveni în capitolele următoare. 1.2.4. Wilhelm M. Wundt: efectele sentimentelor sociale Pentru Wilhelm M. Wundt (1832-1920), unul dintre gânditorii care au fundamentat psihologia ca știință, maniera de a învălui sau dezveli corpul reflectă în mare măsură modestia, adică un sentiment specific condiției sociale a individului. Obiceiul acoperirii corpului a fost determinat de condițiile climatice, dar în cea mai mare măsură de pudoare, "adică de un sentiment uman, intim legat de bunele maniere ale societății civilizate" (W.M.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
apropiat oamenilor: amenajarea locuinței, a grădinii, a peisajului. În concepția psihologului german, aceste două transformări a practicii de ornamentare la bărbați, la femei și estetizarea mediului exterior au drept cauze dorința de estompare a diferențelor sociale. Invocarea emoției sociale de modestie ca factor determinant în explicarea comportamentelor vestimentare a fost considerată într-un fel predictibilă, din moment ce demersul lui Wilhelm M. Wundt din 1886 avea în vedere elaborarea unei scheme de evoluție a faptelor și legilor morale ale oamenilor (H.C. Sanborn, 1927
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vestimentației, care, într-o formă sintetică, ar putea fi enunțate astfel: a) teoria comportamentului modest (modesty theory) susține că pudoarea este cauza apariției îmbrăcămintei. Plecând de la relația vestimentație-pudoare, textul acestei teorii a cunoscut diverse enunțări, astfel: în termeni de cauză-efect, modestia reprezintă cauza primă, determinantă, a practicilor corporale de vestimentație sau, din contră, haina este cea care a declanșat apariția emoției de rușine, generând astfel o nouă relație a omului cu corpul său și cu ceilalți indivizi; b) teoria protecției corporale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
preistoric a fost o climă rece, atunci primul impuls al îmbrăcării a fost nevoia de protecție împotriva frigului, dar dacă ar fi apărut mai întâi într-un climat în care o astfel de protecție nu era necesară, atunci împodobirea sau modestia sau altceva similar poate impulsurile sexuale ar fi fost primul stimulent de a atașa articole corpului. Aici problematica priorității nu este importantă, la fel și întreaga abordare a problemei motivării, care este fundamental nerațională. Ceea ce este important în orice abordare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
studiu al motivării scopului sau, în general pentru orice determinare științifică a faptelor pentru psihologia îmbrăcămintei (idem, 241). [..] cât de des pudicitatea este adevăratul factorul care motivează îmbrăcămintea în ceea ce privește nivelul subiectiv al experienței; cu alte cuvinte, cât de des simțul modestiei sau al rușinii este cel care operează într-adevăr în circumstanțe care puțin probabil provoacă actul de acoperire, și nu anxietatea, frica, timiditatea, slăbiciunea, dorința de autoprotejare și altele asemănătoare? Este aceeași cu ‹‹împodobirea››? Câte femei, când se îmbracă pentru
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ale propriei vieți (A. Touraine, 2006/2007, 194). După o serie de interviuri și observații participative în mediul social iranian, antropologul Alexandru Bălășeșcu (2007/2008, 109) arată că atât femeile, cât și bărbații trebuie să se conformeze hidjab-ului, adică principiului modestiei (idem, 113). Mai mult decât atât, îmbrăcămintea oamenilor din Iran semnalizează organizarea socială a spațiului și determină o dinamică a privirilor în interacțiunea dintre genuri (A. Bălășeșcu, 2007/2008, 151): Într-o multitudine de spații exterioare din Teheran, purtarea șalului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acest spațiu într-un spațiu al controlului difuz. Păpușa Razane (figura 3.8), varianta iraniană a păpușii Barbie, este un indicator al normelor vestimentare islamice, fiind comercializată cu două ținute, pentru exterior și interior, iar numele său înseamnă "frumusețe și modestie islamică" (A. Bălășeșcu, 2007/2008, 109). În Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Siria, Iordan și Egipt se vinde păpușa Fulla, tot o variantă "muslim" a lui Barbie, îmbrăcată cu hidjab și abbaya, cu tot corpul acoperit (S. Chelcea, 2007/2008, 199). Investigând relația
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ale personalității, rolului, statusului și contextului social. Motivat să transmită publicului o impresie pozitivă, după cum sugerează una din premisele modelului dramaturgic, individul este de multe ori conștient de funcțiile vestimentației: de semnalizare a bogăției materiale, dar și de "exersare a modestiei sistemice" (E. Goffman 1959/2003, 65). 3.2.5. Managementul impresiei înfățișării și interesul vestimentar Sesizând valoarea modelului dramaturgic pentru studiul psihosociologic al vestimentației, Susan B. Kaiser propune două variabile de măsurare a managementului impresiei înfățișării (appearance management), într-o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
scris James Joyce este Ulysses, carte de peste o mie de pagini, considerat ca fiind românul fondator al noii literaturi a secolului al XX-lea. Complexitatea cărții îi era evidență chiar și autorului, care nu a ezitat să recunoască, fără falsă modestie, ca criticii literări vor avea ce să analizeze în următorii 50 de ani. Joyce a muncit la elaborarea românului Ulysses în timpul Primului Război Mondial și a apărut în anul 1922 la Paris, fiind editat în numai aproximativ 1 000 de exemplare. Cel
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
iluziile nemuririi pe care modernitatea a plăsmuit-o, în efortul ei de a reclădi o lume fără Dumnezeu. De aceea, orice carte e o mărturie a păcatului orgoliului autorului ei, dezvăluindu-i secreta aspirație de a-și fi propriul fundament. * Modestia înseamnă a-ți fi suficientă propria "piele" pentru întreaga existență, spațiul libertății tale fiind dat de limita până la care-o poți întinde. * Chipul destinului nostru e dat de posibilii proprii iviți de-a lungul existenței. E ceea ce ne este dat
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
reușește să se multiplice cumva în alte suflete. O nemurire comunitară și istorică. Pentru modern Raiul ia forma monumentului. * Apariția antropologiei pare a da seama de încercarea situării omului în rând cu celelalte viețuitoare; ceea ce ar putea indica o așteptată modestie, dacă ea ar constitui perspectiva dominantă asupra umanului. Faptul că cercetarea umanității necesită atâtea discipline (politica, economia etc.) arată că omul își este sieși principalul obiect de preocupare. Antropologia este disciplina științifică ce dezvoltă o analiză a umanului aparent în vederea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Vladimir Streinu cercetează pozitivist, fără exces, biografia autorilor, îngăduindu-și zborul planat asupra operei și contemplația estetică sistematică și consecventă. Trei autori diferiți ca structură intelectuală și ca posibilități exegetice au dat o Istorie unitară, ce-și afirmă cu superbă modestie organicitatea, coeziunea și coerența lăuntrică. Versificația modernă În 1966, Vladimir Streinu publica un masiv „Studiu istoric și teoretic asupra versului liber”, intitulat Versificația modernă (Editura pentru literaturăă, surprinzător prin noutate și originalitate chiar și pentru cei inițiați. 1 op. cit., p.
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
1 Înfățișări istorice ale poeziei(IVĂ, nr. 37, 16 septembrie, p. 1 Poezia pură(IĂ,nr. 38, 23 septembrie, p. 1 Poezia pură(IIĂ, nr. 39, 30 septembrie, p. 1 Ciucea, nr. 40, 7 octombrie, p. 1, 7 Erudiție și modestie, nr. 41, 14 octombrie, p. 1, 7 Însemnări libere, nr. 43, 28 octombrie, p. 1 Esenin, nr. 44, 4 noiembrie, p. 1, 7 Baudelaire în literatura română (IĂ, nr. 45, 11 noiembrie, p. 1 Baudelaire în literatura română (IIĂ, nr.
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
a admira splendidele grădini și spații verzi din jur. Deși clădirea noului edificiu are o arhitectură modernă spațioasă, necesară pentru a deservi diferitele activități ale legislativului și guvernului federal, dacă Îl comparăm cu mastodontul românesc al Casei Poporului, impresia denotă modestie, echilibru, cumpătare, cu alte cuvinte numai atât cât este necesar, fără cheltuieli inutile. În vechiul Parliament House Își au sediul astăzi mai multe instituții culturale: Muzeul Național al Australiei, Arhivele Australiei, Galeria Națională, Biblioteca Națională cu circa 45 de milioane
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În primire la Hotel Clarik Qauy, situat În zona centrală, studiem cu atenție materialele publicitare deosebit de bogate și apoi Începem hoinăreala prin oraș Într-o mașină. Singapore este o combinație fericită de extreme: măreție și lux la Hotelul Raffles (1887), modestie În piețele din Joncțiunea Bugis și debarcaderul Clarke, dar oriunde te-ai afla În zonele centrale sau periferice nu poți să nu remarci curățenia desăvârșită. Grupurile multirasiale, multireligioase și plurilingvistice sunt unite de efortul comun de a păstra Singapore o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
trei lei, o plătim cîteva parale, însă cată să le dăm. Așadar, deci, de unde urmează, învederat se vede că Curierul nostru nu este pretențios, și binevoiți a-l crede tot așa; căci el printr-o întreită deducție matematică își învederează modestia sa. Capriciul lui tot este că e român și nouă românilor știți că nu prea ne plac ale țărei noastre; ne place mai mult în străinătate și străinii. Și despre ale țărei o să fie și orb și mut în ceea ce
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
însă ani pierduți și plini de nenorociri, când soții, lipsiți de experiență și de echilibru, își fac dintr-un cuib de fericire un focar de certuri și de neînțelegeri. Potrivit învățăturilor Sfântului Hrisostom, într-un nou cămin trebuie să domine modestia și înțelepciunea. Familia creștină trebuie să fie un exemplu care mărturisește dragostea lui Hristos. Această dragoste unește membrii bisericii într-un trup. În timpul actual familiei creștine i se cere foarte mult echilibru, tact și înțelegere între soți. Cea ce nu
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
istoria creștinătății. Dacă o luăm ca exemplu pe Sfânta Antuza, mama Sfântului Ioan Gură de Aur vedem că ea a dus o viață de ascet alături de fiul ei. Ea a știut să-i sădească în suflet mila și adevărul, blândețea, modestia, curajul, prietenia și mai ales „frica de Dumnezeu” (Pilde 9, 40). Pentru ea familia a fost „o mică biserică” la al cărui altar a slujit cu cele mai alese simțăminte. Sfântul Grigorie Teologul, scriind despre Sfânta Nona, mama sa, zise
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
a petrecerii, ci și elaborarea misivelor anonime; prin ele se pot urzi intrigi, se compromite, incrimina, jigni etc. Când nu este persoană publică, care să-și joace febril rolul, eroul lui Caragiale preferă anonimatul ca formă de manifestare nu a modestiei, ci a calomniei. Antologie surprinde, În Țesătura intrigii mărunte, proteicele perpective asupra aceleiași probleme; când e destinatara scrisorii, o mamă e „preastimată” și „devotată”, fiica ei - „Așa de castă, dar totuși orbită de un amor nenorocit”. Individul cu care urmează
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
anvergură națională, e așezat sub lupă. Câte un personaj din schițe, ca Amicul X (nedeterminarea indică preocuparea pentru tipologizare, pentru generalizarea particularului), tratează la modul familiar probleme de politică, se bate pe umăr cu personalități ale timpului, vorbește cu simulată modestie despre Întruniri și Întâlniri strategice la nivel Înalt etc., dar - evident - suferă de grandomanie, mistificând realitatea. Amicul X pare ubicuu, prezent și În saloanele elitei bucureștene și la „sindrofiile modeste de mahala, la Capșa, la Gambrinus, la Zdrafeu, la Jockey
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]