2,873 matches
-
este forma modernă a "sistemului metric" (MKS). Abrevierea în toate limbile este SI (potrivit prescurtării franceze: "Système international d'unités"), indiferent de cum se numește sistemul într-o anumită limbă. Sistemul internațional conține șapte "unități fundamentale": metrul, kilogramul, secunda, amperul, kelvinul, molul și candela. Aceste unități sunt neredundante din punct de vedere al domeniilor mărimilor fizice măsurate. Din cele șapte unități de măsură fundamentale se pot deriva un număr nelimitat de "unități derivate", care pot acoperi tot domeniul fenomenelor fizice cunoscute. Unitățile
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
studiu privind unitățile de măsură necesare în practică. În 1954 CGPM adoptă definitiv unitățile de bază suplimentare "amper", "kelvin" și "candelă". În 1960 CGPM adoptă numele actual de „” și abrevierea „SI”. În 1971 CGPM adoptă ultima unitate fundamentală de măsură, "molul". În 1995 radianul și steradianul sunt reclasificate din unități suplimentare în unități derivate. Actual, sistemul internațional este cel mai utilizat sistem de unități de măsură pe plan mondial. Sistemul este folosit in majoritatea țărilor lumii, la ora actuală doar Marea Britanie
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
temperatura camerei. La presiunea atmosferică, punctul de topire al heliului este atât de apropiat de 0°K, încât este probabil că el nu va putea fi atins. Căldurile de topire ale gazelor rare au valori extrem de mici (0,0033 kcal•mol pentru heliu, la -270 °C și 0,265 kcal•mol pentru argon, la -189 °C). De asemenea au valori mici și căldurile de vaporizare (0,022 kcal•mol pentru argon la -180 °C). Rezultă de aici că forțele de atracție
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
este atât de apropiat de 0°K, încât este probabil că el nu va putea fi atins. Căldurile de topire ale gazelor rare au valori extrem de mici (0,0033 kcal•mol pentru heliu, la -270 °C și 0,265 kcal•mol pentru argon, la -189 °C). De asemenea au valori mici și căldurile de vaporizare (0,022 kcal•mol pentru argon la -180 °C). Rezultă de aici că forțele de atracție dintre atomii gazelor rare sunt extrem de slabe. Gazele rare sunt
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
de topire ale gazelor rare au valori extrem de mici (0,0033 kcal•mol pentru heliu, la -270 °C și 0,265 kcal•mol pentru argon, la -189 °C). De asemenea au valori mici și căldurile de vaporizare (0,022 kcal•mol pentru argon la -180 °C). Rezultă de aici că forțele de atracție dintre atomii gazelor rare sunt extrem de slabe. Gazele rare sunt relativ solubile în apă. Astfel 1 litru de apă de 20 °C dizolvă la 1 atmosferă 8,8
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
sistem, datorită trecerii moleculelor simple la molecule complexe. Sunt astfel de reacții probabile din punct ce vedere termodinamic? De exemplu formarea glucozei: 6 CO6 HO → CHO +6 O sau simplificata cu 6 se obține: CO+HO →CHO+ O Consumul unui mol de CO și formarea unui mol de O necesită ΔH=470 Kj/mol; cum ΔG este de 505 kj* mol, se calculează ΔS=-117, 4 j*K. Conform principiului al doilea al termodinamicii reacția ar fi imposibilă, deși știm că
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]
-
molecule complexe. Sunt astfel de reacții probabile din punct ce vedere termodinamic? De exemplu formarea glucozei: 6 CO6 HO → CHO +6 O sau simplificata cu 6 se obține: CO+HO →CHO+ O Consumul unui mol de CO și formarea unui mol de O necesită ΔH=470 Kj/mol; cum ΔG este de 505 kj* mol, se calculează ΔS=-117, 4 j*K. Conform principiului al doilea al termodinamicii reacția ar fi imposibilă, deși știm că are loc în natură. Explicația rezultă
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]
-
din punct ce vedere termodinamic? De exemplu formarea glucozei: 6 CO6 HO → CHO +6 O sau simplificata cu 6 se obține: CO+HO →CHO+ O Consumul unui mol de CO și formarea unui mol de O necesită ΔH=470 Kj/mol; cum ΔG este de 505 kj* mol, se calculează ΔS=-117, 4 j*K. Conform principiului al doilea al termodinamicii reacția ar fi imposibilă, deși știm că are loc în natură. Explicația rezultă din faptul ca reacția are loc în
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]
-
formarea glucozei: 6 CO6 HO → CHO +6 O sau simplificata cu 6 se obține: CO+HO →CHO+ O Consumul unui mol de CO și formarea unui mol de O necesită ΔH=470 Kj/mol; cum ΔG este de 505 kj* mol, se calculează ΔS=-117, 4 j*K. Conform principiului al doilea al termodinamicii reacția ar fi imposibilă, deși știm că are loc în natură. Explicația rezultă din faptul ca reacția are loc în prezența radiației solare, de unde vine și entropia
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]
-
el are 89 de protoni și 138 neutroni. Numărul neutronilor poate varia de la 117 până la 147 în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 1,88Å, volumul molar al actiniului chimic pur în condiții fizice normale este de 22,54 cm/mol. Învelișul electronic este format din 89 electroni care ocupă succesiv orbitalii păturilor cu începere de la pătura (stratul) K și terminând cu pătura Q. O particularitate a modului de completare a orbitalilor este aceea că se completează mai întâi subpătura interioară
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, K, potasiul are 19 protoni și 20 de neutroni. Raza atomică medie este de 2,77Å, iar volumul molar al acestuia este de 45,46 cm³/mol. Raza covalentă este de 2,03Å. Configurația electronică a atomului de potasiu este următoarea: Producția mondială de potasiu este raportată ca fiind în jur de 200 tone pe an, în timp ce zăcămintele de minereuri de potasiu cunoscute până în prezent, exploatabile în
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
sodiul. Brande a descris unele săruri pure ale litiului, precum clorura de litiu și, folosindu-se de estimarea conținutului de litiu din oxidul sau (55% metal), a estimat masă atomică a metalului ca fiind în jurul valorii de 9.8 g/mol (valoarea modernă ~6.94 g/mol). În 1855, litiul a fost produs în cantități mai mari prin electroliza clorurii de litiu, de către Robert Bunsen și Augustus Matthiessen. Descoperirea acestui procedeu a condus la producția litiului în scop comercial, incepand cu
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
pure ale litiului, precum clorura de litiu și, folosindu-se de estimarea conținutului de litiu din oxidul sau (55% metal), a estimat masă atomică a metalului ca fiind în jurul valorii de 9.8 g/mol (valoarea modernă ~6.94 g/mol). În 1855, litiul a fost produs în cantități mai mari prin electroliza clorurii de litiu, de către Robert Bunsen și Augustus Matthiessen. Descoperirea acestui procedeu a condus la producția litiului în scop comercial, incepand cu anul 1923, de către compania germană Metallgesellschaft
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
are 53 de protoni și 74 de neutroni. Numărul neutronilor poate varia de la 55 până la 91, în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 140Å, iar volumul molar al iodului chimic pur, în condiții fizice normale, este de 25,74 cm³/mol. Raza covalentă este de 1,33Å. Configurația electronică a atomului de iod este prezentată in tabelul din stânga. Iodul are 37 de izotopi, dintre care doar unul este stabil, I. Izotopul I este similar celui de clor, Cl. Este un halogen
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]
-
echivalentul-gram al metalului depus. formula 2 , unde "m" este cantitatea de metal depusă la catod (în grame), "A" este masa atomică a metalului, "n" este valența metalului, "F" reprezintă 96500 de coulombi per secunda, "I" intensitatea curentului electric (în coulombi per mol), iar "t" este timpul de electroliză. Raportul formula 3 se numește "echivalent electrochimic" În "electroliză" se ține seama de "tensiunea de descompunere", care este tensiunea minimă la care se poate desfășura procesul și care depinde de "potențialul de electrod", care este
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
2009. În decembrie 2010, Sanader a fost acuzat în Croația de corupție (luare de mită) în timpul mandatului său de prim-ministru. Este vorba de mituire de către banca austriacă "Hypo Alpe Adria" situată în Kärnten și de compania ungară de petrol "MOL", care în context au desmințit implicarea. a fost arestat în Austria, și în iulie 2011 a fost extrădat Croației. Un tribunal croat l-a condamnat în noembrie 2012 la 10 ani închisoare, considerând ca fiind dovedite acuzațiile ce i-au
Ivo Sanader () [Corola-website/Science/303360_a_304689]
-
însă o structură comună, indiferent de diferențele mari de dimensiuni. Ribozomii sunt alcătuiți din 2 subunități suprapuse: subunitatea mică, bilobata(s) și subunitatea mare, hemisferica(l). În prezența ionilor de magneziu, cele 2 subunități se mențin asociate (concentrație 0.001 moli/moleculă). Sub această concentrație, cele 2 subunități disociază reversibil în cele 2 particule. La concentrații mai mari de 0.1 M(molara) și PH=7, ribozomii se asociază și formează poliribozomi (ergozom, polizom) cu rol în sinteză proteinelor. Poliribozomii se
Ribozom () [Corola-website/Science/304483_a_305812]
-
Un bazin portuar este o parte din acvatoriul unui port, mărginită din trei părți de moluri cu cheuri, în care sunt asigurate condiții de staționare pentru nave. Bazinele portuare sunt de mai multe categorii: Locul dintr-un bazin portuar unde poate ancora o navă în vederea desfășurării operațiilor de încărcare-descărcare poartă denumirea de "dană". Un dig de
Bazin portuar () [Corola-website/Science/304520_a_305849]
-
poate ancora o navă în vederea desfășurării operațiilor de încărcare-descărcare poartă denumirea de "dană". Un dig de piatră construit spre larg, la intrarea într-un bazin portuar, pentru a micșora acțiunea valurilor sau pentru a forma cheuri suplimentare poartă denumirea de "mol".
Bazin portuar () [Corola-website/Science/304520_a_305849]
-
din cărbune 0 activ, sub formă de pulbere, conținând: - 0,5% sau mai mult, dar nu mai mult de 1,5 % în greutate paladiu, - 3 % sau mai mult, dar nu mai mult de 5 % în greutate reniu și - 0,1 mol % sau mai mult, dar nu mai mult de 1 mol % metale alcaline, pentru utilizare în fabricarea tetrahidrofuranului (a) ex 3815 19 90 10 Catalizator, constând din trioxid de crom sau trioxid de dicrom, fixat pe 0 un suport de dioxid
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]
-
5% sau mai mult, dar nu mai mult de 1,5 % în greutate paladiu, - 3 % sau mai mult, dar nu mai mult de 5 % în greutate reniu și - 0,1 mol % sau mai mult, dar nu mai mult de 1 mol % metale alcaline, pentru utilizare în fabricarea tetrahidrofuranului (a) ex 3815 19 90 10 Catalizator, constând din trioxid de crom sau trioxid de dicrom, fixat pe 0 un suport de dioxid de siliciu, cu un volum al porilor, determinat prin metoda
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]
-
nu depășește 3 000, într-una din formele menționate în notele 6(a) și 6(b) de la capitolul 39 ex 3903 90 90 20 Copolimer al stirenului cu acrilat de 2-etilhexil sau cu acrilat de n-butil, 0 conținând: - 10 moli % sau mai mult, dar nu mai mult de 16 moli % acrilat, - 0,2 mg/kg sau mai puțin sodiu și - 0,1 mg/kg sau mai puțin calciu ex 3903 90 90 35 Copolimer de -metilstiren și stiren, având o
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]
-
notele 6(a) și 6(b) de la capitolul 39 ex 3903 90 90 20 Copolimer al stirenului cu acrilat de 2-etilhexil sau cu acrilat de n-butil, 0 conținând: - 10 moli % sau mai mult, dar nu mai mult de 16 moli % acrilat, - 0,2 mg/kg sau mai puțin sodiu și - 0,1 mg/kg sau mai puțin calciu ex 3903 90 90 35 Copolimer de -metilstiren și stiren, având o temperatură de înmuiere ce 0 ex 3911 90 99 30
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]
-
fierbere nu se măsoară la presiune atmosferică normală, relația între temperatură și presiunea de vapori este dată de ecuația Clausius - Clapeyron: unde: p = presiunea de vapori a substanței, exprimată în pascali Δ Hv = căldura sa de vaporizare, exprimată în J mol -1 R = constanta universală a gazelor = 8,314 J mol -1K-1 T = temperatura termodinamică, exprimată în K Indicarea punctului de fierbere este însoțită de precizarea presiunii ambiante în timpul măsurătorii. Formule de conversie: Presiunea (unități: kPa) 100 kPa = 1 bar = 0
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
temperatură și presiunea de vapori este dată de ecuația Clausius - Clapeyron: unde: p = presiunea de vapori a substanței, exprimată în pascali Δ Hv = căldura sa de vaporizare, exprimată în J mol -1 R = constanta universală a gazelor = 8,314 J mol -1K-1 T = temperatura termodinamică, exprimată în K Indicarea punctului de fierbere este însoțită de precizarea presiunii ambiante în timpul măsurătorii. Formule de conversie: Presiunea (unități: kPa) 100 kPa = 1 bar = 0,1 MPa (folosirea "barului" este încă permisă, dar nu este
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]