4,567 matches
-
curentului, dar, în același timp, și o serie dintre contradicțiile fundamentale și de nereparat ale acestuia: Mircea Snegur vorbea despre tradiția multiseculară a statalității moldovenești, despre caracterul latin al poporului moldovenesc, dar diferit de români. „Dragoș a descălecat țara cu moldovenii” pe care i-a adus din Transilvania, iar „râul Moldova a dat un nume veșnic și țării și poporului: de la Moldova era moldoveanul” (așadar, Dragoș a adus pe moldoveni, care purtau acest nume de când erau încă în Transilvania, dar, în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
statalității moldovenești, despre caracterul latin al poporului moldovenesc, dar diferit de români. „Dragoș a descălecat țara cu moldovenii” pe care i-a adus din Transilvania, iar „râul Moldova a dat un nume veșnic și țării și poporului: de la Moldova era moldoveanul” (așadar, Dragoș a adus pe moldoveni, care purtau acest nume de când erau încă în Transilvania, dar, în același timp, și-au luat numele de la râul Moldova, după ce s-au așezat la est de Carpați, așadar o contradicție pe care nu
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
poporului moldovenesc, dar diferit de români. „Dragoș a descălecat țara cu moldovenii” pe care i-a adus din Transilvania, iar „râul Moldova a dat un nume veșnic și țării și poporului: de la Moldova era moldoveanul” (așadar, Dragoș a adus pe moldoveni, care purtau acest nume de când erau încă în Transilvania, dar, în același timp, și-au luat numele de la râul Moldova, după ce s-au așezat la est de Carpați, așadar o contradicție pe care nu putem, și probabil nici Mircea Snegur
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
nici Mircea Snegur nu ar fi putut să o explice, în ciuda apelurilor sale patetice). Fostul președinte accepta că „avem aceeași limbă cu frații noștri din România”, dar răstălmăcește, în același timp, afirmațiile lui Iorga, Sadoveanu, considerând că folosirea termenului de „moldoveni” din operele lor s-a făcut cu sensul de diferiți de români, nu parte a poporului român. Legitimarea statalității moldovenești și a independenței din 1991 este dată, după ideile exprimate în același discurs, de proclamarea independenței în 2 decembrie 1917
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de către alolingvi, a afirmării valorilor noastre istorice și spirituale. În aceste direcții trebuie să activeze administrația publică locală de toate nivelele”. Victor Stepaniuc enunță cu această ocazie și principiul folosirii limbii ruse ca mijloc de comunicare interetnică: „totodată, pentru noi, moldovenii și celelalte comunități conlocuitoare, limba rusă este instrumentul de comunicare interetnică și trebuie legalizat respectiv”. Atitudinea filorusă a parlamentarului Stepaniuc și, prin el, a Partidului Comunist, este evidentă. În proiectul de lege se specifică: „Limba rusă, care, în conformitate cu legislația în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în administrație, cultură, s-ar folosi limba rusă, pentru că în cadrul acestora ar lucra cetățeni rusofoni și ar apela la ea, de asemenea, rusofoni, așadar limba rusă ar deveni adevărata limba de stat a Republicii Moldova; în relațiile dintre, să spunem, „moldoveni” și găgăuzi, s-ar folosi tot ... limba rusă; în sfârșit, românii (sau moldovenii, dacă vreți) basarabeni care nu vorbesc limba rusă ar fi excluși de la o mulțime de aspecte ale vieții publice din Republica Moldova, ce presupun contacte cu membri ai
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
lucra cetățeni rusofoni și ar apela la ea, de asemenea, rusofoni, așadar limba rusă ar deveni adevărata limba de stat a Republicii Moldova; în relațiile dintre, să spunem, „moldoveni” și găgăuzi, s-ar folosi tot ... limba rusă; în sfârșit, românii (sau moldovenii, dacă vreți) basarabeni care nu vorbesc limba rusă ar fi excluși de la o mulțime de aspecte ale vieții publice din Republica Moldova, ce presupun contacte cu membri ai altor etnii, încât ar deveni, într-adevăr, musafiri în casa lor. Aberația stabilirii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
organizată la nivel de stat o luptă deschisă și fără compromis împotriva ideologiei românismului O parte din acești noi români, îndeosebi oameni de artă, literați, se înrolează activ în activitatea demonică de descompunere a națiunii moldovenești. Ei seamănă în sufletele moldovenilor ideologia românismului, lichidând, în felul acesta, sentimentul patriotic național moldovenesc (...). Dispariția națiunii moldovenești rămâne premeditată, dacă statul nostru nu va depune de urgență toate eforturile pentru a înlătura această mreajă ideologică”. Printre măsurile propuse a fi luate se numărau prevenirea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Vieru (președintele Asociației Istoricilor „Meleag Natal”), într-un articol sugestiv intitulat Afirmarea temeliilor noastre național - statale, enunță o teză halucinantă, anume că „Orice națiune (etnie) se consideră înfăptuită odată cu constituirea statului său național. Acest fenomen a avut loc și la Moldoveni. De aceea afirmăm cu toată certitudinea: da, noi suntem Moldoveni cu vechime istorică, cu tradiții culturale, cu statut politico-juridic pe acest Pământ încă din 1359, anul întemeierii Statutului (probabil greșeală de tipar n.n.) Moldovenesc medieval recunoscut ulterior de către regii Ungariei
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
intitulat Afirmarea temeliilor noastre național - statale, enunță o teză halucinantă, anume că „Orice națiune (etnie) se consideră înfăptuită odată cu constituirea statului său național. Acest fenomen a avut loc și la Moldoveni. De aceea afirmăm cu toată certitudinea: da, noi suntem Moldoveni cu vechime istorică, cu tradiții culturale, cu statut politico-juridic pe acest Pământ încă din 1359, anul întemeierii Statutului (probabil greșeală de tipar n.n.) Moldovenesc medieval recunoscut ulterior de către regii Ungariei, Poloniei, de către Patriarhii Bisericii Ortodoxe din Constantinopol, Papii Bisericii Catolice
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Moldovei, același Vasile Stati găsește, în 2004, altă motivație a actului decât apariția națiunii moldovenești: „motivul definitoriu, cauza principală a apariției și afirmării noului stat a fost năzuința de eliberare națională, socială și politică a comunității etnice cu numele de moldoveni, constituită pe baza întrepătrunderii și conviețuirii urmașilor dacilor liberi din spațiul carpato-nistrean cu populația romanizată de la nord-vest de Carpații Orientali. Voința nestrămutată de libertate, de a trăi și munci de sine stătător pe pământurile lor din Carpați până dincolo de Nistru
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
populația romanizată de la nord-vest de Carpații Orientali. Voința nestrămutată de libertate, de a trăi și munci de sine stătător pe pământurile lor din Carpați până dincolo de Nistru a celor care, în balada norodnică Miorița (din secolul XIII) sunt botezați istoricește moldoveni...”. Nu vom mai comenta aceste rânduri al căror ton nu poate decât să ne trezească amintiri neplăcute legate de răposatul regim politic de acum două decenii. Un alt mit îndelung susținut de cei aflați în slujba regimului comunist de la Chișinău
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ne trezească amintiri neplăcute legate de răposatul regim politic de acum două decenii. Un alt mit îndelung susținut de cei aflați în slujba regimului comunist de la Chișinău este cel al existenței celor două popoare latine din estul Europei: români și moldoveni. În unele scrieri se afirmă chiar inexistența poporului român, națiunea română ar fi „inventată”, creată la comandă în 1862, iar locuitorii statului România aparțin unui număr de trei popoare: moldoveni, valahi și ardeleni sau transilvăneni. În timp ce laudă „înțelepciunea Rusiei”, care
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
existenței celor două popoare latine din estul Europei: români și moldoveni. În unele scrieri se afirmă chiar inexistența poporului român, națiunea română ar fi „inventată”, creată la comandă în 1862, iar locuitorii statului România aparțin unui număr de trei popoare: moldoveni, valahi și ardeleni sau transilvăneni. În timp ce laudă „înțelepciunea Rusiei”, care nu are pretenții teritoriale la Ucraina și Bielorusia (aluzie evidentă la statul român), Vasile Vieru neagă, totodată, însăși existența poporului român. După părerea domniei sale, în cele două spații cuprinse între
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
aluzie evidentă la statul român), Vasile Vieru neagă, totodată, însăși existența poporului român. După părerea domniei sale, în cele două spații cuprinse între Carpații Orientali și Nistru și, respectiv, între Carpații Meridionali și Dunăre, s-au format două națiuni est-romanice, anume moldovenii vorbitori ai limbii moldovenești, și respectiv, valahii (sau muntenii) vorbitori ai limbii valahe sau muntenești. Și pentru a duce stupiditatea afirmațiilor sale până la capăt, Vasile Vieru încheie triumfător: „În acest timp (1812), când teritoriul Moldovei de Est a fost anexat
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
timp (1812), când teritoriul Moldovei de Est a fost anexat la Rusia, România ca stat nu exista în Europa. Deci, în lume nu exista nici națiunea română și nici limba română. Dar până în acel moment (1812) exista Moldova, unde trăiau moldoveni și vorbeau limba moldovenească; exista Valahia (Muntenia) unde trăiau valahii (muntenii) și vorbeau limba valahă (muntenească). De aceea moldovenii de pe ambele maluri ale Prutului au continuat să vorbească și să-și numească limba lor - moldovenească”. Materialul prezintă, așadar, și o
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Deci, în lume nu exista nici națiunea română și nici limba română. Dar până în acel moment (1812) exista Moldova, unde trăiau moldoveni și vorbeau limba moldovenească; exista Valahia (Muntenia) unde trăiau valahii (muntenii) și vorbeau limba valahă (muntenească). De aceea moldovenii de pe ambele maluri ale Prutului au continuat să vorbească și să-și numească limba lor - moldovenească”. Materialul prezintă, așadar, și o contradicție logică: dacă o națiune apare odată cu statul, iar apariția statului determină geneza unei națiuni, atunci oare dispariția statului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
constituia de acum Transilvania (intracarpatică), Banatul, Crișana și Maramureșul, unde dacoromanii, ungurizându-se cu secuii și germanizându-se cu sașii, au format etnia ARDELEANĂ (așa în text), reprezentații săi având culoarea pielii portocalie-tutunie”. „Reiese că „națiunea română” are trei culori: roz-alb-gălbuie (moldovenii), brună palidă (muntenii) și portocalie-tutunie (ardelenii). Este un fapt pe care-l atestăm în realitate. Pentru că noțiunea NAȚIUNE subînțelege comunitatea unui tip de indivizi care au „fiert” la un loc, în aceeași „oală” etnoculturală, devenind până la urmă o masă omogenă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
într-un act oficial de mare importanță (Constituția adoptată în acel an) sau chiar 1878 (odată cu recunoașterea independenței sale). Cum explică atunci autorul acestor ciudate afirmații sutele de mențiuni ale „românilor” (exact în această formă, nu ardeleni, valahi, munteni sau moldoveni, denumiri care au circulat și ele, datorită orizontului local îngust pe care îl presupunea civilizația evului mediu) în scrierile cronicarilor, chiar ale celor din Țara Moldovei, în relatările călătorilor străini trecători pe aceste meleaguri, în însemnările de pe hărți, toate mai
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
din Republica Moldova: „despre unirea Principatelor române și despre un Stat Unitar Național Român Modern nu putea fi vorba, pentru că ele nu existau pe harta Europei (nu știm daca afirmă inexistența celor două principate, poate o exprimare nefericită n.n.). Moldova și moldovenii cu limba lor moldovenească s-a unit cu Valahia (Muntenia) și cu valahii cu limba lor valahă, limbă aproape identică cu cea a moldovenilor”. Prin schimbarea denumirii statului, anterior numit Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, în România, de către domnul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Europei (nu știm daca afirmă inexistența celor două principate, poate o exprimare nefericită n.n.). Moldova și moldovenii cu limba lor moldovenească s-a unit cu Valahia (Muntenia) și cu valahii cu limba lor valahă, limbă aproape identică cu cea a moldovenilor”. Prin schimbarea denumirii statului, anterior numit Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, în România, de către domnul moldovean Cuza, a apărut „o nouă națiune, artificială, inexistentă”. Apoi, unii moldoveni s-au convertit în români, majoritatea însă „și-au păstrat mândrul nume
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cu valahii cu limba lor valahă, limbă aproape identică cu cea a moldovenilor”. Prin schimbarea denumirii statului, anterior numit Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, în România, de către domnul moldovean Cuza, a apărut „o nouă națiune, artificială, inexistentă”. Apoi, unii moldoveni s-au convertit în români, majoritatea însă „și-au păstrat mândrul nume etnic de moldoveni și limba moldovenească până în ziua de azi”. Apare legitima întrebare, dacă etnia românească nu exista în 1859, cine i-a „românizat” pe moldoveni? Oare valahii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
denumirii statului, anterior numit Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, în România, de către domnul moldovean Cuza, a apărut „o nouă națiune, artificială, inexistentă”. Apoi, unii moldoveni s-au convertit în români, majoritatea însă „și-au păstrat mândrul nume etnic de moldoveni și limba moldovenească până în ziua de azi”. Apare legitima întrebare, dacă etnia românească nu exista în 1859, cine i-a „românizat” pe moldoveni? Oare valahii le-au impus limba valahă, adică o limbă aproape identică moldovenilor? Sau autoritățile au creat
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Apoi, unii moldoveni s-au convertit în români, majoritatea însă „și-au păstrat mândrul nume etnic de moldoveni și limba moldovenească până în ziua de azi”. Apare legitima întrebare, dacă etnia românească nu exista în 1859, cine i-a „românizat” pe moldoveni? Oare valahii le-au impus limba valahă, adică o limbă aproape identică moldovenilor? Sau autoritățile au creat o nouă naționalitate și o nouă limbă pe care au impus-o și valahilor și moldovenilor? În acest ultim caz, care era relația
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
mândrul nume etnic de moldoveni și limba moldovenească până în ziua de azi”. Apare legitima întrebare, dacă etnia românească nu exista în 1859, cine i-a „românizat” pe moldoveni? Oare valahii le-au impus limba valahă, adică o limbă aproape identică moldovenilor? Sau autoritățile au creat o nouă naționalitate și o nouă limbă pe care au impus-o și valahilor și moldovenilor? În acest ultim caz, care era relația dintre limba română și limbile identice ale valahilor și a moldovenilor? Semne de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]