2,765 matches
-
data de 1 octombrie 1924, în urma conferinței panortodoxe de la Constantinopol din 1923, Biserica Ortodoxă Română a introdus în uzul bisericesc calendarul gregorian, acesta fiind primit de aproape întreaga comunitate ortodoxă. În anumite locuri mai izolate din județul Neamț, unii preoți, monahi și credincioși au refuzat să primească schimbarea calendarului. Printre cei care au refuzat schimbarea calendarului iulian folosit până atunci în uzul bisericesc s-a numărat și ieromonahul Glicherie Tănase, starețul Schitului Pocrov (care aparținea de Mănăstirea Neamț), care, împreună cu obștea
Mănăstirea Slătioara () [Corola-website/Science/316983_a_318312]
-
calendarului . Ieromonahul Glicherie, împreună cu cei care au refuzat primirea noului calendar, au inițiat o mișcare de rezistență cunoscută astăzi ca Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România. Nevoiți să-și părăsească mănăstirile de metanie și bisericile unde slujeau, clericii și monahii care doreau păstrarea stilului vechi și-au construit chilii în locuri greu accesibile din munți, ei fiind persecutați de poliție care dorea să-i aresteze. Credincioșii și clericii care doreau păstrarea calendarului iulian au încercat să se organizeze și să
Mănăstirea Slătioara () [Corola-website/Science/316983_a_318312]
-
În același timp, s-au construit un bloc de chilii nou. În martie 1984, a avut loc un incendiu la Mănăstirea Slătioara, focul pornind din clopotniță și ajungând până la biserică și blocul de chilii al mănăstirii . Ca urmare a râvnei monahilor, biserica și chiliile au fost renovate și s-au reconstruit părțile arse. Cu acest prilej, biserica mănăstirii a fost mult mărită, renovată și repictată. Mitropolitul Glicherie a trecut la cele veșnice la 15/28 iunie 1985, la vârsta de 94
Mănăstirea Slătioara () [Corola-website/Science/316983_a_318312]
-
spun unele școli budiste ca Theravada și Sarvăstivăda, un călugăr pe nume Yasa, vizitează orașul Vaisali, unde observă o serie de practici necanonice printre călugări locali. Aceștia creează o listă de "zece puncte", cel mai important fiind faptul că ei, monahii vaisali, cunoscuți sub numele de Vajjiputtakas, pot consimți să accepte bani. Controversa a pornit atunci când Yasa a refuzat să urmeze aceste practici. El a fost judecat de către Vajjiputtakas și s-a apărat prin citirea în public a unor pasaje canonice
Concilii budiste () [Corola-website/Science/329021_a_330350]
-
Vajjiputtakas, pot consimți să accepte bani. Controversa a pornit atunci când Yasa a refuzat să urmeze aceste practici. El a fost judecat de către Vajjiputtakas și s-a apărat prin citirea în public a unor pasaje canonice ce condamnă utilizarea banilor de către monahi. Din dorința de a soluționa problema, și cu sprijinul regelui Kalasoka, Yasa a convocat Al doilea Conciliu budist, la Vaisali, la care au participat 700 de călugări din diferite regiuni. În cele din urmă toți membri conciliului au fost de
Concilii budiste () [Corola-website/Science/329021_a_330350]
-
Maurya convocă în anul 250 î.Hr Al treilea Conciliu Budist în orașul Pătaliputra, conciliu aflat sub conducerea călugărului Moggaliputta Tissa. Conciliul a numărat aproape 1000 de călugări, printre care și împăratul Așoka, convertit la budism și fiind prezent în calitate de monah. Obiectivul conciliului a fost de a stabili o formă clară de budism și de a le desemna pe celelalte ca fiind eretice. În urma conciliului s-a luat hotărârea că doar facțiunea sthaviravadistă (budismul theravada) este singura formă ortodoxă a budismului
Concilii budiste () [Corola-website/Science/329021_a_330350]
-
de a apuca calea monahismului. Se călugărește la Mănăstirea Putna, primind numele de Adrian, și este trimis la Cernăuți ca să facă Facultatea de Teologie (care se va muta la Suceava din cauza avansării armatelor rusești în Bucovina). În vara anului 1945, monahul Adrian este din nou arestat pentru activitatea sa de comisar de poliție și este internat în lagărul de la Slobozia-Ialomița, de unde este eliberat în august 1946. În februarie 1947, după absolvirea Teologiei la Suceava, Adrian Făgețeanu pleacă la București ca să studieze
Adrian Făgețeanu () [Corola-website/Science/329031_a_330360]
-
și la o retragere duhovnicească, organizată de Sandu Tudor la Mănăstirea Govora, care va dura aproape o lună. Între 1950-1956 este închis din nou, iar după eliberare, este primit la Mănăstirea Lainici. Aici starețul Calinic Cărăvan în însărcinează cu instruirea monahilor în literatură, gramatică, limbi străine și istorie. În 1958, este din nou arestat și condamnat la 20 (douăzeci) ani muncă silnică și 10 (zece) ani degradare civică. Este eliberat în 1964 la amnistierea deținuților politici. A petrecut peste 12 ani
Adrian Făgețeanu () [Corola-website/Science/329031_a_330360]
-
Scobinți este menționat și la 1740, cănd ia ființă un schit, numit Mitoc, apoi Dealul lui Vodă. Această atestare dovedește că masivul viticol intrase în proprietatea Mănăstirii Neamț, care înființase aici un schit. Ctitorul acestui loc de închinăciune a fost monahul Sofronie. Schitul avea o moară de apă și un iaz, dispunând și de pădurile din jur, care se întindeau și pește actualul cătun Zvarici. Locul vechiului lăcaș de cult era în cimitirul bisericii sătești, întemeiata, în anul 1850, de Șerban
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
emigrare masivă este amintită de Ion Creangă, atunci când afirmă că bunicul său, David Creangă, împreună cu alți mocani ardeleni „s-au tras cu bucățele încoace” din cauza persecuțiilor religioase. Aici au găsit loc potrivit pentru a ierna împreună cu familiile și turmele lor. Monahii i-au primit cu dragoste creștineasca, i-au găzduit și s-au localizat, cu acordul conducerii Mănăstirii Neamțului, aici la Pipirig. În "Catagrafia Moldovei" din anul 1820 sunt prezentate toate satele existente în acea perioadă, cu numele fiecărui locuitor pe
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
în categoria edificiilor monahale răsăritene, făcându-se trimitere la scrisoarea papei Inocențiu III (1198-1216) din 16 aprilie 1204, ca timp al funcționării sale. Într-adevăr, edificiul ar fi putut adăposti, pentru o scurtă perioadă de timp, un grup restrâns de monahi, practică întâlnită și în cazul bisericilor de la Densuș, Ribița, Strei sau Crișan. Decorul pictural din secolele XIV-XV, ascuns sub stratul mural actual, ar putea, pe viitor să arunce o nouă lumină asupra acestor chestiuni rămase în suspensie. Ansamblul iconografic, executat
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
importante donații: o icoană mare de argint a Sfântului Mina, cruce din aur pentru Măicuța Veronica, ca semn al rangului de Savroforă și toate bijuteriile mamei Victoria vor împodobi icoana făcătoare de minuni din biserica mănăstirii. Este impresionat de personalitatea monahului Arsenie Papacioc, sculptor în Mănăstirea Antim și șocat de neobișnuitele "Vedenii" ale Măicuței Veronica (vizitată de părinți) căreia îi citise cartea tipărită la Mănăstirea Neamț. În același an este admis la Liceul Teoretic “Mihai Viteazul“. În prima vacanță petrece o
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
mi-a înmânat în manuscris “Imnul Acatist la Rugul Aprins“, o adevărată capodoperă a Imnografiei isihaste, doctrină profundă a imnografiei noastre de sorginte bizantină“". În 1956 părinții vând toată averea (casa din strada Levănțica) și se călugăresc: tatăl - Petre, devine monahul Mina la Mănăstirea Slatina, unde stareț era Arhimandritul Cleopa, iar mama - Victoria, construindu-și casă la Mănăstirea Văratec, devine monahia Vichentia. Pe 13 iunie 1958, la finele anului V de facultate, când era cu o echipă de 5 studenți și
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
etaje, în cel de sus se afla 4 clopote mari și 3 mai mici in greutate totala de 2380 kg. În 1979, paraclisul a fost pictat de arhimandritul Teodor Varahil Moraru, , născut în acest sat și apoi intrat în rândul monahilor de la Piatra Neamț. Între anii 2007-2009 aici s-au efectuat restaurarea picturii, renovarea exterioară, împodobire cu odoare și mobilier, instalații. Alături de cele două biserici, mai există o casă de prăznuire.
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Panaci () [Corola-website/Science/325658_a_326987]
-
1685, Mitropolia de Târgoviște scria Popii Gheorghe din Râca, ce avea în subordine un schit de călugări, să lase biserica în pace și pe călugări să ia venitul moșiilor. Acest schit de călugări era închinat Mânăstirii Aninoasa din Muscel de către Monahul Macarie, fiul lui Bogoslav. În anul 1680, uncheșul Dragomir, un urmaș al celor ce primiseră o parte din moșie de la Vladislav-Voievod, neavând moștenitori, face danie partea lui Mânăstirii Aninoasa. Iar în anul 1684 și Tudor, sau Tudorache, urmează exemplul fratelui
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
modificări semnificative, care au marcat tranziția de la modul de organizare anahoretic al vieții religioase la cel cenobitic. Ca urmare a daniilor făcute de voievozii Țării Românești, situația locală a sihăstriilor s-a îmbunătățit, ele transformându-se în chinovii unde viața monahilor s-a desfășurat în comun. Din acest punct de vedere, actul de danie din 1857 al lui Mihnea al II-lea Turcitul către mănăstirile Motnău, Agaton și Ioan Bogoslav a fost atât o marcă a intervenției voievodale în ceea ce privește tranziția modului
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
format duhovnicește. Mai târziu a fost trimis la București pentru studii iar astfel a intrat în obștea Mănăstirii Antim. A studiat teologia (licențiat), dar a făcut în paralel și unele studii de matematică și filozofie. La Antim, în anii 1937, monahul Petroniu a avut drept ascultare de a pune în bună rânduială biblioteca mănăstirii. În anii celui de al II-lea război mondial și în primii ani după război (1945-1947), Părintele Petroniu a fost funcționar la Cancelaria Sfântului Sinod și chiar
Petroniu Tănase () [Corola-website/Science/329889_a_331218]
-
primii ani după război (1945-1947), Părintele Petroniu a fost funcționar la Cancelaria Sfântului Sinod și chiar la secretariatul patriarhului Nicodim. A făcut parte din gruparea Rugul Aprins și a suferit consecințele politice ale acestei afilieri. În anul 1977, la cererea monahilor români din Sfântul Munte Athos, Patriarhia Română a decis să trimită două grupuri de călugări români ca să întărească efectivul Schitului românesc Prodromu și să revigoreze viața monastică a schitului, în 1977 și 1978. Părintele Petroniu a făcut parte de valul
Petroniu Tănase () [Corola-website/Science/329889_a_331218]
-
călugăr francez din secolul al XI-lea, istoric, compozitor, dar și un falșificator de succes. Adémar s-a născut la Chabannes, un sat actualmente situat în Haute-Vienne. Educat la mănăstirea Sfanțului Marțial din Limoges, el și-a petrectu viața că monah, atât acolo cât și la mănăstirea Sfanțului Cybard dinAngoulême. Viața lui Adémar a decurs în principal prin scrierea și transcrierea de cronici, iar opera să principala este o istorie intitulată "Chronicon Aquitanicum et Francicum" sau "Historia Francorum". Elaborată în trei
Ademar de Chabannes () [Corola-website/Science/328099_a_329428]
-
a fost contemporan al evenimentelor de la 1066 și unul dintre cei mai timpurii naratori ai cuceririi Angliei de către normanzi. Guillaume a fost o figură puțin cunoscută, el fiind cunoscut doar prin intermediul scrisorii de dedicație a regelui William, unde apare ca monah de Jumièges. Dat fiind că el precizează că a fost un martor ocular al unor evenimente din vremea ducelui Richard al III-lea de Normandia (1026-1027), pare de acceptat să se afirme că el se născuse în jurul anului 1000. Este
Guillaume de Jumièges () [Corola-website/Science/328101_a_329430]
-
a fost un așezământ mănăstiresc ortodox situat în satul Ceahlău din comuna Ceahlău (județul Neamț). El a fost înființat în secolul al XVII-lea ca schit de călugări, dar monahii au fost alungați în anii '30 ai secolului al XIX-lea de boierii din familia Cantacuzino ce au construit un palat în incinta schitului. Ansamblul fostului schit Hangu a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
ca nefiind imoralitate sexuală pentru Upăsaka și Upăsikă în budismul chinez. Astfel, în budism masturbarea și permiterea ei depind cel mai adesea de circumstanțe, depinzând de nivelul propriu de urmare a preceptelor și de a avea sau nu statut de monah. Povestea biblică a lui Onan este în mod tradițional legată de menționarea masturbării și de o condamnare a ei, dar actul descris în această povestire este coitus interruptus, nu masturbarea. Nu există nicio afirmație explicită în Biblie din care să
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
Arhimandritul (n. 7 martie 1886, Secuieni, Bacău - d. 8 august 1964) a fost stareț al mănăstirii Secu între anii 1912 - 1915. Amintirea acestui monah este exemplară: pe când toți forțau trimiterea tuturor pieselor de tezaur spre instabila Rusie, și „au început să se strângă, cu înfrigurare, toate bogățiile țării românești, spre a fi trimise la Moscova, un singur om n-a voit să cedeze valorile
Ilarion Bălăiță () [Corola-website/Science/327023_a_328352]
-
au evidențiat valoarea literar-artistică a acestei nuvele, definind-o ca „o artă poetică, ca formă a metadiscursului, a comment faire-ului eliadesc”. Comentând scrierile lui Mircea Eliade, eseistul Nicolae Steinhardt (1912-1989), un evreu convertit în închisoare la Ortodoxie și devenit ulterior monah la Mănăstirea Rohia, a scris în volumul "Jurnalul fericirii" (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1991) că nuvelele „La țigănci”, „Adio!...” și „Pe strada Mântuleasa...” sunt „trei perfecțiuni”; el își exprima tot acolo mirarea că nuvela „Adio!...” a fost publicată în volumul "La
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
universală», dar cu intuiția directă a marilor adevăruri elementare și veșnice”. Nuvela „O fotografie veche de 14 ani” a fost analizată cu mai multe prilejuri de către eseistul Nicolae Steinhardt (1912-1989), un evreu convertit în închisoare la Ortodoxie și devenit ulterior monah la Mănăstirea Rohia. Comentarii cu privire la semnificația nuvelei sunt realizate în volumul "Jurnalul fericirii" (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1991) și în eseul „Predică la Duminica Ortodoxiei” din volumul " Dăruind vei dobândi - Cuvinte de credință" (Ed. Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]