3,149 matches
-
tradiția ca regii germani să fie încoronați de către arhiepiscopul de Milano cu Coroana de fier a regilor longobarzi în Pavia, ca un preludiu al vizitei întreprinse la Roma pentru a fi încoronați ca împărați de către papă. În general, faptul că monarhul era de obicei absent, petrecându-și cel mai mult timp în Germania a lăsat Regatul de Italia lipsit de o autoritate centrală. De asemenea, se înregistrează o lipsă a unor puternici magnați locali, singura excepție notabilă fiind cea a Mărcii
Regatul Italiei medievale () [Corola-website/Science/324870_a_326199]
-
latinește deopotrivă literele (implicit sunetele): „u”, „v”, „ü”, „ö” scurt, „ő” lung.) Controversată este semnificația și originea termenului românesc "Ardeal", atestat documentar de regele hazar Iosif, care a trimis o scrisoare în jurul anului 960 rabinului de Córdoba Hasdai ibn Șaprut. Monarhul hazar menționa „țară "Ardil"” (în ebraică "Ereț Ardil", „ארדיל”), bogată în aur și argint. Această mențiune a fost făcută în jurul anului 960. Nicolae Drăganu afirmă că la locul în cauză trebuie citit Ardebhíl, si este vorba de orașul Ardebil din
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
1888, conform povestirii, Wilhelm Gottsreich Sigismond von Ormstein, Mare Duce de Cassel-Felstein și rege ereditar al Boemiei, i-a făcut o vizită incognito lui Holmes la Londra. El i-a cerut detectivului să recupereze o fotografie compromițătoare deținută de Adler. Monarhul domnea la Praga dar, în 1883, el a făcut "o vizită îndelungată la Varșovia" unde a cunoscut-o pe "binecunoscuta aventurieră Irene Adler." Cei doi au devenit iubiți; după aceea, Adler a păstrat o fotografie în care apar amândoi. Regele
Irene Adler () [Corola-website/Science/324363_a_325692]
-
Andrei al II-lea. Fiică a împăratului latin de Constantinopol Petru al II-lea, Yolanda s-a căsătorit cu regele Andrei al II-lea al Ungariei, a cărui primă soție, Gertrude fusese asasinată de către unii conjurați în 1213. Căsătoria cu monarhul Ungariei s-a realizat ca urmare a medierii unchiului Yolandei, împăratul de Constantinopol Henric I. Căsătoria a fost celebrat în februarie 1215 în Alba Regală (Székesfehérvár), iar arhipeiscopul Ioan de Strigoniu a încoronat-o ca regină a Ungariei. Cu toate
Yolanda de Courtenay () [Corola-website/Science/324403_a_325732]
-
timp, noul conte de Salerno Guaimar al IV-lea, s-a hotărît să solicite atât pe împăratul occidental, cât și pe cel bizantin, să găsească o soluție pentru rezolvarea tuturor disputelor și neînțelegerilor din Italia de sud. Dintre cei doi monarhi, doar Conrad al II-lea a dat curs invitației. Sosind la Troia (în regiunea Foggia) în 1038, el a ordonat lui Pandulf să restituie proprietățile luate de la mănăstirea din Montecassino. Pandulf și-a trimis propria soție și pe propriul fiu
Pandulf al IV-lea de Capua () [Corola-website/Science/324492_a_325821]
-
cercetătorul englez Austen Henry Layard la Ninive, capitala Asiriei,lângă Mosulul de astăzi. E vorba de un bazorelief din palatul lui Senaherib (palatul de sud-vest) în care este arătat asediul și distrugerea unei cetăți, si refugiați închinându-se lângă tronul monarhului. Lângă imaginea regelui stă scris: Senaherib, regele Ashurului și al întregii lumii sade pe tron și pradă cetății Lahish trece în fața sa. Cu alte cuvinte, bazorelieful arată asediul asirian al Lahishului,iar regelui i se oferă pradă după victoria dobândită
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
Gwanggaeto cel Mare(în coreeană 광개토대왕;廣開土大王, 373 - 412, r. 391 - 412) a fost al 19-lea monarh al regatului, domnind între anii 391-413. A fost al doilea fiu al lui Gogukyang, și predecesor al fratelui său mai în vârstă.Sub domnia sa, Goguryeo a devenit din nou o putere majoră în Asia de Est, astfel că după moartea
Gwanggaeto cel Mare de Goguryeo () [Corola-website/Science/327492_a_328821]
-
începând cu domnia fiului și succesorului său, regele Jangsu și până la regatul Balhae, Coreea nu a mai condus până atunci teritorii atât de vaste. Gwanggaeto este creditat de asemenea pentru stabilirea numelor regale, un gest simbolic care îi făcea pe monarhii Coreei egali cu cei ai Chinei. Gwanggaeto este unul din cei doi regi ai Coreei care au primit titluatura de Dae, adică Mare, după numele de rege (celălalt este regele Sejong cel Mare, inventatorul alfabetului coreean, hangul). Oameni îl văd
Gwanggaeto cel Mare de Goguryeo () [Corola-website/Science/327492_a_328821]
-
2012, pe Stadionul Olimpic din Londra. Aceasta a fost concepută și coordonată de către regizorul Danny Boyle, câștigător al premiului Oscar, în timp ce regia muzicală a fost realizată de formația Underworld. A XXX-a ediție a Jocurilor Olimpice a fost oficial deschisă de monarhul țării gazdă, regina Elisabeta a II-a. La ora 20:12, Red Arrows a executat un zbor deasupra Stadionului Olimpic. La ora 21:00, ceremonia a început cu un film de două minute regizat de Danny Boyle și produs în
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară din 2012 () [Corola-website/Science/326990_a_328319]
-
Abdul Hamid al II-lea (1876-1909) a lansau un program panislamic încrecând să contracareze încercările puterilor occidentale de dezmembrarea a imperiului și tendințele de democratizare interne. El la trimis pe emisarul personal Jamaluddin Afghani în misiune în India Britanică. Cauza monarhului otoman a fost întâmpinată cu simpatie politică și susținere religioasă de către musulmanii indieni. Dat fiind statutul său de calif, sultanul era în mod oficial liderul religios și politic suprem al tuturor musulmanilor din lume. În ciuda acestei poziții oficiale, sultanul nu
Mișcarea Khilafat () [Corola-website/Science/327008_a_328337]
-
a marcat începutul celei de-a doua perioade constituționale și victoria Revoluției Junilor Turci. Pe tronul otoman a urmat fratele său, Mehmed al VI-lea (1844-1918), dar puterea nu avea să se mai afle de acum în acolo în mâinile monarhului ci în cele ale naționaliștilor turci. Imperiul Otoman, care s-a aliat cu Puterile Centrale în timpul Primului Război Mondial, a suferit o înfrângere majoră la sfârșitul conflictului mondial. Tratatul de la Versailles (1919) a redus teritoriul imperiului și influența sa politică, dar puterile
Mișcarea Khilafat () [Corola-website/Science/327008_a_328337]
-
Somdet Phra Boromma-orasathirat Chao Fa Maha Sayammakutratchakuman (thailandeză: สมเด็จพระบรมโอรสาธิราช เจ้าฟ้ามหาวชิราลงกรณฯ สยามมกุฎราชกุมาร; n. 28 iulie 1952) este rege al Thailandei din 13 octombrie 2016. Ca al zecelea monarh al dinastiei Chakri, el este cunoscut și sub numele Rama al X-lea. Este singurul fiu al fostului rege al Thailandei, Bhumibol Adulyadej și al reginei Sirikit. După decesul tatălui său, la 13 octombrie 2016, urma să îi succeadă tatălui
Vajiralongkorn () [Corola-website/Science/326429_a_327758]
-
paznic. În Regatul Ungariei din Evul mediu, un din crescătoria regală, oferit cadou unui nobil, era văzut ca gest de apreciere deosebită și onoare. Potrivit unei legende, Matei Corvin i-ar fi oferit un asemenea dar lui Vlad Țepeș când monarhul ungur l-a eliberat din detenția în Ungaria a voievodului. Cuvântul kuvasz a fost atestat prima dată în 1511 cu sensul "hitvány ember" "om rău, josnic, ticălos", iar în 1560 cuvântul a fost atestat cu sensul suplimentar "nagy testű házőrző
Kuvasz () [Corola-website/Science/323518_a_324847]
-
a început cu revolta unor unități militare din Istanbul, sunt încă neclare. Camera deputaților s-a întrunit două zile mai târziu într-o sesiune secret și a votat în unanimitate detronarea sultanului Abdulhamit al II-lea. Fratele mai tânăr al monarhului a devenit noul sultan, iar Hilmi Pașa a fost numit noul mare vizir. Acesta din urmă a demisionat însă pe 5 decembrie 1909, fiind urmat în funcție de Hakki Bei. Comitetul Unității și Progresului a ajuns din nou la putere. Afirmând că
A doua perioadă constituțională în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/323520_a_324849]
-
lui au refuzat să-i recunoască autoritatea. Neînțelegerile dintre cei fii ai lui Baiazid au avut ca rezultat izbucnirea războiului civil. Interregnul a durat până pe 5 iulie 1413, când Mehmed Çelebi a ieșit învingător și a devenit sultanul Mehmed I, monarh asupra unui imperiu unit. După moartea lui Baiazid în 1403 a izbucnit un război civil între fii fostului sultan. Fiul cel mai în vârstă, Suleyman, și-a stabilit capitala la Adrianopole, domnind asupra Bulgariei, Traciei și nordului Greciei. Cel de
Interregnul otoman () [Corola-website/Science/323590_a_324919]
-
(n. Lillian May Davies, apoi Craig, 30 august 1915 - 10 martie 2013) a fost un manechin britanic care a devenit membră a familiei regale suedeze după ce s-a căsătorit în 1976 cu Prințul Bertil, Duce de Halland (unchiul actualului monarh al Suediei, regele Carl al XVI-lea Gustaf). Lillian May Davies s-a născut la Swansea, Țara Galilor. A fost fiica lui William John Davies și a soției sale, Gladys Mary Davies (n. Curran). Și-a schimbat numele în „Lilian” când
Prințesa Lilian, Ducesă de Halland () [Corola-website/Science/323702_a_325031]
-
facilitat activ redactarea unei noi constituții pentru cele 19 cantoane ce compuneau Elveția. La Congresul de la Viena din 1815, în calitate de ministru rus, a contrabalansat influența ministrului austriac, prințul Metternich, și a insistat ca statul francez să rămână unit sub un monarh din Casa de Bourbon. El a obținut garanții internaționale pentru constituție și pentru neutralitatea Elveției printr-un acord între puteri. După congres, Alexandru I l-a numit pe Kapodistrias co-ministru de externe al Rusiei împreună cu Karl Robert Nesselrode. În perioada
Ioannis Kapodistrias () [Corola-website/Science/323767_a_325096]
-
ca ea să fie instalată ca regentă în timpul minoratului. Pretenția nu a fost acceptată de parlament. Helene a părăsit Franța pentru Germania împreună cu copiii. Ea a continuat din străinătate să pretindă în mod activ dreptul fiul ei de a deveni monarh însă regaliștii francezi de acasă au început să favorizeze fosta linie regală franceză sub conducerea Contelui de Chambord. Hélène a murit de gripă la Richmond; ea a trecut boala și fiului ei Robert care a stat alături de ea în tot
Ducesa Helen de Mecklenburg-Schwerin () [Corola-website/Science/323030_a_324359]
-
Duport, precum și la Rochefoucauld și La Fayette. Din acest moment, , care nu a acceptat niciodată pierderea puterilor sale absolute, nu a mai crezut că le va putea recuceri și că își va putea reinstaura autoritatea decât cu ajutorul armatelor principilor și monarhilor străini împotriva Revoluției, trădându-și încă o dată jurământul de loialitate față de națiune. În mai puțin de un an, regele, ezitant, nehotărât, prost sfătuit, va lăsa evenimentele să curgă, ruinându-și ultimele șanse care i-ar fi permis să-și salveze
Insurecția de la 10 august 1792 () [Corola-website/Science/323328_a_324657]
-
cezaro-crăiesc"). În cazul expresiei k. u. k., primul "k" (din "kaiserlich") este prescurtatea titlului "Kaiser von Österreich" ("Împărat al Austriei"), iar al doilea "k" (din "königlich") se referă la titlul "Apostolischer König von Ungarn" ("Rege apostolic al Ungariei") purtat de monarhii casei de Habsburg-Lorena. Acel "u" dintre cele două litere "k" se pronunță în formă completă, în ciuda prescurtării grafice; astfel, pronunția corectă a expresiei este „k[a] und k[a]“. Unele dintre instituțiile Imperiului Austriac (care era luat ca întreg) au
K.u.K. () [Corola-website/Science/323358_a_324687]
-
imperiu, a desemnat începând cu 1867/68 doar autoritățile și instituțiile statale ale jumătății vestice a monarhiei, adică ale Austriei imperiale (Cisleithania). Înaceastă prescurtare, cel de-al doilea "k." (din "königlich") se referă la celelalte titluri de rege ("König") ale monarhului Habsburg, înprimul rând la titlul de Rege al Boemiei ("König von Böhmen"). În afară de acest titlu, în Cisleithania Monarhul a mai purtat și titlul de "Rege al Dalmației" și de Rege al Galiției și Lodomeriei, precum și titlul onorific de "Rege al
K.u.K. () [Corola-website/Science/323358_a_324687]
-
ale Austriei imperiale (Cisleithania). Înaceastă prescurtare, cel de-al doilea "k." (din "königlich") se referă la celelalte titluri de rege ("König") ale monarhului Habsburg, înprimul rând la titlul de Rege al Boemiei ("König von Böhmen"). În afară de acest titlu, în Cisleithania Monarhul a mai purtat și titlul de "Rege al Dalmației" și de Rege al Galiției și Lodomeriei, precum și titlul onorific de "Rege al Ierusalimului". Instituțiile jumătății maghiare a monarhiei ("Ungaria veche" sau "Transleithania") erau indicate cu prescurtările "m. k." (din ), respectiv
K.u.K. () [Corola-website/Science/323358_a_324687]
-
Dalmației" și de Rege al Galiției și Lodomeriei, precum și titlul onorific de "Rege al Ierusalimului". Instituțiile jumătății maghiare a monarhiei ("Ungaria veche" sau "Transleithania") erau indicate cu prescurtările "m. k." (din ), respectiv "k. u." sau "kgl. ung." (din ). În plus, Monarhul purta în Transleithania și titlul de "Rege al Croației și Slavoniei". În perioada 1804-1867 a existat doar prescurtarea "k. k." (a expresiei "kaiserlich-königlich", în română "chezaro-crăiesc"). Până în 1806, primul "k." se referea la titlul de Împărat ("Kaiser") ales al Sfântului
K.u.K. () [Corola-website/Science/323358_a_324687]
-
Rege al Croației și Slavoniei". În perioada 1804-1867 a existat doar prescurtarea "k. k." (a expresiei "kaiserlich-königlich", în română "chezaro-crăiesc"). Până în 1806, primul "k." se referea la titlul de Împărat ("Kaiser") ales al Sfântului Imperiu Roman pe care îl purta monarhul de Habsburg, iar al doilea "k" se referea la diversele coroane regale ale monarhului (Coroana sfântului Venceslau, a lui Ștefan, a Croației, a Slavoniei, a Dalmației etc.) De la sfârșitul Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, primul "k." s-a referit
K.u.K. () [Corola-website/Science/323358_a_324687]
-
a expresiei "kaiserlich-königlich", în română "chezaro-crăiesc"). Până în 1806, primul "k." se referea la titlul de Împărat ("Kaiser") ales al Sfântului Imperiu Roman pe care îl purta monarhul de Habsburg, iar al doilea "k" se referea la diversele coroane regale ale monarhului (Coroana sfântului Venceslau, a lui Ștefan, a Croației, a Slavoniei, a Dalmației etc.) De la sfârșitul Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, primul "k." s-a referit la titlul de împărat moștenitor al Imperiului Austriac pe care și l-a conferit
K.u.K. () [Corola-website/Science/323358_a_324687]