19,563 matches
-
atribuirea vechilor nume (Dacia, în cazul românilor) dezvoltase un curs ireversibil al ideilor și cu implicații politice (de pildă, ideea de „reconstituire a Daciei” în secolul XVIII). Sasul Johann Filstich, începând în 1728 să scrie o istorie a Munteniei, își motiva astfel încercarea: „să văd de nu cumva s-ar putea întocmi în același timp ca și pentru celelalte neamuri întâlnite în Europa, acum când pretutindeni aproape toate stirpile neamurilor după măsura putinței sunt scoase la iveală din izvoarele ce s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
asupra religiei ortodoxe din statele otomane. Francezii, cunoscători ai afacerilor orientale, descopereau importanța economică și politică a Principatelor. Doi dintre ei, Pierre Nagny și De la Roche, se ofereau în mai și, respectiv, iulie 1774, pentru postul de consul la Iași, motivând însemnătatea înființării consulatului francez. Presiunea cea mai puternică o exercitau, desigur, mediatorii, îndeosebi Austria. Saint-Priest pretindea să știe, în ianuarie 1774, că prințul Kaunitz negocia la Petersburg, unde i s-ar fi promis o parte din Moldova „convenabilă noilor achiziții
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
caracteristice foarte apropiate gustului „ardeleanului dârz și încăpățânat”, puțin înclinat spre speculații abstracte. Socotim relevant, pentru caracterul omului, faptul că, în plină perioadă de estompare și reprehensiune a materialismului, Andrei Oțetea a publicat (1938) un articol prin care explica și motiva concepția sa istoriografică materialistă. Mai presus de toate, admiram la el rigoarea și claritatea demonstrației, stilul ce pare dictat de grija pentru o îndefectabilă proprietate a termenilor. Din acest punct de vedere, studiul său Contribution à la question d'Orient
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
căror efecte, prin eliberarea de endorfine, au fost argumentate științific. Din studiile realizate până în prezent, cei mai mulți practicanți ai joggingului spun că dependența lor merge mai departe de beneficiile fizice obținute și că euforia obținută în urma unui antrenament este ceea ce îi motivează, euforie pe care specialiștii au pus-o pe seama eliberării de endorfine. Cum efortul prelungit determină și un anumit nivel de uzură și ne face să simțim, într-o oarecare măsură anumite senzații ușoare de durere, cercetătorii au încercat să analizeze
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
a atinge, cu atleții antrenați, forma sportivă exact la competițiile de valoare, lucru destul de greu de realizat și astăzi, cu toată informația existentă; de asemenea, era apreciat pentru ușurința cu care comunica cu sportivii săi, pentru ușurința cu care îi motiva; principii de antrenament: asigurarea anduranței în pregătirea de bază și periodizarea în obținerea performanței atletice. William J., „Bill” Bowerman (fig.nr.11) 19 februarie 1911 - 24 decembrie 1999 antrenor american de atletism și cofondator al holdingului Nike Inc. (considerată astăzi
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
în suportarea efortului, dar în special pentru înlăturarea monotoniei. Conform diferitelor surse din literatura de specialitate (Zeleznak, S., 1980, Williams, C., Moore, C., 1983, Lydiard, A., Gilmour, G., 2002), prezența partenerului de alergare creează o așa zisă „presiune” pe jogger, motivându-l (din respect față de partener, din mândrie față de acesta pentru a nu se considera mai prejos, din solidaritate etc.). Aceleași surse susțin și ideea conform căreia partenerii de jogging, pentru a se stimula reciproc, pot fixa o recompensă: dacă respectă
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
practică de alergare este diferită, atunci fie bărbatul va adapta tempoul, durata/distanța la posibilitățile femeii, fie invers; - Jogging colectiv (grupuri formate din bărbați și femei) dacă avansații în jogging acceptă efectuarea alergării în prezența unor începători (pentru a-i motiva sau a-i atrage în efectuarea constantă a acestei forme de activitate fizică sportivă), atunci ei trebuie să și adapteze efortul la posibilitățile începătorilor; dacă diferența de vârstă între partenerii de jogging este mai mare, atunci cei mai tineri trebuie
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
uneori ideală, în opinia noastră, ar fi combinarea joggingului în aer liber cu cel pe bandă specială, combinație care ar oferi avantajele eliminării monotoniei (prin schimbarea mediului și prezența altor factori cum ar fi muzica, alte persoane, ambianța care te motivează văzându-i și pe alții că aleargă, peisajele etc.). În cazul alegerii unei astfel de planificări a ședințelor de jogging, Rodgers, B., Douglas, S., (1998), recomandă o atenție crescută la transferul tehnicii de la alergarea pe bandă la alergarea pe șosea
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
situațiile în care toți membrii unei familii sunt la fel de „deschiși” față de mișcare sau față de același tip de mișcare. Cum, însă, joggingul este una dintre cele mai des practicate forme de activități sportive, el poate deveni „liantul” care să unească, să motiveze și să binedispună „echipa” (familia). Bineînțeles, practicarea joggingului în familie, presupunând cel puțin un membru care să nu dețină același nivel de pregătire fizică și aceleași capacități aerobe, impune respectarea anumitor reguli, cu acceptarea anumitor „compromisuri” din partea membrilor mai activi
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
vizate ale studiilor și cercetărilor specifice au fost cele orientate spre relația dintre influențele exercitate de diferite genuri de muzică și modificările aduse de acestea performanțelor psihice și biologice la om (au fost aceste influențe suficient de puternice încât să motiveze omul? să-l calmeze sau să-i regleze energia psihică?). Karageorghis, C. I. Terry, P. C. (1997) au încercat să abordeze aspectele teoretice și practice din cercetările anterioare și să justifice științific, prin cercetări proprii: relația dintre efectele determinate de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
și musică în săli sau aer liber recent și firmele de telefonie mobilă) „și-au dat mână” pentru a stimula această practică, promovând oferte speciale în acest sens. Bineînțeles, există și persoane care nu preferă să asculte muzică în timpul joggingului, motivând prin aceea că echipamentul de ascultat (deși astăzi, foarte ușor și performant) poate produce disconfort în alergare, fiind o sarcină suplimentară căruia nu vor să îi mai acorde atenție în timpul efortului. Astăzi, majoritatea alergătorilor de performanță și nu numai, specializați
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
și va rula pe traseul din locația unde are loc întrecerea (va primi informații despre traseu, repere etc.). Avantaje costuri mici pentru competiții pentru că nu mai necesită deplasare în acel colț de lume unde are loc competiția de alergare; poate motiva pentru o mai buna pregătire fizică în vederea atingerii unui anumit timp de alergare pe anumite trasee; în condiții de vreme nefavorabilă, poate fi mijlocul care ajută să se respecte programarea ședințelor de jogging și poate diminua sau elimina monotonia rulării
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
strânsă dintre text și propria lor viață. Pașii metodei sunt : se citește lectura, apoi elevul își alege fragmentul cel mai apropriat de experiența lui, care l-a impresionat. Se împarte pagina în două: în stânga se copiază fragmentul; în dreapta se va motiva alegerea fragmentului, stabilind extensia cu experiența proprie (judecăți, trăiri, concluzii). Sunt puse întrebări de sprijin: la ce v-a făcut să vă gândiți fragmentul ales? Cum v-a făcut să vă simțiți? Elevii citesc echipei/clasei însemnările, se schimbă păreri
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
în care are nevoie de înfrânare"92. În ciuda unui acord în privința empirismului, Pufendorf nu adoptă metoda lui Hobbes care determină conținutul legilor naturale prin examinarea mijloacelor care conduc la dobândirea scopul nostru particular, pentru că nu consideră că oamenii ar fi motivați doar de interese proprii 93. Potrivit lui Pufendorf, sociabilitatea este fundamentul dreptului natural. Oamenii, ființe raționale și libere, sunt destinați să trăiască în conformitate cu legile. Analizând trăsăturile cele mai puternice ale oamenilor, iubirea de sine și nevoia de conviețuire, el demonstrează că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
la "binele general" n-ar trebui să ne inducă în eroare, remarcă J. B. Schneewind, pentru că Locke credea că o discuție referitoare la chestiunea binelui suprem ar fi inutilă. Fiind un hedonist, el consideră că doar plăcerea și durerea pot motiva oamenii. Dar oamenii își găsesc plăcerea în lucruri diferite, precum vânătoarea, șahul sau vinul, și chiar în situația în care toți oamenii găsesc plăcute aceleași lucruri, ele nu sunt plăcute toate în mod egal. Urmând acest raționament, pentru Locke discuția
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în măsura în care promovează fericirea acelora pe care îi afectează în mod direct, astfel încât cu cât aduce mai multă fericire, cu atât suntem mai dispuși să o aprobăm. Prin urmare, principiul celei mai mari fericiri este singurul pe care oamenii ar fi motivați să-l urmeze cu încredere 110. Bentham consideră că legile potrivite sunt instrumentul de bază prin care putem face să fie în interesul fiecărei persoane să acționeze în așa fel încât să aducă cea mai mare fericire pentru cel mai
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este îndreptățită: "Amenințarea presupune că omul nu e liber și vrea să-l constrângă prin ideea de rău. Dreptul și dreptatea trebuie să-și aibă sediul în libertate și voință, și nu în lipsa de dreptate căreia i se adresează amenințarea. Motivând pedeapsa în acest fel, lucrurile stau ca atunci când ridicăm brațul asupra unui câine: omul nu este tratat conform onoarei și libertății lui, ci este tratat ca un câine"111. Hegel presupune că potențialul delincvent va privi pedeapsa nu ca pe
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
se răzbună "nedreptatea nu îi apare în limitarea ei calitativă și cantitativă, ci numai ca o nedreptate în general și, în răsplătire, el poate să facă exces, ceea ce ar duce iarăși la o nouă nedreptate"119, în vreme ce autoritățile nu sunt motivate de considerente emoționale și pot evalua gravitatea unor fapte în mod obiectiv. Chiar dacă nu au fost preluate deplin și necondiționat de doctrina penală, ideile lui Hegel au contribuit la umanizarea pedepselor în contextul în care în epoca sa acestea erau
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
efectul pe care l-a avut la început. Cu cât i-a lipsit mai mult acel lucru cu atât va avea un efect mai mare ca si recompensă. Recompensele vor fi mai puțin materiale, oprindu-ne asupra celor care îl motivează pe elev în activitatea să nu pentru valoarea materială. Prin urmare, în alegerea recompenselor să aveți în vedere acest lucru. Gândiți-vă la lucruri simple, pe care le aveți la îndemână si sunt atractive pentru copil (exemplu: buline, steluțe). Opusă
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3128]
-
a comportamentului. Poate că ați observat si dumneavoastră că un comportament al copilului apare doar într-un anumit mediu sau în prezența anumitor persoane. II. Mediul influențează comportamentul. Cea de-a treia situație se refera la copilul care nu este motivat, si astfel „nu vrea” să se comporte normal. Uneori, deși copilul știe ce așteptați dumneavoastră de la el, totuși nu vrea să facă acel lucru. În astfel de situații puteți folosi metodele descrise mai jos: metoda consecințelor logice si naturale, extincția
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3128]
-
apel la aceste reprezentări în momentele în care copiii vor trăi diferite emoții. La momentul oportun, copilului i se va cere să indice fața și să își caute o altă față cu care ar dori să se asemene și să motiveze de ce. 7. LECTURA UNOR TEXTE LITERARE Activitatea își propune stabilirea sentimentelor pe care le simt personajele întâmplărilor; dezvoltarea empatiei. Lectura unor texte literare în care sunt prezentate diferite stări emoționale trăite de personajele acestora. Ex.: „Cățelusul șchiop” copiii sunt solicitati
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
tinerețe? Cine dorește flori roșii pe care scrie iubitoare? Cine cumpără flori galbene pe care scrie blândețe? Cine alege florile albastre pe care scrie prietenie? Cine poftește flori mov pe care scrie sfătoasă? Copiii aleg florile în funcție de semnificația culorii și motivează: „Pentru cine?” „De ce?” Exemplu: Ce flori ai ales pentru educatoarea ta? roșii, galbene și mov; Cum a fost d-na cu tine? iubitoare, blândă și sfătoasă. Copiii pot lipi florile „cumpărate într-un colțișor al picturii cu chipul educatoarei, (învățătoarei
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
pentru discursul didactic vizând însușirea unei limbi străine, iar în cea de-a doua situație se constituie în factor perturbator al derulării actului comunicativ. În general, însă, abaterile de la normă sunt concretizate, cel mai frecvent, în forme ,,neliterare"22, generate/motivate de elemente corelate sub-contextelor idiomatic, religios, socio-cultural, politic, spațio-temporal, afectiv, cognitiv, fiziologic, imaginar colectiv, motivațional colectiv etc.; acestora li se adaugă premisele utilizării unor forme neliterare (abateri de la norma recunoscută) cu rol în potențarea unora dintre ideile transmise sau în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
dificultății de a pronunța anumite sunete/grupuri de sunete, a asocierii anumitor cuvinte/realități denumite de acestea 68 (gădiniță pentru grădiniță, ocogon pentru octogon, mesuță pentru măsuță în asociere cu forma de plural mese etc.); * ritmul vorbirii, intonația etc. sunt motivate cel mai frecvent de starea de spirit a copilului; * pot fi accentuate greșit anumite cuvinte/structuri; * la nivel lexical-semantic * se constată prezența preponderentă a cuvintelor ,,concrete", trimițând către referenți din realitatea apropiată universului cunoscut de copil: obiecte din mediul obișnuit
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
imaginilor episoadele corespunzătoare; să plaseze imaginile în succesiune logică; (b) obiective de nivel mediu: să enumere încercările la care este supus personajul feminin; să explice anumite cuvinte/expresii din poveste; (c) obiective maximale: să-și exprime părerile despre personaje; să motiveze aprecierea/respingerea personajelor pozitive/ne-gative etc. În condițiile în care operaționalizarea obiectivelor implică aspecte specifice nu doar în planul conținutului, ci și în cel al formei, redăm în continuare o listă (perfectibilă) de verbe 129 utilizabile în formularea obiectivelor operaționale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]