3,324 matches
-
acest nume. Țigani au existat în satul Heci, dar nu ca descălecători. Ei au fost aduși după 1409, pentru a lucra moșiile Mănăstirii Probota. La 1444, 1453, 1514, Heciul era moșie a Mănăstirii Probota. La 1618, potrivit uricului lui Gavril Movilă, satul Heci trecea în proprietatea Mănăstirii Galata, de lângă Iași. Domnitorul Miron Barnovschi Moghilă împuternicea Mănăstirea Probota „să-și strângă toți vecinii din Heciu și Bodești și pe țiganii fugiți în alte țări”. Din acest text reiese că Heciul nu era
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nu era dintre cele mai bune. Anterior secolului al XIX-lea, din punct de vedere religios, mănăstirea a fost un adevărat focar în menținerea ortodoxiei, dintre călugării sau egumenii proboteni s-au ridicat 4 mitropoliți ai Moldovei: Grigore Roșca, Gheorghe Movilă, Teodosie Barnovschi și Dosoftei, personalitate marcantă a culturii medievale românești, sanctificat în toamna anului 2005 de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române. Din punct de vedere cultural, la Probota s-a desfășurat o rodnică activitate cărturărească și s-au păstrat valoroase miniaturi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
reparațiilor din 1904, au fost aduse pietrele de mormânt ale Doamnei Oltea, Petru și Ștefan Rareș. Probota a fost prima biserică ortodoxă din Moldova, cu picturi interioare și exterioare. Aici s-au format vestiții cărturari ai epocii: Grigorie Roșca, Gheorghe Movilă, Teodosie Barnovschi și Dosoftei. Ultimul a introdus limba română în slujbele religioase. În afară de așezări monahale atestate documentar, vor fi existat și alte biserici, schituri sau sihaștri retrași prin poieni, respectând pravila călugărească. F.A. Maftei, în cartea sa, „Cu Rareș prin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
titlul viitoarei teze de doctorat, susținută în anul 1943. Numele său este alăturat unor personalități locale care publică în ziarul amintit: preotul Anton Popescu, profesorul M. Gârnițeanu și a lui C. D. Vasiliu, profesor al Liceului „M. Eminescu”, autorul lucrării Movila Răbâii (Hantepesiă Monografie istorico-arheologică (1933). Avem convingerea existenței unei colaborări fructuoase dintre Ion Gugiuman și preotul Anton Popescu, cărturar remarcabil, a cărui lucrare în manuscris, anume, Monografia parohiei Sf. Dumitru din Huși, necunosctă nouă astăzi, o folosește în redactarea articolului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
transhumanței, care a asigurat unitatea etnolingvistică, economică și culturală dintre Prut și Nistru cu ansamblul românității. Din aceste rațiuni domnitorii Moldovei, în frunte cu Ștefan cel Mare, au făcut din Huși centru domnesc și religios, pentru ca, la 1598, domnitorul Ieremia Movilă și mitropolitul Gheorghe Movilă, fratele său, să fixeze aici un centru episcopal, unde au slujit, de-a lungul vremurilor, cincizeci de episcopi, unii de primă importanță în ierarhia ortodoxă, ca rang și cuprindere culturală. Cea mai ilustră spiță domnitoare zămislită
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
unitatea etnolingvistică, economică și culturală dintre Prut și Nistru cu ansamblul românității. Din aceste rațiuni domnitorii Moldovei, în frunte cu Ștefan cel Mare, au făcut din Huși centru domnesc și religios, pentru ca, la 1598, domnitorul Ieremia Movilă și mitropolitul Gheorghe Movilă, fratele său, să fixeze aici un centru episcopal, unde au slujit, de-a lungul vremurilor, cincizeci de episcopi, unii de primă importanță în ierarhia ortodoxă, ca rang și cuprindere culturală. Cea mai ilustră spiță domnitoare zămislită din humusul depresiunii Huși
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vechi simțită, aici existând încă din sec. XVI-XVII-lea pod umblător și de dubase, peste care treceau călătorii și oștile ce mergeau în susul și în josul Moldovei. Tot pe aici astăzi peste podul betonat de la Albița, trece șoseaua națională Huși - Chișinău, iar Movila Răbâei din apropiere, în jurul căreia s-au găsit urme de viață preistorică, a îndeplinit și rostul de punct de pază la trecătoarea de pe Prut. (v. Harta alăturatăă Formarea acestei strâmtori în largul luncii, a fost provocată de prezența a două
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
că locul fiind mlăștinos și cu multe broaște, orăcăitul lor asurzitor a provocat numirea locului de Broșteni. Această mahala din vechime forma sat aparte, tot cu numirea de Broșteni, care sat a fost dăruit Episcopiei de Huși de Domnul Irimia Movilă”. „ Broșteni vrea să zică locuitori ai unei regiuni bogată în broaște”, adică „băltoasă sau mlăștinoasă”(din cauza apei stătătoare sau curgătoare care se află în apropiereă”. Se avansează chiar ipoteza denumirii primei așezări de pe Drăslăvăț numită „Huși sau chiar Broșteni”. Hotarele
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
D.A.N.I.C., Fond Manuscrise, nr. 545, f. 2-2v; Vezi și Melchisedec Ștefănescu, op. cit., p. 111-112 și mențiune în Appendice la Chronica Hușilor , p. 50, respectiv 57; Mențiune în C.D.M., vol. II, p.121, nr. 538; - < 1630 (7139ă septembrie 5>, Hârlău. - Moise Movilă voevod întărește uric lui Mitrofan, Episcop de Huși, moșia Broșteni cu tot hotarul, după semnele arătate în ispisocul lui Alexandru voevod. Noi Moisi Movilă Voevod b(o)jii m(i)l(o)stii g(os)p(o)dar zemli Moldavscoi
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
57; Mențiune în C.D.M., vol. II, p.121, nr. 538; - < 1630 (7139ă septembrie 5>, Hârlău. - Moise Movilă voevod întărește uric lui Mitrofan, Episcop de Huși, moșia Broșteni cu tot hotarul, după semnele arătate în ispisocul lui Alexandru voevod. Noi Moisi Movilă Voevod b(o)jii m(i)l(o)stii g(os)p(o)dar zemli Moldavscoi. Facem înștiințare precum au venit înainte(aă domni(eăi mele și înainte(aă tuturor boerilor noștri mari și mici, sfinție sa părintele și rugătoriul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
g(os)p(o)dar zemli Moldavscoi. Adec(ă) au venit înainte(aă noastră și înainte(aă boerilor noștri, celor mari și mici, părintele și rugătorul nostru Serafim, Episcopul de Huș(i) și ni au arătat un ispisoc de la Moise Movilă Vod(ă) pe satul Broștenii, carele este a Sfintei Episcopii, lângă hotarul târgului Hușilor, precum ni-au arătat și alte drese de la Irimie Vodă și ispisoc de pâră de faț(ă) de la Vasilie Vod(ă) și de rămas pentru o
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
stii g(os)p(o)dar zemli Moldavscoi. Adec(ă) au venit înainte(a9 noastră și înainte(aă boerilor noștri, a mari și a mici, părintele și rugătoriul Ioan, Episcopul de Huși, și ni-au arătat un ispisoc de la Moisei Movilă Vod(ăă, pe sat, pe Broșteni, carele este a Sfintei Episcopii, lângă hotarul târgului Hușilor. Și precum ni-au arătat și alte diresă de la Irimie Vod(ăă și ispisoc de pâră de faț(ăă de la Vasilie Vod(ăă și de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
părintele și rugătoriul nostru Ioan, Episcopul de Huș(iă și ni-au arătat un ispisoc de la Irimia Vod(ăă pe Broșteni, carele este a Sfintei Episcopii, lângă hotarul târgului Hușilor, și precum ne-au arătat și alt dres de la Moise Movilă Vod(ăă și un ispisoc de pâră de față de la Vasilie Vod(ăă și de rămas pentru o bucată de loc de hotarul acestui sat, ce-au avut pâră Episcopul G(hăedeoan cu târgoveții de Huș(iă, de au fost
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și Dobrenii, ținut(ul) Cahul”, arendate de Zaharia Dimovici până la 23 aprilie 1848; părțile din moșia Oțeleni, arendate lui Pavăl Marta până la 17 decembrie 1846 (venit de 2500 leiă, părțile de moșie din Gura Șopârleni, Morești, „pe din sus de movila Răbâi împrejurul Râșeștilor”, arendate lui Costachi Cerchez pe cinci ani, începând cu 23 aprilie 1845 (venit de 3922, 90 lei); partea de moșie din Rânzești, ținutul Fălciu, arendată lui Atanasie Mihail (venit de 816, 60 lei); jumătate din moșia Vârâți
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
alerge sub steagul Domnului. În Moldova, locuitorii din Oprișani de pe Cnejd și din alte părți, erau scutiți de dări, dar aveau obligația de a ține straja “precum a fost obiceiul de demult”. Pe cele mai înalte dealuri, pe coline și movile, de unde se putea vedea în depărtare, începând de la hotarele țării către capitală erau puse străji, care rând pe rând, dând foc căpițelor de fân, unse cu păcură, vesteau prin fumul ce se înălța în văzduh, năvălirea dușmanilor. De asemenea, în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Suceava, să fie scutiți printre altele, de cai de olac și exemplele ar putea continua. De pildă: în 1592, patru case de poslușnici din târgul Baia, ale mănăstirii Moldovița, sunt scutite de cai de olac; în 1634(februarie 13), Moise Movilă interzice olăcarilor să intre în satul Vâlcești din Ținutul Suceava; în 1669(martie 15), Gheorghe Duca, scutește de toate dările și de olăcari, oamenii mănăstirii Putna, aflați în târgul Siretului; în 1703(decembrie 4), Mihai Racoviță scutește un preot și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
au împărțit cu seamă fructe de sezon, așa cum o cere tradiția. Cimitirul satului este la ceva distanță de locuința bunicilor, din câte mi-aduc aminte, amplasat ceva mai sus pe un gen de promontoriu sau monticol morfologic asemenea gorganelor<footnote movilă înălțată deasupra unui mormânt străvechi. footnote>, tocmai pentru a-l feri de intemperii și hazarde naturale. La orele 6 ale dimineții, trebuia să fim în cimitir, ori pentru asta, ne sculam la 3 dimineața și plecam pe la 3:30-4:00
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
nas în nas cu ditamai somnul cu mustăți lungi și corp sticlos. Am fugit mâncând pământul și astfel mi-am astâmpărat nestăvilita poftă de a da târcoale Siretului. Apoi treceam râul și mergeam în pădurea Mustea ca să culegem ciuperci din movilele de gunoi adunate pe mal și bureți din adâncurile pădurilor. Când ploile erau mai abundente de umpleau șanțurile, copilașii neobosiți erau primii afară să se joace cu „tunuri”. Nu știți ce sunt, nu-i așa? Copii adunau în mânuțe noroi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
nas în nas cu ditamai somnul cu mustăți lungi și corp sticlos. Am fugit mâncând pământul și astfel mi-am astâmpărat nestăvilita poftă de a da târcoale Siretului. Apoi treceam râul și mergeam în pădurea Mustea ca să culegem ciuperci din movilele de gunoi adunate pe mal și bureți din adâncurile pădurilor. Când ploile erau mai abundente de umpleau șanțurile, copilașii neobosiți erau primii afară să se joace cu „tunuri”. Nu știți ce sunt, nu-i așa? Copii adunau în mânuțe noroi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
care, în funcție de forma și succesiunea acestora, pot fi periodice sau aleatoare. O categorie aparte de denivelări o constituie cele plasate izolat sub formă de impulsuri, pe terenuri netede, dintre care cel mai des întîlnite sunt cele semisinusoidale sau în trepte (movile, borduri etc). În realitate, la majoritatea terenurilor profilul nu poate fi descris de funcții periodice și, în acest caz, funcțiile h(x) și h(t), ce descriu variațiile în spațiu și timp a denivelărilor, sunt aleatoare, fiind greu de delimitat
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
cale?... Ștefan Vodă, el săracul... - Ei! nu-mi mai aduc aminte... Ce-au trecut azi nu mai este, Vremea care-o apucarăm noi e pentru noi poveste. [P R O L O G] Versiunea B 2254 [PERSOANELE] ALEXANDRU LĂPUȘNEANU VÎSCAN MOVILĂ IOSIF VEVERITĂ [JURJ HRÎBOR] MOȚOC IOAN visternic BOGDANA CRACALE CAPOTESCUL uricar [VEVERIȚĂ, MOVILĂ, CRACALE, JURJ HRÎBOB] VEVERIȚĂ Vere, ce mai e cu Gruie? MOVILĂ Pe cât știu e la Hotin; Turci-l țin închis acolo pe cuvânt că e hain. Cum
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
trecut azi nu mai este, Vremea care-o apucarăm noi e pentru noi poveste. [P R O L O G] Versiunea B 2254 [PERSOANELE] ALEXANDRU LĂPUȘNEANU VÎSCAN MOVILĂ IOSIF VEVERITĂ [JURJ HRÎBOR] MOȚOC IOAN visternic BOGDANA CRACALE CAPOTESCUL uricar [VEVERIȚĂ, MOVILĂ, CRACALE, JURJ HRÎBOB] VEVERIȚĂ Vere, ce mai e cu Gruie? MOVILĂ Pe cât știu e la Hotin; Turci-l țin închis acolo pe cuvânt că e hain. Cum au auzit că turcii de acum păzesc cetatea Și că numai pentru oameni
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pentru noi poveste. [P R O L O G] Versiunea B 2254 [PERSOANELE] ALEXANDRU LĂPUȘNEANU VÎSCAN MOVILĂ IOSIF VEVERITĂ [JURJ HRÎBOR] MOȚOC IOAN visternic BOGDANA CRACALE CAPOTESCUL uricar [VEVERIȚĂ, MOVILĂ, CRACALE, JURJ HRÎBOB] VEVERIȚĂ Vere, ce mai e cu Gruie? MOVILĂ Pe cât știu e la Hotin; Turci-l țin închis acolo pe cuvânt că e hain. Cum au auzit că turcii de acum păzesc cetatea Și că numai pentru oameni, să le ție direptatea, E un pârcălab acolo... Gruie și-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Până n-au rămas ai noștri nici c-o singură săgeată. Apoi se luptară-n săbii, toți căzură pîn' la unul, Prins a fost la urma urmei numai Gruie, el, nebunul. VEVERIȚĂ Ce-a făcut turcii cu dînsul? {EminescuOpVIII 203} MOVILĂ Știu eu, vere? Se socoate Că de viața-i să s-atingă după lege nu se poate, Numai Vodă e stăpânul pe viață și pe moarte. S-auzea că Lăpușneanu au trimis la ei o carte Ca să-i deie drumul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mult... pentru al tău nume, pentru-ai tăi e un noroc Cumcă nu unul ca tine șade azi în acest loc... 2282 (își aruncă mantia domnească peste coșciug ) Ei, aprod... vin' mai aproape... mai aproape... adu flori... Le aruncă, o movilă, peste manta-mi... Uneori, Când al morții rece spirit trece-n juru-mi în tăcere... Flori mă-ncîntă, flori fac ochilor plăcere, Aduceți din dafin verde ramuri multe... Aduceți Multe flori ca-ntr-o grădină, ca la Curte, măi băieți! Te ferească
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]