6,341 matches
-
aduce numaidecât aderenți. Foiletonist superior, în adevăratul înțeles al cuvântului, Ilarie Chendi a contribuit prin munca lui plină de o rară dăruire de sine la îmbogățirea și diversificarea literaturii noastre, la punerea bazelor ei moderne. Prin activitatea sa bogată și multilaterală, Chendi a reprezentat o verigă utilă și indispensabilă în critica românească legând epoca Maiorescu-Gherea de aceea a lui Ibrăileanu-Lovinescu, constituind nu numai un moment al ei, așa cum arăta G. Călinescu, ci o întreagă epocă literară, cu zbaterile, reușitele și scăderile
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
astfel oferta de resurse umane calificate în economia globală devenind sectorul privat internațional și sectorul public internațional. În sectorul internațional privat corporațiile multinaționale și băncile transferă adesea câțiva dintre manageri lor cheie în străinătate. Mobilitatea în organizațiile internaționale Băncile dezvoltate multilateral și regional, diferitele organizații internaționale și agențiile de dezvoltare la nivel global, regional și național cuprind sectorul internațional public. Organizațiile internaționale intenționează să promoveze dezvoltarea prin asistență tehnică, creditare (în cazul dezvoltării bancare) și generarea și diseminarea cunoștințelor. Aceste instituții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cultura română, în vol. G. Ibrăileanu, Studii literare, vol. I (care rerpoduce ediția critică realizată de Rodica Rotaru și Al. Piru), Editura Minerva, București, 1979, p. 15, unde îl numește pe "cosmopolitul" Cantemir "un produs direct al culturii europene și multilaterale". Observația revine, aproape ad literam, și la p. 34. 86 Pompiliu Eliade, Influența franceză asupra spiritului public în România. Oroginile. Studiu asupra stării societății românești în vremea domniilor fanariote, în românește de Aurelia Creția, prefață și note de Alexandru Duțu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cultura română, în vol. G. Ibrăileanu, Studii literare, vol. I (care rerpoduce ediția critică realizată de Rodica Rotaru și Al. Piru), Editura Minerva, București, 1979, p. 15, unde îl numește pe "cosmopolitul" Cantemir "un produs direct al culturii europene și multilaterale". Observația revine, aproape ad literam, și la p. 34. 154 Pompiliu Eliade, Influența franceză asupra spiritului public în România. Oroginile. Studiu asupra stării societății românești în vremea domniilor fanariote, în românește de Aurelia Creția, prefață și note de Alexandru Duțu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
problemă a recunoașterii constituind o revendicare primară pentru care ambele parți militează. Reprezentarea ca factor determinant poate influența derularea unei negocieri diplomatice, diplomația normală (normal diplomacy) fiind inițiată și condusă de către reprezentanți permanenți și ocazionali prin intermediul negocierilor bilaterale și/sau multilaterale.28 Din punct de vedere structural și funcțional există mai multe tipuri de diplomații care se pot întâlni în forme combinate, diferite perioade istorice manifestând preferințe pentru o formă sau mai multe de diplomație, ca de exemplu: secretă/publică, bilaterală
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
28 Din punct de vedere structural și funcțional există mai multe tipuri de diplomații care se pot întâlni în forme combinate, diferite perioade istorice manifestând preferințe pentru o formă sau mai multe de diplomație, ca de exemplu: secretă/publică, bilaterală/multilaterala, formală/informală (tacită).29 Este cunoscut faptul că orice stat își poate realiza obiectivele politicii externe fie pe calea diplomației bilaterale, fie pe cea a diplomației multilaterale în cadrul organizațiilor internaționale și a misiunilor ad-hoc, inclusiv prin cooperarea regională și subregională
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
o formă sau mai multe de diplomație, ca de exemplu: secretă/publică, bilaterală/multilaterala, formală/informală (tacită).29 Este cunoscut faptul că orice stat își poate realiza obiectivele politicii externe fie pe calea diplomației bilaterale, fie pe cea a diplomației multilaterale în cadrul organizațiilor internaționale și a misiunilor ad-hoc, inclusiv prin cooperarea regională și subregională, a diplomației economice, a diplomației culturale etc. Diplomația bilaterală alături de cea multilaterala 30 prezintă caracteristici specifice fiind considerate părți ale aceleiași monede, neexcluzându-se, ci derivând una
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
poate realiza obiectivele politicii externe fie pe calea diplomației bilaterale, fie pe cea a diplomației multilaterale în cadrul organizațiilor internaționale și a misiunilor ad-hoc, inclusiv prin cooperarea regională și subregională, a diplomației economice, a diplomației culturale etc. Diplomația bilaterală alături de cea multilaterala 30 prezintă caracteristici specifice fiind considerate părți ale aceleiași monede, neexcluzându-se, ci derivând una din cealaltă;31 în decursul anilor interacțiunea dintre acestea a generat un anumit pattern de comportament politic.32 I. William Zartman consideră că se impune
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
-se, ci derivând una din cealaltă;31 în decursul anilor interacțiunea dintre acestea a generat un anumit pattern de comportament politic.32 I. William Zartman consideră că se impune să se facă o diferențiere între treaty-making și negocieri, procedeul negocierilor multilaterale limitându-se la două etape principale: cea exploratorie și cea a încheierii tratatului (treaty-making), ultima etapă concentrându-se asupra definirii limitelor unui posibil acord și punerii efective în practică.33 Una dintre metodele favorite de negociere, incepand cu perioada Războiului
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
conform lui Zartman, compromisul este modalitatea prin care omologul este forțat să accepte concesii, compromisul nu este "nici capitulare, nici slăbiciune" și reprezintă, cel puțin în plan teoretic, o concesie în chestiuni secundare și nu în probleme vitale.34 Negocierile multilaterale, deși sunt la baza similare cu cele bilaterale, se diferențiază prin metodele și tehnicile utilizate în vederea realizării unor interacțiuni diplomatice extensive eficiente. Organizația Națiunilor Unite, de exemplu, dar și alte foruri multilaterale, au din punct de vedere structural o ierarhie
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
secundare și nu în probleme vitale.34 Negocierile multilaterale, deși sunt la baza similare cu cele bilaterale, se diferențiază prin metodele și tehnicile utilizate în vederea realizării unor interacțiuni diplomatice extensive eficiente. Organizația Națiunilor Unite, de exemplu, dar și alte foruri multilaterale, au din punct de vedere structural o ierarhie oficială formată din comitete, sub-comitete și sisteme de grupuri semioficiale formate prin apropierea geografică sau economică (de exemplu: statele Uniunii Europene, Comunitatea Statelor Arabe etc.). Caracteristică majoră a tratativelor multilaterale o reprezintă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
alte foruri multilaterale, au din punct de vedere structural o ierarhie oficială formată din comitete, sub-comitete și sisteme de grupuri semioficiale formate prin apropierea geografică sau economică (de exemplu: statele Uniunii Europene, Comunitatea Statelor Arabe etc.). Caracteristică majoră a tratativelor multilaterale o reprezintă regulile procedurale propriu-zise, insă istoricul britanic Harold Nicolson consideră că în timpul unei conferințe internaționale atât problemele organizatorice, cât și cele procedurale devin la fel de importante precum cele de ordin politic, iar dacă acestea nu sunt tratate cu interes pot
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
istoricul britanic Harold Nicolson consideră că în timpul unei conferințe internaționale atât problemele organizatorice, cât și cele procedurale devin la fel de importante precum cele de ordin politic, iar dacă acestea nu sunt tratate cu interes pot deveni un factor dezintegrator.35 Diplomația multilaterala este definiția diplomației aferentă relațiilor între mai mult de două state, fiind întâlnită și sub numele de conferința diplomatică sau diplomație parlamentară. Diplomația multilaterala s-a dezvoltat ca urmare a declanșării Primului Război Mondial și ca efect al propagării concepțiilor democratice de la
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
politic, iar dacă acestea nu sunt tratate cu interes pot deveni un factor dezintegrator.35 Diplomația multilaterala este definiția diplomației aferentă relațiilor între mai mult de două state, fiind întâlnită și sub numele de conferința diplomatică sau diplomație parlamentară. Diplomația multilaterala s-a dezvoltat ca urmare a declanșării Primului Război Mondial și ca efect al propagării concepțiilor democratice de la începutul secolului al XX-lea, dar și datorită creșterii numărului țărilor după al Doilea Război Mondial. Deși diplomația multilaterala s-a dezvoltat în secolul
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
diplomatică sau diplomație parlamentară. Diplomația multilaterala s-a dezvoltat ca urmare a declanșării Primului Război Mondial și ca efect al propagării concepțiilor democratice de la începutul secolului al XX-lea, dar și datorită creșterii numărului țărilor după al Doilea Război Mondial. Deși diplomația multilaterala s-a dezvoltat în secolul al XX-lea, aceasta datează încă din vechime, alianțele multilaterale între prinții indieni din antichitate sau acordurile între vechile state grecești din secolul IV î.e.n, pot fi considerate prime exemple de diplomație multilaterala
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
ca efect al propagării concepțiilor democratice de la începutul secolului al XX-lea, dar și datorită creșterii numărului țărilor după al Doilea Război Mondial. Deși diplomația multilaterala s-a dezvoltat în secolul al XX-lea, aceasta datează încă din vechime, alianțele multilaterale între prinții indieni din antichitate sau acordurile între vechile state grecești din secolul IV î.e.n, pot fi considerate prime exemple de diplomație multilaterala. Conferințele de pace caracteristice secolului al XIX-lea în sistemul statelor eurpene pot fi incluse
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
multilaterala s-a dezvoltat în secolul al XX-lea, aceasta datează încă din vechime, alianțele multilaterale între prinții indieni din antichitate sau acordurile între vechile state grecești din secolul IV î.e.n, pot fi considerate prime exemple de diplomație multilaterala. Conferințele de pace caracteristice secolului al XIX-lea în sistemul statelor eurpene pot fi incluse în același tip de diplomație, în prezent diplomația multilaterala devenind importantă și datorită extinderii structurilor de cooperare continentală și regională. Prin definiție, diplomația multilaterala nu
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
vechile state grecești din secolul IV î.e.n, pot fi considerate prime exemple de diplomație multilaterala. Conferințele de pace caracteristice secolului al XIX-lea în sistemul statelor eurpene pot fi incluse în același tip de diplomație, în prezent diplomația multilaterala devenind importantă și datorită extinderii structurilor de cooperare continentală și regională. Prin definiție, diplomația multilaterala nu exclude bilateralismul sau alte tipuri de negociere, acestea completându-se reciproc în mod natural; diplomația multilaterala, la modul cum s-a afirmat încă de la
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
diplomație multilaterala. Conferințele de pace caracteristice secolului al XIX-lea în sistemul statelor eurpene pot fi incluse în același tip de diplomație, în prezent diplomația multilaterala devenind importantă și datorită extinderii structurilor de cooperare continentală și regională. Prin definiție, diplomația multilaterala nu exclude bilateralismul sau alte tipuri de negociere, acestea completându-se reciproc în mod natural; diplomația multilaterala, la modul cum s-a afirmat încă de la început, exclude așa-numitele "intenții hegemonice", "limitând drastic aspirațiile egoiste ale statelor",36 un exemplu
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în același tip de diplomație, în prezent diplomația multilaterala devenind importantă și datorită extinderii structurilor de cooperare continentală și regională. Prin definiție, diplomația multilaterala nu exclude bilateralismul sau alte tipuri de negociere, acestea completându-se reciproc în mod natural; diplomația multilaterala, la modul cum s-a afirmat încă de la început, exclude așa-numitele "intenții hegemonice", "limitând drastic aspirațiile egoiste ale statelor",36 un exemplu revelator în acest sens este cel al secretarului britanic al afacerilor externe (Canning), care la finalul Congresului
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
utilizează forță/"a mării bate"), shuttle diplomacy (diplomația de transfer sau prin intermediari).42 Conform acesteia reprezentarea bilaterală permanentă constituie esență diplomației tradiționale, care vizează interacțiunea statelor prin intermediul ambasadorilor permanenți și/sau a funcționarilor speciali (este vorba de diplomați); întâlnirile multilaterale ad-hoc sunt, de asemenea, instrumente ale diplomației tradiționale, acest tip de diplomație fiind promovat prin intermediul discuțiilor/negocierilor. Diplomația tradițională se desfășoară la nivel înalt între miniștrii guvernelor, "în spatele ușilor închise, fiind prezentate publicului larg numai rezultatele" finale, care vizează "punerea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
au deschis era negocierilor la nivelul instituțiilor internaționale, a controlului armatelor, prin conștientizarea necesității echilibrului de interese și instituționalizarea modelelor non-violente și a soluțiilor pacifiste (acorduri de dezarmare, zone denuclearizate, interzicerea folosirii anumitor tipuri de arme, instituționalizarea întâlnirilor bi- si multilaterale). Așa-numita era a negocierilor a impus totodată studiul științelor comportamentale, problemelor socio-psihologice implicate într-un proces de negociere, studiul interacțiunii umane, analize de grup și psihologie colectivă, precum și multiplicarea soluțiilor disponibile pentru evitarea jocurilor cu suma nula. Războiul Rece
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
joacă un rol important nu numai (n Asia Centrală, ci și (n Orientul Mijlociu (m(rginită fiind de Iran, Irak, Siria), afirmându-se că o națiune musulmană democratică, cu potențial economic și o poziție militară strategică. Federația Rusă, deși a dezvoltat raporturi multilaterale (n special cu statele arabe (Orientul Mijlociu fiind delimitat vreme îndelungată (n zone de influențe), în prezent nu mai este percepută ca factor destabilizator și susținător al agresiunilor militare (n zona, dovedindu-se a fi o importanță forță politică și un
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
3.1. Uniunea Europeană în fața crizelor din diferite regiuni ale Europei și ale lumii Dispariția ordinii bipolare specifică Războiului Rece a condus la acordarea unei importante specifice organizațiilor internaționale, anii '90 cunoscând un avânt fără precedent în ceea ce privește dezvoltarea colaborărilor bilaterale și multilaterale în materie de securitate. În linii generale, mediul de securitate a fost supus unui amplu proces de transformare și remodelare caracterizat de manifestarea unor tendințe antagoniste, cum ar fi: extinderea procesului de democratizare, afirmarea drepturilor omului și principiilor economiei de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
secolului al XXI-lea, consider că s-a datorat și existenței Uniunii Europene, care a reușit nu doar un nivel ridicat de dezvoltare economică, ci și o nouă abordare a securității, întemeiata pe soluționarea pașnică a disputelor și pe cooperarea multilaterala prin intermediul unor instituții comune. Alături de Uniunea Europeană un rol important în asigurarea securității europene l-au avut SUA, prin sprijinul acordat integrării europene și prin angajamentele de securitate față de Europa luate în cadrul NATO.442 Redefinirea regulilor privind securitatea internațională în epoca
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]