36,388 matches
-
la nivelul unor organizații artistice modeste, fără ecou în mediile de specialitate. Nu pentru că artiștii noștri nu ar corespunde standardelor cerute la nivelele înalte ale profesiei, ci pentru că pătrunderea în straturile superioare ale pieței muzicale este foarte dificilă: o instituție muzicală bine poziționată nu este, îndeobște, interesată să-și mărească aria de acțiune decât cu certitudinea unui succes notabil sau în cadrul unei politici de risc asumat, cu debutanți pe care să poată miza în perspectivă. Esențială este și componenta publicitară. Interesul
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
toate lecturile sedimentate în memorie, ești furat de vitalitatea discursului. În pofida numeroaselor versiuni incitante, dirijorul nu se lasă constrâns de apăsarea marilor modele și atent la păstrarea echilibrelor interioare, le insuflă o libertate controlată minuțios. Simțul impecabil al desfășurării timpului muzical - care caracterizează de altfel interpretările lui Andreescu - operează și aici mlădiind fraza după pulsațiile firești și conferă formei un dinamism intrinsec. Prima parte și mai ales Scherzo au o fluență care nu este dată numai de tempo-urile rapide, ci
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
evidență. Și editarea acestui disc a fost posibilă datorită unei colaborări româno-germane în care Internationes Bonn, Ambasada Germaniei și Deutsche Kommerzbank din București au oferit sprijinul necesar. Nu este prima oară că instituțiile reprezentative germane se implică în susținerea vieții muzicale românești. La lansarea discului, domnul Hans-Jorg Krohn, directorul băncii amintite, spunea că între un director de bancă și un muzician există o similitudine: amândoi construiesc punți între oameni - unul în plan spiritual, celălalt în plan financiar. Uneori aceste două planuri
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
întru poezie, sau din cauza asta, relația noastră a fost afectată datorită tinereții mele nesăbuite (aveam 22 de ani, el avea 52), care nu îngăduia să-i suporte cu umilință copleșitoarea personalitate. Se știe că Dvs. aveți și o solidă pregătire muzicală. Cum ați folosit în poezie această pasiune pentru muzică? Ca și poezia pentru copii, muzica a însemnat pentru mine un refugiu în "obsedantul deceniu", întrucât notele păreau a scăpa de tutela politicii și a ideologicului, "do major", de exemplu, putea
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
locativ de la Securitate. După Revoluție, am recuperat pianul, câteva tablouri, câteva cărți lipsite de importanță, din atâtea mii, volume excepționale, multe de neînlocuit. În America, am supraviețuit datorită unor burse, dar mai ales grație generozității prietenilor. (Cu poezii și compoziții muzicale nu se poate face un "living", cum se spune aici, iar la 60 de ani, mi-era cu neputință să mă "recalific"). Apoi au urmat primele miracole: mi-a apărut în Anglia un volum de versuri, Call Yourself Alive, apoi
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
casa lui Ralea, care mi-a fost profesor în anii războiului, ajungem însoțiți de aceeași bonomie moldavă și gustînd, pe la vecini, din vinul sfînt cu iz de biserică veche, numit Busuioacă de Bohotin. Casă frumoasă, mult lemn, rezonanță de instrument muzical. Pășind în ea cu grijă, mi-l amintesc pe profesor, în anii războiului, '43-'44, punînd la Universitate note cu aerul unui bancher ce ar semna ordine mari de plată, în timp ce țigarea, strînsă între dinți, un Dunhill, îi fumega în
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
în timp, fiind deopotrivă lamento și celebrare a tinereții pierdute. Pînă și numele protagonistului imberb - extraordinarul Patrick Fugit - pare predestinat, amintind dictonul latin "Fugit irreparabile tempus", pe care filmul încearcă să-l contracareze. În urmă cu ani, el însuși reporter muzical, scriitorul și regizorul scenarist Cameron Crowe (Say Anything, Single, Jerry Maguire, Single Video Theory) își dorea de multă vreme să materializeze această povestire semi-autobiografică despre un puști pasionat de rock'n roll și care primește de la un redactor al revistei
Plonjări în subconștientul colectiv by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16285_a_17610]
-
scrie un articol despre turneele unei formații faimoase, fictivă pe ecran, dar evocîndu-i generic pe Led Zeppelin, Bob Dylan, Eric Clapton, David Bowie, Neil Young ori Joni Mitchell. Reconstituirea epocii este minuțioasă, pedantă chiar, de la elementele de costumație la instrumentele muzicale, de la hotelurile de popas pînă la meniuri ori figurile legendarilor fani (vezi adorabila copilă-femeie interpretată cu înșelătoare candoare de Kate Hudson). On road se produce despărțirea de pubertate, călătoria fiind deopotrivă o inițiere și o deziluzionare, căci eroul precoce este
Plonjări în subconștientul colectiv by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16285_a_17610]
-
SUA, 1999) doar în aparență este o farsă SF, în fapt pelicula focalizînd o sumă de motive, teme, suprateme și subteme, într-o parodică prezentare. La debut, dar cu o bogată carte de vizită ca autor de videoclipuri publicitare ori muzicale, americanul Spike Jonze (pe adevăratul său nume Adam Spiegel, de 34 de ani) a speculat la maximum pretextul oferit de Charlie Kaufman: un scenariu construit parcă de un magician ce s-a amuzat să telescopeze mai multe lumi una în
Plonjări în subconștientul colectiv by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16285_a_17610]
-
de expresie a ceea ce nu poate fi înțeles, nici exprimat în mod rațional. Dominată de teoria simbolului emoțional, estetică lui Wackenroder se bazează aproape "în exclusivitate pe efectul operei de artă asupra privitorilor" și legitimează, la polul opus cuvintelor, limbajul muzical anticipând teoriile schopenhauriene și nietzscheene despre arta muzicii". Într-un prim eseu dedicat picturii, autoarea urmărește câteva principii despre arta din literatura și filozofie cu aplicabilitate la pictură lui Caspar David Friedrich. "Romantismul a consacrat, ca preocupare permanentă, chiar datoria
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
și magnetică, luxuriantă și sălbatică precum marea, nelipsitul motiv-obsesie. În tandem cu creanga înflorită de salcâm, cu scaiul, colina ș.a. Repere și provocări ale unei gesticulații poetice nedezmințite. Copilul etern, ce are încă "nostalgia raiului pierdut", dă probe de rafinament muzical în "Pedepsitoarea își dorește un măr", face roluri de compoziție de "zaiafetgiu al plajei/ al formelor rotunde (...)", de pedagog al iubirii în dubla ipostază metaforică de scai sau ficus. Iată o probă de ars poetica și de identificare: "Dar să
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
pot fi călăuze, molcomindu-ne teama, temperîndu-ne zbuciumul, amăgindu-ne cu echivocul consubstanțial oricărui atribut calitativ". Cu toate că visul suprem îl reprezintă reconcilierea celor ce se opun, rezolvarea dualităților prin reîntoarcerea la unitatea dintîi, divină, a cărei omenească nălucire mîntuitoare e muzicală și geometrică: "ce poate oare semnifica o mai desprinsă ieșire din apriga dihotomie a spiritului și materiei decît dansul (geometric) și muzica (numerică)? Nu-i menuetul un soi de joc de cristale însuflețite? Dinamizate? Și nu duc Haydn și Mozart
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
pali, familiaritatea cu Swedenborg, Balthasar Gracian, Jacques Lacan, C.G.Jung și Michel Foucault urmînd de bună seamă a fi obținută în cîteva jumătăți de oră ale dimineții în sălile de așteptare ale aeroportului, în pauza reprezentațiilor de la Bayreuth ori premierelor muzicale de la Royan și Donaueschingen; sau în răstimpuri dintre foarte scurte și în general nu prea complicate escapade erotice. Bodleyiana, biblioteca Vaticanului, a Congresului S.U.A., biblioteca națională de la Paris, cele de la Upsala, Florența și Harvard vor fi desigur inventariate în cursul
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
de acum numeroasă a "independenților americani", regizorul Nick Gómez declară că ambiția sa a fost să realizeze o replică la... Fargo al fraților Coen! Asasinul din vis (S.U.A., 2000) este tot un debut, Joe Charbanic fiind un profesionist al clipurilor muzicale. Pe acest teritoriu avînd loc și întîlnirea sa cu Keanu Reeves, care l-a solicitat inițial ca lider al formației Dogstar. Colaborarea s-a extins prin contribuția a doi scenariști - David Elliot și Clay Ayers - preocupați de o acută problemă
Investigații, supoziții, alternative by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16340_a_17665]
-
constat într-o suită de "exerciții de suferință". Subtitlul pus de Sorin Preda interviului este cît se poate de potrivit. Art & Roll Cu acest nume apare o foarte frumoasă (și grafic: încercăm să reproducem coperta!) Revistă de Artă și Cultură Muzicală, editată de Daniel Ionescu, sub direcția lui Radu Lupașcu și avîndu-l redactor-șef pe prozatorul Theodor Denis Dinulescu. Cronicarul are dinaintea ochilor nr. 4 din ianuarie 2001 (anul 2). Interesante articole despre Benny Goodman și John Lennon, sau despre Fusion-ul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
propulsînd-o... În stratosferă. Cum suna titlul unuia dintre multele proiecte ale prolificului cineast, rămase în faza de scenariu: viața lui Leonard, prințul operetei, ecranizarea romanului de succes al lui Cezar Petrescu "Miss România" ori ambițiosul plan de a-l talona muzical pe Caragiale - "Cum s-a găsit scrisoarea pierdută". Inexistența acestor incitante filme neturnate, cît și dispariția altora, rătăcite nu se știe unde, conferă pregnanță sporită peliculelor aflate în colecția ANF. Nu întîmplător am ales pentru deschiderea retrospectivei un film-antologie realizat
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
Cinematografiei. Profesorul visa de mult la această ecranizare, dar imediat s-a lăsat cucerit de originala viziune, care specula avantajele camerei de luat vederi ce-i putea urmări pe eroii caragialeni în toate acțiunile enunțate de marele comediograf, ritmîndu-le existența muzical, printr-un subtil montaj. În trena acestei reușite absolute, Visul unei nopți de iarnă, piesa lui Tudor Mușatescu, îi oferă lui Jean Georgescu în 1944 încă o șansă de a-și demonstra virtuozitatea de scenarist, dar și regizor al unor
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
care stabilește ritmurile traseului, care impune vectorul de lectură și apoi supraveghează totul din umbră, cel care face arheologia și determină stratificarea creației și care, finalmente, poartă întreaga responsabilitate pentru așezarea concretă a obiectului în spațiu. Acestă armonizare subtilă, aproape muzicală, a naturii lucrărilor, a caracterului acestora identificat prin recursul la morfologie sau prin determinarea pulsului interior, cu manipularea muzeografică și cu punerea în valoare prin strategii minimale, dar monumentale ca efect, cum ar fi ecranul orizontal sau vertical de scîndură
Revenirea lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16397_a_17722]
-
se regăsesc identic și în lucrările de pictură. Deși se înscrie, prin datele sale de ansamblu, în aceeași sferă mare de preocupări și prelungește același tip de gîndire, grafica urmărește în mai mare măsură resursele eterice ale culorii și ritmurile muzicale, armonice, ale compozițiilor. Faptul că ele au fost denumite Lieduri nu este nici un simplu capriciu, și nici o capcană literară comună. Construcția lor printr-o subtilă tehnică a contrapunctului, fie că este vorba de una cromatică, de una cantitativă sau, pur
Liedurile lui Corneliu Vasilescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16416_a_17741]
-
fi fost posibilă fără implicarea, de fapt și de drept, a melomanilor din "Rotary International" și "Lions International". Tot aici, la noi, câteva flash-uri ale calității evenimentului mondial. În lunga noapte de 27 ianuarie. Transmisia radiofonică (România Cultural - România Muzical) prin satelit - în direct - de la Metropolitan Opera House din New York a operei "Aida" a însemnat o intrare liberă și un salt (fără viză) peste ocean. Cea mai bună Aida din lume, astăzi, (probabil că așa este) Deborah Voigt); Amneris, al
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
este obținut prin muzică actriței și interpretei Ada Mîlea (la fel ca și în Eu cînd vreau să fluier, fluier de la Tîrgu-Mureș) un clochord ce rătăcește cu "țara în rănită" împreună cu destinele celor implicați, ale lor și ale altora. Comentariul muzical realist și cinic, funcționează perfect că un contrapunct, în el strîngîndu-se zațul existențial dat de momentele punctuale alese pentru exemplificare. Meritul regizorului este acela de a-i fi provocat pe tinerii actori de a trăi o realitate imediată și zguduitoare
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
aflu. Visez, plec, fug spre insulele însorite unde îmi voi petrece vacanța împreună cu prietena mea Chloé. E lângă mine și vorbește. Aud, fără să ascult cu adevarat, vocea ei alto, inepuizabila, care, desi iritata de abuzul de tutun, e totuși muzicală. Râsetele se amestecă printre miile de cuvinte colorate care-i vin pe buze". Personajele au și fost introduse, căci despre cele două prietene din tren va fi vorba în micul român, despre , prima fiind și personajul care povestește. Despre ele
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
și subite, orice moment grav este programatic urmat, în construcția regizorală, de unul comic, contrapunct prețios în demersul scenic. Lacrimile și disperarea sînt contrabalansate de gag-uri, de improvizații pline de savoare ludică ce se dezvoltă uneori și pe teme muzicale. Spectacolul devine foarte actual și modern, rafinat și subtil, deși este tratat vizual în spiritul anilor '30-'40, care de altfel sînt din nou la modă. Lucrul care m-a impresionat și care mi-a creat o stare specială timp
Luptă și spectacol by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16473_a_17798]
-
Elena Zottoviceanu Nici o problemă legată de arta interpretării muzicale nu a fost atât de mult discutată și nu a stârnit polemici atât de pasionate ca cea a "autenticității" redării muzicii vechi (medievală, renascentistă și barocă). Temelia acestei mișcări, care a luat proporții în ultimele trei-patru decenii s-a clădit
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]
-
cu argumentele specializării) interesați în aprofundarea tehnicilor instrumentale vechi. Ele însă nu se puteau experimenta decât cu condiția dezvoltării meșteșugului construcției unor cópii cât mai fidele ale instrumentelor epocii respective. În vederea pătrunderii caracteristicilor componisticii și tehnicii, a concepțiilor și sensibilității muzicale pierdute au fost analizate minuțios manuscrise, tratate, literatura din jurul muzicii și s-a născut religia "Urtextului". Editorii înțelegând interesul de a servi noii orientări, au tipărit ediții științifice cât mai fidele surselor, eliberate de balastul cu care excesele esteticii romantice
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]