2,984 matches
-
o ficțiune tipografică, poezia scriitorului ardelean se revarsă acum tumultoasă în cataracte nereclamate de un accent sufletesc, acum în leneșe pânze de ape, inegală, silnică și neobișnuit de verbală. E. LOVINESCU SCRIERI: Poezii, Orăștie, 1911; Sărbătoarea morții (1914-1915), Arad, 1915; Neguri albe, Alba Iulia, 1920; România, Brașov, 1920; Versuri, Arad, 1925; În robia lor, Arad, 1926; Strigăt pentru depărtări, Timișoara, 1927; Cuvinte către țăran, Arad, 1928; Mâine, Craiova, 1928; Printre oameni în mers, Sosnowiecz, 1933; Horia, Varșovia, 1935; ed. București, 1937
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
aerului, valorificarea rațională și dezvoltarea durabilă a mediului. Totodată, valea Dunării, veche axă de populare a Bărăganului, ascunde încă mărturii arheologice valoroase care pot ajuta la refacerea trecutului istoric al zonei. Originea oiconimului „Fetești” Originea oiconimului Fetești se pierde în negura vremurilor; legenda spune că tot mai mulți ciobani poposeau în zonă pentru a-și căuta o nevastă: „Se zice (...) că prin acele vechi timpuri, ciobanii împrăștiați prin Câmpia Bărăganului veneau în acest sat să-și caute fete pentru însurătoare”. Mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Margareta Barcianu, Al. Melin, C. Rosetti-Bălănescu, Ieronim Stoichiția, Sabin Opreanu,Profira Sadoveanu, Emil Isac, Romulus Vuia, T. Onișor, A.M. Comșa. Proza revistei e reprezentată de Mihail Sadoveanu, care publică aici textele care vor fi adunate ulterior în Țara de dincolo de negură sau în Povestiri de la Bradul Strâmb, I. Al. Brătescu-Voinești, Al. Lupeanu-Melin, D. Botez ș.a. Cu mai multe evocări sunt prezenți Hugo von Rezori (Cernăuți), Sextil Pușcariu și Ion Breazu (Al.Odobescu). Se traduce din literatura lui Jack London, Rabindranath Tagore
CARPAŢII-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286124_a_287453]
-
părăsiți, și-n amar vă primeniți. Gliganul sălbatec viieriu, și-n livedzile lui ursul ușeriu să să facă, în grădini târvelește, în pomăt batelește să să prefacă. Clătească-să ceriul, tremure pământul, aerul trăsnet, nuării plesnet, potop de holbură, întunerec de negură vântul să aducă. Soarele zimții să-și rătedze, luna, siindu-se, să să rușinedze, stelele nu scântăiedze, nici Galactea să luminedze. Tot dobitocul ceresc glasul să-și sloboadză, faptă nevădzută, plecându-să, vadză. Cloșca puii răzsipască. Lobăda Lira să-și zdrobască, Leul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sub vălul său mortuariu și să-l lumineze prin învățătură și educațiune"86), fie prin ilustrarea riguroasă a ideii de raționalitate triumfătoare: "un singur lucru îi lipsește: încă nu are destulă lumină. Să ne grăbim a alunga și a răsipi negurele neștiinței și ale ignoranței din toate unghiurile patriei noastre și atunci printre razele luminei vom vedea-o mare și frumoasă, așa cum o dorim!"87. Astfel se constituie ca pandant al apostolatului, figura luceafărului. Ea face parte dintr-o întreagă clasă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
plăcuță deconectare prin practicarea vânătoarei și a pescuitului. REPERE ÎN SPAȚIU ȘI TIMP Satul Scobinți este așezat pe coasta estică a Dealului Basaraba, în dreapta văii Bahluiului, cuprinzând toată partea de vest a Dealului lui Vodă. Vechimea așezării se pierde în negura veacurilor. Astfel, pe versantul nord - vestic al „Muntelui lui Vodă”, s-au descoperit resturi de vase din secolul al IV -lea și din feudalismul dezvoltat(sec. XV - XVI), iar în sud-estul satului, La Lutărie, fragmente ceramice din faza Horodiște-Foltești. Dealul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
unor orientări politice divergente. Noile tendințe ale multiculturalismului, postmodernismului și postcomunismului și l-au apropriat adesea împreună cu conotațiile lui peiorative care fac trimitere disprețuitoare la specializarea academică excesivă din acest spațiu și cu nostalgie, la aceste popoare europene pierdute în negura istoriei și a căror redescoperire ar echivala cu identificarea rădăcinilor civilizației europene moderne. Balcanii ar deveni astfel locul cel mai propice pentru experimentarea noilor rețete de construcție a ordinii mondiale, unde se pot testa atât politici, tehnologii și instituții cât
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
nevoie pentru binele umanității. Inițial, călătoarea britanică Dervla Murphy și-a propus să urmeze pașii înaintașilor săi, Patrick Leigh Fermor și Walter Starkie în Transilvania antebelică și să reînvie frumoasele povești ale tatălui său despre o Transilvanie legendară pierdută în negura timpului. Relatarea călătoriei sale (Transylvania and Beyond) demonstrează că autoarea s-a confruntat în schimb cu "multe greutăți, tensiuni, disensiuni, suspiciuni"255 și că nu avea chip să întrezărească lumina de la capătul tunelului. În locul peisajelor idilice cu țărani pitorești lucrând
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
care nu au un caracter general ci sunt date pentru a avantaja o firmă sau chiar o singură persoană. O altă caracteristică a capitalismului o reprezintă existența proprietății private 217 asupra bunurilor și mijloacelor de muncă. Proprietatea privată vine din negura vremurilor și nu este un moft al omului modern. Este pârghia prin care eforturile umane sunt recunoscute și apreciate de către ceilalți oameni. Prin proprietate oamenii diferiți ca însușiri pot să recunoască și să impună această diferență. Una dintre marile iluzii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Stockholm, Bandhagen, Vedevagslingan 3. 101. Nagy Magdolna, născută la 18 septembrie 1940 în Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Csiki Josef și Anna, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Halsjogatan 15. 102. Negură Margarete Rosa, născută la 26 februarie 1923 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Plontsch Emil și Rosa, cu domiciliul actual în Germania, Rosenheim, Lessingstr. 22. 103. Kocsardi Julika, născută la 10 februarie 1968 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 75 din 30 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
președintele Societății Scriitorilor Români: "în calitatea mea de președinte am cercetat durerea societății. E sărăcie, sărăcie, sărăcie! în această falangă de meșteșugari ai scrisului sălășluiesc azi dureri peste care azurul neprihănit al visului și tumultul gândurilor frământate întru creație aduc negură, mohorâre și uneori murmure înăbușite sub scrâșniri de dinți". Și aceste cuvinte se spuneau în prezența șefului statului de atunci, Regele Carol II. Cât despre boierii de azi, ei ori nu există, ori nu sunt... luminați.
Un boier luminat – by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12578_a_13903]
-
al țărănismului la Chișinău, prin Constantin Stere, și ironizează speculațiile ziarului liberal ,Viitorul" că s-ar fi dobândit astfel ,voturi sovietice, antipatriotice și rusofile" (p. 64). ,Mâna Moscovei" nu putea fi atât de lungă și de atotputernică; temerile politicienilor de ,negurile Răsăritului" sunt nejustificate, crede Ion Vinea (p. 61-62); Această minciună o vom mai auzi. Se cântă pe aria: Moscova e de vină!" (p. 88). Ia apărarea lui Titel Petrescu, unul din liderii mișcării socialiste, condamnat pentru un articol din ,Socialismul
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
unele secvențe poetul își recomandă conștiința ca atare, tragică în unicitatea sa, care se învăluie într-o grea solitudine. O unicitate ce-l fixează despărțindu-l de univers, îl cufundă într-o incurabilă simțire autumnală, în șoaptele, în scrumul, în negurile destrămării ce se petrece cu voluptuoasă lentoare, unicitate culpabilă căreia îi e sortită deplîngerea Paradisului pierdut: ,Pe sub frunzele tăcerii/ ca un cerb ecoul se ascunde./ O, cum te pierde cîntecul/ așteptării mele de toamnă!/ Prin dolii de demult, rătăcesc fără
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
voluptuoasă lentoare, unicitate culpabilă căreia îi e sortită deplîngerea Paradisului pierdut: ,Pe sub frunzele tăcerii/ ca un cerb ecoul se ascunde./ O, cum te pierde cîntecul/ așteptării mele de toamnă!/ Prin dolii de demult, rătăcesc fără drum./ Pretutindeni aripa răscrucilor/ rupe negurile, sperie stolurile/ nicăieri foc. Nimeni în noaptea./ Cerne șoapte și scrum/ paradisul pierdut./ N-am știut, n-am știut/ să-mi alung gîndul, / soarta să-mi ascult. Albelor mîini/ să-mi fi dăruit tîmplele/ albelor mîini./ Lîngă trofeele veștede/ ale
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
soarta să-mi ascult. Albelor mîini/ să-mi fi dăruit tîmplele/ albelor mîini./ Lîngă trofeele veștede/ ale singurătății/ sînt azi biruitorul întunecat,/ întunecat" (Victorie). Dezvoltînd figurația izolării, poetul ajunge la o identificare cu postura hamletiană: ,Eu, prințul din Elseneur, al negurilor sfîșiate/ de negrul turn cu ace sparte,/ cu orele una de alta depărtate,/ că orele aci sînt ani și anii veacuri" (Proclamație). Ca și la o efigie nervaliană pătrunsă de amara superbie a însingurării estetic-demoniace într-un turn ce reflectă
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
Din fereastră-n fereastră/ Lovește o pasăre mov,/ Țipând neostenit:// Unde-ți sunt meritele, domnule radof?" Există nebunie și luciditate ( "Pe coli de amurg, poleit de argint,/ Desenat ca un rege,/ Ca masca domnului Lear/ În dogoare;// Sub sabale și neguri,/ Voi cădea în genunchi,/ Într-o ultimă farsă tulburătoare." Clown ) Se-mpăunează iarăși/ Cu proze lungi poeții". Pentru domnul Radof poezia este mai presus de real dar nu ruptă de el. Ea trebuie să fie un semn, un topos, amprenta
Ferestre de iarbă by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13683_a_15008]
-
supravenerarea (hiperdoulia) Maicii Domnului fiind exprimată cu smerenie răsăriteană, nu majestos ca la catolici (Pr. Gh. Calciu, op. cit. , p. 9). Finalul „Rugăciunii” îmbină maiestuozitatea cu smerenia, teologia cu pietatea: „Rugămu-te-ndurărilor/ Luceafărului mărilor/ Ascultă-a noastre plângeri/ Regina peste îngeri/ Din neguri te arată/ Lumina dulce, clară/ O, Maică Preacurată/ și Pururea Fecioară, Marie”. Am lăsat voit la urmă un alt giuvaer al liricii eminesciene, „Colinde, colinde”, de o sensibilitate și delicatețe fără seamăn. Iat-o, în întregime: „Colinde, colinde/E vremea
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
lista de cuvinte a CD-ului nu e înzestrată cu explicații. în dicționarul citat, mai supărătoare (și chiar dăunătoare din punct de vedere didactic) erau definirile rigide și limitative - de aceea chiar false - ale unor sintagme poetice: "zidurile reci = biserică"; "neguri reci = trecut nebulos, glacial și de nepătruns"; "dulce învăpăiere = fiorul plăcut al dragostei, iubire aprinsă"; "vorbe arse de al buzelor foc = mărturisiri de dragoste". O limită mai gravă a dicționarului din 1968 privea cantitatea izvoarelor folosite: extragerea materialului lexical s-
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
recroirea geografiei politice europene. Subjugarea României a devenit totală. Acum se intenționează ca din guvernul Boc să facă parte un ministru din C.E. Dacă chinezii ori japonezii ar avea o cetate ca Sarmisegetusa Regia, ar transforma-o în loc de pelerinaj. DIN NEGURA TIMPULUI România este leagănul tuturor civilizațiilor. Pământul Ardealului este „Grădina Maicii Domnului" și locul de unde au plecat cele 12 triburi în lume. Dar noi, românii, rămânem aceeași ignoranți, cărora nu le pasă de istoria neamului. În loc să fim mândri că suntem
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
sănătate, amărât de griji. Dar cuvântul cel din urmă, tot eu îl voi avea. Nu-i vorba aci de a învinge în sens social și cotidian (lucru de care imi bat joc!), ci de a ma învinge pe mine si negura incertitudinilor (pp.157-158). În aprilie 1938, Băncilă îi reîntâlnește la București pe Ion Chinezu și Grigore Nandris - prilej de a-și aminti de "comunitatea (lor) în patru": Închipuie-ti că într-o seară s-a întâmplat să fim toți trei
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
prin atenția acordată de ei calității decorative a obiectului, nu o dată invocată expres sau pusă în valoare prin mijloace specifice. Spectacolul naturii este asimilat unui spectacol scenic, adîncimea se aplatizează și devine decor: "Trezite din prăpastii de plînsetele lor,/ cresc negurile sure, alunecînd tăcute,/ Ies după stînci în pripă și pier că un decor/ Retras de mînă unei ființe nevăzute..." (St. O. Iosif, Talăngi); Nici un pic de vînt nu bătea și toate cele aveau o încremenire stranie de decor zugravit, care
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
Mărășești, nr. 12, bl. T2, sc. A, ap. 10 țel. 210448 MUNTEAN IOANA Suceava, B-dul 1 Mai, nr. 5, bl. H1, ap. 15 țel. 216065 NĂȘIE CRISTINA Suceava, str. Zamca, nr. 31, bl. 58A, sc. A ap. 7 țel. 225974 NEGURA VICTORITA C-lung Mold. str. Molidului, nr. 9, bl. 7C, sc. E, ap. 61 țel. 314623 NEMTEANU PETRONELA Fălticeni, str. 4 Noiembrie, nr. 30 OBREJA CAMELIA Suceava, str. Privighetorii, nr. 7, bl. S1, sc. B, ap. 12 țel. 252509 PENTELIUC
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Musca Gh. Alexandru 3196. Musteața V. Alexandru 3197. Nacu P. Vasile 3198. Naharniuc Gr. Costache 3199. Nastacă Ț. Ion 3200. Neamțu N. Constantin 3201. Nedelea N. Gheorghe 3202. Nedelea S. Dumitru 3203. Negrea I. Ștefan 3204. Negru M. Sterea 3205. Negura V. Atanasie 3206. Nemțoi I. Vasile 3207. Nenic N. Vasile 3208. Nica M. Viorel 3209. Nichifor Gh. Constantin 3210. Nichifor M. Gheorghe 3211. Nichifor V. Ioan 3212. Nichitoea Gh. Vasile 3213. Nicolaescu G. Vasilie 3214. Nicolaiciuc I. Vasile 3215. Nicolaiov
DECRET nr. 738 din 10 noiembrie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
Moscalu Gh. Luca 1586. Mostoflei Ț. Ioan 1587. Motoc I. Mihai 1588. Muntean I. George 1589. Munteanu V. Alexa 1590. Murariu C. Dumitru 1591. Murariu St. Sava 1592. Neagu D. Vasile 1593. Nechifor V. Gheorghe 1594. Negrea E. Dumitru 1595. Negura A. Vasile 1596. Negura N. Constantin 1597. Nemaciuc Ana Ioan 1598. Nicolaescu G. Vasile 1599. Niculita Gr. Constantin 1600. Nimigean I. George 1601. Nuțu I. Dimitrie 1602. Olariu C. Gheorghe 1603. Olaru Gh. Ioan 1604. Orhei V. Vasile 1605. Oros
DECRET nr. 431 din 30 iunie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150897_a_152226]
-
Mostoflei Ț. Ioan 1587. Motoc I. Mihai 1588. Muntean I. George 1589. Munteanu V. Alexa 1590. Murariu C. Dumitru 1591. Murariu St. Sava 1592. Neagu D. Vasile 1593. Nechifor V. Gheorghe 1594. Negrea E. Dumitru 1595. Negura A. Vasile 1596. Negura N. Constantin 1597. Nemaciuc Ana Ioan 1598. Nicolaescu G. Vasile 1599. Niculita Gr. Constantin 1600. Nimigean I. George 1601. Nuțu I. Dimitrie 1602. Olariu C. Gheorghe 1603. Olaru Gh. Ioan 1604. Orhei V. Vasile 1605. Oros I. Petru 1606. Ovăs
DECRET nr. 431 din 30 iunie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150897_a_152226]