9,222 matches
-
din puține cuvinte, prin care este explicată o expresie sau alta, ori este parafrazat un verset, și care au drept scop nu atât exegeza adevărată cât educația morală. Pentru acest tip de exegeză, Esihie preferă metoda alegorică. Acest proiect exegetic neobișnuit (atestat totuși, chiar dacă proporțiile lui sunt reduse, în cazul lui Origen, și întâlnit și la Ieronim) se explică dacă ne gândim că acest comentariu al lui Esihie este destinat liturghiei. Oricum, comentariul poate fi completat într-o fază ulterioară prin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
său, este interesant pentru că ne informează în privința modului cum lucra autorul: Împărțire în stihuri (Sticheròn) a celor doisprezece profeți, a lui Isaia și a lui Daniel, care are pe margini (en parenthesesi) explicarea celor mai dificile pasaje. Titlul pare oarecum neobișnuit (ca, de altfel, și metoda exegetică pe care a explicat-o S. Leanza) și vrea să spună că textul biblic era divizat în unități mici (stichoi) chiar de către Esihie, altfel decât este el împărțit acum în Septuaginta, și că pe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
an mai înainte, La Vingt-cinquième heure a fost publicată în colecția „Feux croisés” a editurii Plon, însoțită de o prefață a lui Gabriel Marcel și într-o traducere remarcabilă prin „eleganța și rara conștiinciozitate de condei”, ca și prin „simțul neobișnuit al limbii franceze pentru un străin” (I. G. Dimitriu) - semnată cu pseudonimul Monique Saint-Côme de Monica Lovinescu. Prefața lui Gabriel Marcel, scrisă la recomandarea lui Mircea Eliade, a jucat, se pare, un rol important în lansarea autorului. Era prima dată
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
de protest și a-i utiliza pentru a legitima cererile de finanțare. Mineriadele, blocarea drumurilor și a căilor ferate, grevele pe ramuri și chiar grevele generale, răsturnarea opțiunilor electorale etc. au constituit principalul mijloc de acțiune al elitei manageriale. O neobișnuită coaliție între managementul industrial și sindicate s-a creat în primul deceniu al tranziției, cu obiectivul clar de a sili clasa politică să ia măsuri administrative împotriva capitalului bancar. Pe tot parcursul primului deceniu al tranziției, principalul conflict social din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de la socialism la capitalism, principala problemă a tranziției postcomuniste este un nou management și nu o nouă formă de proprietate. Paradigma managerială - cu recomandarea expresă a restructurării economice ca prioritară în raport cu privatizarea, adică cu restructurarea proprietății - a avut o soartă neobișnuită de-a lungul tranziției către capitalism a României, pentru că pe parcurs a fost abandonată în favoarea paradigmei privatizării, sub presiune occidentală, iar apoi, când presiunea occidentală a revenit la paradigma managerială, România a insistat să rămână în interiorul celei a privatizării. Întrebarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
HASDEU, Iulia (2.XI.1869, București - 17.IX.1888, București), poetă și prozatoare. Unicul vlăstar al Iuliei (n. Faliciu) și al lui B.P. Hasdeu, copil excepțional dotat, a parcurs neobișnuit de repede treptele școlarității. La opt ani termina clasele primare, la unsprezece, cursul secundar al Liceului „Sf. Sava” din București, iar la șaptesprezece, după ce urmase cursurile Colegiului Sévigné din Paris, își lua bacalaureatul în litere la Sorbona, înscriindu-se apoi
HASDEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
și o serie de texte greu clasabile generic, G. este, prin excelență autorul de proză scurtă al generației ‘80. O opțiune dictată în primul rând de vocație, cum demonstrează volumul de debut - o proză echilibrată și matură, înzestrată cu o neobișnuită energie de fixație. Pe de o parte, ea enunță supratema întregii creații - raportul de forțe dintre literatură și viață (indiferent în ce parte înclină temporar balanța). Pe de alta, deconspiră și ilustrează fibra cinematografică a înzestrării imaginative, ca și a
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
dintre acestea pot migra de la o l. istorică la alta, devenind adevărate laitmotive (recunoașterea ciobanului drept frate bun cu voievodul ș.a.). În cazul unor tradiții sau amintiri istorice aureola legendară se pierde, narațiunea rămânând o simplă relatare a unor fapte neobișnuite. Fixarea unei anumite perioade în l. istorică este făcută cu mare aproximație, legată fiind de epoca în care au trăit marile personalități („pe vremea lui Ștefan cel Mare”, „după moartea lui Cuza Vodă”). L. este străbătută deseori de un fior
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
dezirabilul însuși. Dacă până nu demult, mai cu seamă mamele din satele și orașele noastre și mai puțin din marile orașe admiteau cu greu pentru ele însele că fetele lor au un prieten cu care stau împreună, astăzi nu e neobișnuit să auzi dialoguri de genul „- Ce face fata ta, am auzit că e studentă la Cluj”, „- Da, e la două facultăți, învață bine”, „- Și cu locuitul cum se descurcă, stă în cămin?”, „- Nu, stă cu prietenul în gazdă”. Vom vedea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
miliarde din loterii și cazinouri, adică peste 4% din veniturile lor52. Jocurile de noroc au devenit rapid o preocupare națională și, de mulți ani, aproape o obsesie. Potul la Powerball poate să depășească 300 de milioane de dolari. Nu e neobișnuit ca la coada pentru bilete să fie 500 de persoane, care petrec acolo o bună parte din zi pentru a cumpăra un singur bilet 53. Mai mult de 400 de milioane de dolari pe an sunt cheltuite pentru a face
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mult timp, au existat insuficiente metafore chiar și numai pentru a-i explica Înțelesul. Până atunci, oamenii aveau un sens relativ al propriei individualități. Totuși viețile erau trăite, În bună parte, public și În comun. În epoca medievală, era ceva neobișnuit să vezi pe cineva plimbându-se singur Înafara zidurilor orașului sau pe un drum de țară. Istoricul Georges Duby ne spune că „În epoca medievală, hoinăritul solitar era un simptom al nebuniei. Nimeni nu ar fi riscat așa ceva dacă nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și idealurilor grupului, mergând până la sacrificarea celor mai acute interese personale (uneori chiar viața), prin urmare, performanțe ce se situează cu mult deasupra nivelului normal. Relația carismatică este de așa natură încât liderul face ca oamenii obișnuiți să realizeze lucruri neobișnuite. Puterea carismatică înseamnă, așadar, pe lângă faptul că acțiunile și chemările liderului răspund orizontului de așteptări al unei mulțimi de oameni, și capacitatea acestuia de a propune scopuri înalte și de a convinge că ele se pot îndeplini prin efort colectiv
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
temelor), când dorim să trecem înaintea cuiva, îi prezentăm, preventiv, scuzele noastre (ritual de compensare) etc.” (apud Lohisse, 2002, p.154). Goffman observă și rolul teritorialității în comunicare: „Am menționat două tipuri de locuri în care pacienții au un control neobișnuit: locurile libere și teritoriile de grup. Ei le împart pe primele cu orice alt pacient, și pe celelalte, doar cu câteva persoane (selectate în acest sens)” (Goffman, 1991, p. 216). Este evident că, în condițiile limitării accesului spațial - perspectivă oferită
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a viziunii împărtășite în organizație. Acești lideri utilizează simboluri și dimensiuni emoționale pentru ca grupul să se focalizeze pe mai mult decât propriul interes. Stimularea intelectuală include liderii care își stimulează membrii grupului în a fi creativi, în a promova soluții neobișnuite pentru rezolvarea problemelor organizației; climatul de lucru este caracterizat de această fluență a noilor abordări. Considerația individualizată îi caracterizează pe liderii ce promovează un climat suportiv în care se acordă atenție problemelor și nevoilor membrilor grupului; activitatea liderului este în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
În activitatea cu metoda asaltului de idei trebuie să ne ghidăm după un set de reguli care stabilesc că: - toate ideile, exceptând glumele evidente, au caracter de cunoștințe și vor fi privite ca atare de către membrii grupului; - exprimarea ideilor mai neobișnuite de către participanți va fi încurajată de moderatorul discuțiilor, se va construi un grad ridicat de umor colectiv (se râde cu..., și nu de... în ideea emisă); - nu se va critica nici o sugestie; - membrii grupului trebuie să fie încurajați să construiască
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
concretețe, coerență și claritate în mintea ta. 3) Evitarea unei premature „închideri”. Înainte de a ajunge la o decizie, fii sigur că ai luat în calcul numărul maxim de posibilități, acordă-ți un timp suplimentar pentru a te juca cu ideile neobișnuite. Această idee de joc însoțește întregul spectru al metodelor moderne. Nu trebuie uitat că întotdeauna, lucru subliniat deja, există o dimensiune interioară și una exterioară a procesului. În cazul de față, observăm că este atât un joc exterior (mai precis
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și una exterioară a procesului. În cazul de față, observăm că este atât un joc exterior (mai precis, apare un fenomen de participare relaxantă la producția de idei), cât, mai ales, unul interior (acest joc cu sine însuși, cu ideile neobișnuite). Succesul creative problem solving derivă, în perspectiva noastră, tocmai din interrelaționarea acestor două dimensiuni (exterioară și interioară), precum și a multiplelor nuanțe intermediare care apar. 4) Căutarea problemelor dificile și neevidente. Sunt multe idei pe care nu le observăm, idei importante
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
devenirilor uluitoare ale unui personaj proteic. Un volum de poeme publicat în 1970, Orizont, linie severă (1940-1967), păstrează doar un interes psihologic și bibliografic. Prima carte a d-rei Stahl, Voica, dovedea un simț precis al observației, o luciditate de obicei neobișnuită la un debutant și mai ales la o scriitoare. Calități prețioase, pe care le-am remarcat la timp. Un al doilea volum, de astă dată de nuvele, intitulat Mătușa Matilda, pe lângă o admirabilă schiță, La bătălia de la Port Arthur, unde
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
bună parte a vieții lui Augustin, care ne-a lăsat o autobiografie, poate opera cea mai cunoscută a vechii literaturi creștine, iar prin intermediul epistolarului și al prefețelor la diversele sale scrieri ne permite să-l urmăm pas cu pas datorită neobișnuitei abundențe de date biografice. Dacă în general autobiografiile trebuie examinate cu precauție în privința reconstrucției obiective a faptelor, cu atît mai precauți trebuie să fim în cazul Confesiunilor lui Augustin’ care, avînd în vedere titlul lor, nu vor să fie o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
viață de abstinență riguroasă, a cărei esență era studiul și lipsa problemelor pastorale, a fost întreruptă pe neașteptate de primirea hirotonisirii preoților. Aceasta a avut loc ca urmare a unei proceduri care nouă ni se poate părea stranie. Nu era neobișnuit ca o persoană să fie aleasă într-o funcție ecleziastică la cererea poporului lui Dumnezeu (hirotonisirea, mult mai importantă, a lui Ambrozie confirmă acest lucru, chiar dacă anumite detalii ale evenimentului au fost poate înfrumusețate de tradiție): de aceea, Augustin evita
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și de aceea omite evenimente care nouă ni se par importante; pe de altă parte, opera conține mult mai mult decît ne-am fi așteptat: scopul ei este în primul rînd progresul spiritual al naratorului, și autorul dovedește un interes neobișnuit pentru toate procesele psihice ale sufletului. Omul, pus în fața lui Dumnezeu, își dă seama nu doar de propriul păcat, ci și de lipsa sa de armonie și își pierde încrederea în puterea rațiunii, care domina filozofia păgînă. în sfîrșit, Augustin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pe un manual și o structurează în mod limpede și riguros ca atare, „indiciu al unei mentalități necreatoare, organizatoare, practice, înclinate spre ordine și regularitate” (Simonetti). b) Operele scrise la Vivarium Importanța acestei mănăstiri este, sub anumite aspecte, cu totul neobișnuită, însă rolul său a fost adesea exagerat, ca și cum ar fi fost un centru de cultură greacă (deși călugării nu vorbeau și nu citeau în grecește - ca dovadă, li se aduseseră traduceri în limba latină); a fost exagerat și pentru că a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
previzibile, s-ar părea că Avitus ține să justifice inițiativa sa și să sublinieze teza conform căreia a scrie versuri este mai puțin important decît a scrie lucruri adevărate. Nu e necesar așadar ca poetul să se exprime în mod neobișnuit și afectat. Potrivit lui Fontaine, aici Avitus ar condamna stilul prețios, care pătrunsese în poezia din Gallia creștină o dată cu scrierile lui Sidonius Apollinaris, și ar pleda pentru o poezie mai lipsită de podoabe, cum fusese Heptateuhul lui Ciprian Galul. Avitus pare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Maleahi), distribuite în proporții diferite (de la un fragment pentru Avdie, la cîte 23 pentru Osea și Zaharia). Subiectele sînt introduse prin simpla formulă „al lui Ipatie”, astfel încît nu putem fi pe deplin siguri că e vorba de autorul nostru; neobișnuit e faptul că în fragmente nu se vorbește deloc despre chestiunile cristologice care l-au preocupat pe Ipatie din Efes. Autorul vrea, înainte de toate, să clarifice semnificația textului și arată uneori cum s-a realizat aceasta în epoca lui Cristos
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de ani mai înainte, după ce văzuse miracolele înfăptuite de faimosul anahoret Ilarion, a cărui viață ne este povestită de Ieronim. Cercetătorii s-au întrebat dacă Sozomen a făcut școală în tinerețe cu vreun călugăr din partea locului (chiar dacă acest lucru pare neobișnuit). Un alt pasaj din opera sa ne spune că Soozmen, după ce s-a mutat la Constantinopol, a făcut și o călătorie în Italia: pare să fie bine informat în privința anumitor aspecte ale liturghiei romane. Poate că a călătorit și în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]