3,943 matches
-
afla în stăpânirea Marușcăi și a lui Dragoș Stănigescul. Un alt sat, Heciu, pe care Mihul logofăt îl cumpărase de la Oană Popișco, la 20 iunie 1453, era vândut de Marușca, fiica lui Mihul, lui Ștefan cel Mare, care îl dăruia nepoatei sale Neacșa, fiica Mariei. Satul va fi dăruit de vara domnului mânăstirii Pobrata. Încă o dovadă că domnul restituise Marușcăi o parte din satele tatălui său, moștenite sau cumpărate. Domeniul feudal (boieresc) în timpul domniei lui Ștefan cel Mare Într-un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sat pe Bârlad și jumătate din zăgazul de prins pește “pan Petru ușar” și cele două surori ale sale. În aceeași zi, primea jumătate din satul Piscul, partea de sus și jumătate de moară, Clănău spătar, un mare dregător, soțul nepoatei lui Ștefan cel Mare. Cealaltă jumătate de moară o primea Eremia postelnic, tot un mare dregător din Sfatul Domnesc. A doua zi, 12 ianuarie 1495, Eremia postelnic (va fi și pârcălab de Neamț) primea jumătatea cealaltă din satul Piscul. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că au făcut parte din domeniul domnesc (sau de a căror soartă, domnul putea să dispună după bunul său plac), Ștefan cel Mare cumpără sate și le dă unor boieri. La 30 martie 1492, domnul cumpără un sat de la Neacșa, nepoata lui Mihai Popșa, cel care pe vremea lui Alexandru cel Bun primea întărire pe sate, împreună cu Moișă Filosoful, și-l dăruia lui Stan Poiană. La 15 martie 1493, domnul cumpără de la Ioan Mândrea satul Scanțirești, pe care îl dăruie lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sat. Se împart între urmași nu numai marile domenii, dar chiar și stăpânirea unui sat. Nan întemeiase satul Nănești, pentru care a primit un privilegiu de la Alexandru cel Bun. Nepoții împart satul, la 17 ianuarie 1495: o parte revenea Mariței, nepoata lui Toader Nănescul, o alta verilor ei, Fătul și Sturdzea și a treia lui Gligor, lui Ion Farcaș și Mălinei, fiii Mălinei, iar a patra parte lui Mircea Purcel sulariul, fiul Stanei și al lui Dobroin vornicul și a surorii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zisul act de imunitate din 1467. La 23 noiembrie 1499, Ștefan cel Mare cumpăra de la nepoții lui Stan Bârlici două sate: Dragomirești și Tălvești, cu mori pe Siret, pentru care aveau uric de la Alexandru cel Bun. Domnul mai cumpăra de la nepoatele lui Iliaș al lui Cârje satul Ilieșeuți. Apoi, cumpăra o falce de vie și două fertale de vie pe dealul Hârlăului, mai sus de viile Putnei, de la Nastea, cneaghina lui Iuga vistier. Paisie, arhimandritul Putnei vinde domnului o falce și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Putnei pietrele de ceară din Târgul Siret, șase voștinari din Siret și morile domnești cu vama cea mică de la Jivcovul de Sus. Ștefan mai dăruia și “satul nostru propriu, anume Cozminul”. La 6 aprilie 1488, fiica lui Toader Prodan și nepoata ei au dat domnului satul Greci, iar domnul le-a dat în schimb seliștea Grombotina, rămasă de la Vâlcea și de la cneaghina lui, Olga. Domnul dăruie satul Greci mânăstirii Putna. La 14 octombrie 1489, Ștefan cel Mare cumpără satele Pogănești și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
început a se zidi în anul 7011(=1503), luna aprilie, ziua 27 și s-a sfârșit în anul 7012 (= 1504), iar al domniei sale anul al patruzeci și optulea curgător...”. Înainte de zidirea bisericii, domnul a dăruit mânăstirii Dobrovăț mai multe sate. Nepoatele lui Ivan Damianovici schimbau, la 26 noiembrie 1499, cu domnul, satele lor de pe Dobrovăț, anume Rușii, unde a fost curtea lui Stan al lui Popa, satul Călugărenii, unde a fost Giurgiu Călugărul, al treilea sat Dumeștii, unde a fost Dadul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Hovrăleata, domnul l-a cumpărat de la nepoții lui Orgae. Dania a fost făcută mânăstirii Dobrovăț, la 26 noiembrie 1499, atunci când mânăstirea avea o biserică de lemn cu hramul Schimbarea la Față a Mântuitorului. În timp ce se zidea noua biserică, la 7 octombrie 1503, nepoatele lui Ivan Damianovici au vândut lui Ștefan mânăstirea Dobrovăț și cinci sate: Fetești, Alexești, Munteni, Costiceni și Ostroveni, sate pe care Ion Damian avea un privilegiu de la Alexandru cel Bun. Așadar avem de-a face cu o mânăstire de pe domeniu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al lui Iachim (Iachimovici), Iachim fiind unchiul domnului, iar cel de-al doilea fiu al său, Vasco, va face și el parte din Sfat. Dumșa postelnicul era nepotul de soră al lui Ștefan, iar Clănău spătarul era căsătorit cu Dragna, nepoata domnului. Eremia vistiernicul era căsătorit cu nepoata lui Duma, fiul lui Vlaicu . Hărman, în Sfatul Domnesc, ca pârcălab de Cetatea Albă, din aprilie 1475, se pare că era rudă cu Ștefan, fiind căsătorit cu o nepoată a lui Oană vornicul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnului, iar cel de-al doilea fiu al său, Vasco, va face și el parte din Sfat. Dumșa postelnicul era nepotul de soră al lui Ștefan, iar Clănău spătarul era căsătorit cu Dragna, nepoata domnului. Eremia vistiernicul era căsătorit cu nepoata lui Duma, fiul lui Vlaicu . Hărman, în Sfatul Domnesc, ca pârcălab de Cetatea Albă, din aprilie 1475, se pare că era rudă cu Ștefan, fiind căsătorit cu o nepoată a lui Oană vornicul, al cărei unchi era Stanciul Marele. A
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era căsătorit cu Dragna, nepoata domnului. Eremia vistiernicul era căsătorit cu nepoata lui Duma, fiul lui Vlaicu . Hărman, în Sfatul Domnesc, ca pârcălab de Cetatea Albă, din aprilie 1475, se pare că era rudă cu Ștefan, fiind căsătorit cu o nepoată a lui Oană vornicul, al cărei unchi era Stanciul Marele. A fost boierul credincios, prezent în Sfatul Domnesc timp de 35 de ani. Maria Magdalena Szekely crede că Luca Arbure ar fi fost fiul lui Crâstea Arbure, cel care apără
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
majoritatea zdrobitoare au fost făcute ctitoriei sale de la Putna, ctitoriilor sale de la Dobrovăț și Tazlău. Dar beneficiarii unor danii, e adevărat, nu spectaculoase ca mărime, au fost marii boieri din Sfatul Domnesc, ca Hărman pârcălabul, Eremia postelnicul, căsătorit cu o nepoată de-a lui Vlaicul, unchiul domnului, sau Luca Arbure, logofătul Tăutul și Clănău spătarul, căsătorit cu Dragna, nepoata domnului. Un loc în pustiu, ca să întemeieze un sat, este dăruit boierului Danciul Ureche. Domnul face danii nu numai celor mai puțin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
danii, e adevărat, nu spectaculoase ca mărime, au fost marii boieri din Sfatul Domnesc, ca Hărman pârcălabul, Eremia postelnicul, căsătorit cu o nepoată de-a lui Vlaicul, unchiul domnului, sau Luca Arbure, logofătul Tăutul și Clănău spătarul, căsătorit cu Dragna, nepoata domnului. Un loc în pustiu, ca să întemeieze un sat, este dăruit boierului Danciul Ureche. Domnul face danii nu numai celor mai puțin avuți și bisericii, dar și unor mari boieri, care îl slujeau cu credință, ca Tăutul sau Luca Arbure
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Vasile Sofroni Iftimie era șchiop de-un picior. Și i-a primit să stea în casa lui. Și a adus și zestrea Pachiței, a mamei mele: 2 boi și o vacă, date de Vasile a lui Ion Iftimie. Pachița era nepoată de văr drept lui Vasile Sofroni Iftimie. Și ei i-o dat pământu cu acte prin Trebunal de veșnică vânzare. Și în 1884 la Sfîntu Dumitru 26 Octombrie în casa lui Vasile Sofroni Iftimie m-a născut mama Pachița pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
putea pleca, îi făceam eu cu 2 sau 3 lei suta de mătănii. Am stat 2 ani și a fost cea mai bună gazdă a mea, că nu avea copii. Și nu m-a mai ținut, că au venit 2 nepoate de-a ei, ca să învețe la școala în Fălticeni. Și m-am dus în gazdă la Dumitru Mihailescu, fost sergent major. Om de mare bunătate. Pe Doamna lui o chema Eugenia, era și frumoasă și de treabă. Iar pe mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a ajuns maior de stat major, dar nu cine știe ce, și fata nu știu ce a ajuns. Când a murit Maria, soția lui Iorga, cea dintâi, a înmormântat-o preotul Gheorghiță Maxim de la biserica Sf. Neculai din Buzești, care ține în căsătorie o nepoată de-a soției mele, pe Rozina, fiica Mariei și învățătorului Costică A. Tacu din satul Boboești, com. Pipirig, jud. Neamț. Și atunci la înmormântare au spus și fata și băiatul: Noi suntem părinte amândoi copiii lui N. orga pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
listă cu toți frații, surorile și nepoții. Și a făcut un mare testament. Și a lăsat soției sale casele din Iași și 50 000 de lei. Și fratelui său Ion Adăscăliței 25 000 lei, la surori și la nepoți și nepoate câte 2 000 lei. Și a lăsat 10 000 lei ca să se facă o școală în fața bisericii Petru Rareș din Baea unde este azi o fântână. Și așa de mari măgari și ticăloși a avut com. Baea ca primari și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu domnișoara Maricica Popescu de pe str.Rădășeni din mâna stângă cum urci spre Rădășeni. Pe Maricica Popescu eu am cunoscut-o din 1900 când eram în gazdă la protopopul Gh.Zarian cel fără obraz, că venea acolo că li era nepoată. Maricica Popescu era o domnișoară drăgălașă și aproape chiar frumoasă, dar n-a avut noroc nici de feli. Luca era un om bodrângos 47, toată vremea era supărat și neîmpăcat. În loc să vorbească, da ori ba, mormăe ca un urs și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nostalgie, acest dor după țarina părăsită peste Prut, atât de mult, încât își sfârșea seară de seară rugăciunile cu același “Și dă, Doamne, s-ajung acasă între pereții mei”... Ajunsesem în cadrul unei vizite organizate în 1979 cu „chemare” din partea unei nepoate a bunicii care mai trăia în satul Cerlena Mare, pe vremuri din fostul ținut al Hotinului. Aici părinții, care-și schimbau localitatea în funcție de repartizările de serviciu (era șeful unui post de jandarmi) își construiseră o casă frumoasă și spațioasă, în
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
nostru examen de familiști și gospodari. Trebuie să recunosc că Milly a reușit cu bine Într-ale gastronomiei, botezul Ciuchiței rămânând pentru toți o amintire plăcută. Bunica a plecat Îndată după sărbători ca să-și aștepte În Axente Sever o altă nepoată, Sofica, fiica lui Nitu. Milly s-a retras de la Ecarisaj pentru ca timp de 9 ani să-și facă din creșterea fetiței noastre, preocuparea principală. Chiar dacă a pierdut din anii de activitate și deci o pensie mai mică, n-am regretat
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
odorul la adăpost. Trebuie să menționez și o noapte de calvar care mă pune pe gânduri și astăzi. La puțină vreme după culcare, fetița s-a trezit plângând, cu febră 400C, pierderea cunoștinței și vomă după antibioticele administrate. Bunica și nepoata, Corneluș La insistențele lui Milly, În jurul orei 300 am plecat la Dispensarul apropiat de locuința noastră. Mergând abătut pe strada Întunecată m-am Întâlnit cu Mama și Tata, care neanunțați, veneau să-și vadă nepoata cea mai mare. Le-am
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
după antibioticele administrate. Bunica și nepoata, Corneluș La insistențele lui Milly, În jurul orei 300 am plecat la Dispensarul apropiat de locuința noastră. Mergând abătut pe strada Întunecată m-am Întâlnit cu Mama și Tata, care neanunțați, veneau să-și vadă nepoata cea mai mare. Le-am relatat necazul și i-am rugat să meargă singuri; căci eram la capătul străzii și cunoșteau casa. Zis și făcut. Eu am plecat la dispensar, le-am relatat cazul și intervențiile noastre și cum nici
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
includerea microscopului În planul de investiții. Morfopatologia era singura disciplină la care se putea amenaja spațiul corespunzător și existau posibilități reale de utilizare. Am restructurat deci spațiul disciplinei și am fost de acord cu Încadrarea doamnei ing. Boișteanu Magdalena (Oduța), nepoata rectorului Lazăr Alexandru, ca microscopistă, microscopul electronic urmând să fie la dispoziția Întregului institut. Am devenit astfel posesorul unui microscop cehoslovac TESLA BS 500, apoi al unui ultramicrotom rusesc și a Întregului echipament necesar funcționării. Începutul a fost bun, primele
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
engleză, limba germană și-a Însușit-o mai puțin. De un real folos i-au fost două vacanțe petrecute la familia Maurice și Mimi Peter din Kingershein (Franța), prieteni cu Mariana și Traian și alta În Vermont 153 SUA, la nepoata MaryAnn, fiica sorei Anetta Olteanu și soțul John McLeod. Irina elevă Irina studentă Un moment de respiro cu familia lui Liviu. De la stânga la dreapta, sus: Liviu și Cornelia, În primul rând: cuscra, eu, cuscru, sora lui Liviu, nepoata lui
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
la nepoata MaryAnn, fiica sorei Anetta Olteanu și soțul John McLeod. Irina elevă Irina studentă Un moment de respiro cu familia lui Liviu. De la stânga la dreapta, sus: Liviu și Cornelia, În primul rând: cuscra, eu, cuscru, sora lui Liviu, nepoata lui, Milly și Irina. „Îți stă mintea În loc” De la an la an baza materială și condițiile desfășurării Învățământului au devenit tot mai aspru și uneori total improprii unei activități normale. Studenții audiau cursurile Îmbrăcați În haine cât mai groase, căci
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]