7,995 matches
-
bun Ca poti sa traiesti, far' să fii carne de tun Poți să fii la fel de bun, că oricine vreau să-ți spun M-am săturat de chipuri întristate pentru vise spulberate Pentru gânduri măcinate, de suflete îngropate În adânc de neputința,să trăiești doar suferință Să le juri mereu credință, să aibă ei biruința Și știi că poți să treci prin foc Printre-obstacole-n cădere să-ți faci loc Să ajungi ce vrei s-ajungi și să iei tot Să zâmbești fără
FUM de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347077_a_348406]
-
gură caldă, / Eternul edificiu ce nu va să mai piară, / Lumina din lumină ce pururi o să ardă, // A patriei icoană ce nu o să mai doară. Ruga iubirii voastre e bocet în cetate, / Ofrandă pentru țară din versuri ce jelesc / Mormântul neputinței când soră lângă frate / Abia mai plâng atunci când se-nfrățesc, / Nemaidoinindu-și dorul în graiul românesc” (A patriei icoană). E uimitor, însă, cum coexistă și se împacă destul de bine, poezia patriotică, cea de dragoste și cea socială în palmaresul lui
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
ceva/ înnebunitor și rece/ privirea''. Profunzimea liricii sale se află în problematica existențială.Tot ceea ce atinge poetul, ce vede, ce își amintește, devine poezie pusă sub semnul unei viziuni filozofice : ,,nebunia ce ți se aruncă/ în spate/ e de fapt neputința altora/ de-a înțelege că tu/ vezi''. Sobru și sever cu verbul său, Mihai Pleș este un reflexiv, mereu în căutarea metaforei care îl consacră ca un poet cu accentul grav al marilor arderi pe altarul cuvântului. Este un sentimental
LIRICA EXENŢIALĂ A LUI MIHAI PLEŞ, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347198_a_348527]
-
etape dintr-o suferință cu un sfârșit previzibil și, în cele din urmă, pentru ceea ce ea numea “trecerea într-o nouă dimensiune”. Spunea, nu fără amărăciune, că pătrunde pas cu pas în spiritul “Muntelui Vrăjit”. Însă durerea, slăbirea cumplită și neputința ei de a se mai mișca ținea la distanță o fire sensibilă, precum cea a Doamnei Bărbat. - Atât de bolnavă am fost... mi se plânge dumneaei acum. Și urmele bolii sunt vizibile. Mă doare să o văd așa. Nu vreau
DE IERI... de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347212_a_348541]
-
al ei fior idilic Credinței, Țării și iubirii înălțat. Sunt matinalul sol al deșteptării Acestei națiuni ce dormitează Și își condamnă bunii fii ai țării La crud exil ce îi înstrăinează. Sunt, poate, doar un glas ce-și țipă Durerea neputinței când voi toți Nu vă treziți din somnul lung o clipă Să fiți din nou viteji și patrioți. Sunt cel ce încă speră că românii Se vor decide soarta să-și decidă Și să-și răzbune eroii și străbunii, Speranța
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
Articol de Emil Istocescu Dumitru Panaitescu-Perpessicius (manuscris epistolar inedit) București, 11 Aprilie 1966 Dragă domnule Aurelian Popescu, Cu ajutorul lui Dumnezeu, m-am învrednicit, în fine, să-ți pot retrimite manuscrisele aproape uitate. Căci, din nefericire, mi-ar fi fost cu neputință să întreprind singur, ce acești slabi ochi ai mei, lectura unor pagini atât de dense ca ale manuscriselor d-tale. O lectură de autor, ca aceea de la Olănești, ar fi fost preferabilă. Adaug și cele trei extrase (?) de care ți-
DUMITRU PANAITESCU-PERPESSICIUS-MANUSCRIS EPISTOLAR INEDIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357066_a_358395]
-
primăvară, iubito, vino-n grabă Adu-mi iubirea-n dar și liniștea-mi veghează Un colier de vise ne-așteaptă, tu... te-ntreabă De-s eu sau de nu-s eu, ce mai contează... Și printre ramuri crude, privește-mi neputința Eu voi pătrunde tainic pământul ce mustește, În juru-mi totu’-nvie și-mbracă-n flori dorința Dar astă primăvară... „Mălinul nu-nflorește...” ------------------------------------------------------------ Aș vrea să pot să spun mai mult însă mi-e peste vrere... L-am cunoscut atât de
NECTARUL DIN SUFLET de GEORGETA RESTEMAN, ORADEA în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357104_a_358433]
-
prietenul nostru comun, La Rocheucauld, care tot îți spunea și nu înțelegeai că ” Nici un om nu merită să fie prețuit pentru bunătate până când nu re tăria de caracter de a fi rău. Orice altă bunătate nu este decât indolenta sau neputința”. - Domnule Skinner, știu că dumneata a semnalat un paradox. „Deși aliate, literatura demnității contrazice pe aceea a libertății, în sensul că răsplătește pe cei ce înfrâng condiții adverse.” - Hei! Unde ai dispărut?! Rămăsesem singur într-o uzina de fabricat sunete
UNDA VERDE A RADIOULUI DE-ACASĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357107_a_358436]
-
CU PUNGĂ DE PUFULEȚI Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 479 din 23 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului BERE LA CUTIE CU FLOARE DE LILIAC, si CORNULEȚ CU PUNGĂ DE PUFULEȚI Omul este un Dumnezeu muritor. Atotputernicia, ca și neputința, sunt forme extreme de handicap. Nu știu ce a fost mai important pe pământ, înainte de a ma naște eu. Există oameni care nu mint niciodată; se înșeală. Arunc plasa gânguritului, în minte, si pescuiesc gânduri. Într-un nou născut, literele alfabetului încă
BERE LA CUTIE CU FLOARE DE LILIAC, ŞI CORNULEŢ CU PUNGĂ DE PUFULEŢI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357122_a_358451]
-
Ce-ar fi dacă toți oamenii ar purta numele om? 23 - 24 aprilie 2012 Cu deosebit respect, Jianu Liviu-Florian BERE LA CUTIE CU FLOARE DE LILIAC, si CORNULEȚ CU PUNGĂ DE PUFULEȚI Omul este un Dumnezeu muritor. Atotputernicia, ca și neputința, sunt forme extreme de handicap. Nu știu ce a fost mai important pe pământ, înainte de a ma naște eu. Există oameni care nu mint niciodată; se înșeală. Arunc plasa gânguritului, în minte, si pescuiesc gânduri. Într-un nou născut, literele alfabetului încă
BERE LA CUTIE CU FLOARE DE LILIAC, ŞI CORNULEŢ CU PUNGĂ DE PUFULEŢI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357122_a_358451]
-
Egipt, acolo cu spinările inconvoiate sub biciul egiptenilor. Uitând că Moise era doar un om că și ei cu o singura diferență. El are credință că într-o situație de criză Dumnezeu poate aduce izbăvirea. Evreii plini de necredința și neputința de pe malul mării roșii ne reprezintă pe noi. Cum suntem în situatile de criză? (indiferent de natură crizei) ,, Domnul a zis lui Moise: ,, Ce rost au strigătele astea? Spune copiilor lui Israel să pornească înainte. Tu, ridica-ti toiagul, intinde
LINISTEA MANTUIRII (1) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357128_a_358457]
-
se împlinește, adică persoanele își unesc din nou trupurile și sufletele, atunci înflorește, precum orhideea. Dorul e cu atât mai năpraznic, cu cât persoana către care se îndreaptă, nu mai poate fi adusă înapoi, de unde a plecat. Atunci e cu neputință să-i pui stavilă. Se naște, crește și se adaugă clipă de clipă, până la insuportabilitate. O astfel de stare cunoaște omul atunci când persoana cea mai dragă a dispărut definitiv de pe pământ. Și în urma ei, rămân doar regrete, suspine, lacrimi și
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
albă de la otrava înghițită și de la laptele pe care i-l turnau. Se uita la noi cu o licărire pe care o vedeam prima oară în ochii lui mari și întunecați: era milă, ne cerea poate să-l salvăm, era neputința lui de a înghiți laptele, sau poate era durerea despărțirii. -Tata-mare, i-am spus plângând, Cartuș plânge. -Plânge pentru că îi arde otrava stomacul și pentru că mă lasă fără băiatul meu frumos! mi-a răspus printre hohote. M-am aplecat și
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
își umfla bojocii și-apoi făta un chiot țapăn de s-auzea din Rucăr în Sătic ... O dată ... înc-odată ... subțire, gros, o șfichiuială-n scurt și un lung de u-hu-huuuu ! Pe unde trebăluiau sătenii îi știau chiotul și își zâmbeau mirarea cu neputința de a se-ntrece cu neferul ... Noi hohoteam vârându-i pe ascuns câțiva bănuți și el, fără să ne privească zicea că o să fie de-amintire ... Cu capu-n pălăria roasă, cu oase-n zbârțe, vorba-n gros de limbă
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
exclude din sânul Bisericii, fie lasă să pară că se îndoiește, păstrând în același timp nădejdea de a dovedi adevărul și de a ajunge la el prin puterea minții sale; dar puterile minții nu ajung până la adevărul iui Dumnezeu și neputința omenească se manifestă în neputința de a dovedi. A nu accepta decât Scriptura și a întemeia Biserica doar pe ea, înseamnă în realitate a respinge Biserica și a spera să o creezi din nou prin puterile tale proprii; primind numai
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357117_a_358446]
-
lasă să pară că se îndoiește, păstrând în același timp nădejdea de a dovedi adevărul și de a ajunge la el prin puterea minții sale; dar puterile minții nu ajung până la adevărul iui Dumnezeu și neputința omenească se manifestă în neputința de a dovedi. A nu accepta decât Scriptura și a întemeia Biserica doar pe ea, înseamnă în realitate a respinge Biserica și a spera să o creezi din nou prin puterile tale proprii; primind numai Tradiția și fapta și mini
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357117_a_358446]
-
n-am scăldat-o-n uitare Deși mi-am hrănit viața cu destule nopți albe. Șerpi veninoși și ageri mi-au tot umplut paharul Răpindu-mi libertatea de a mă exprima Mi-au ucis visul fraged, înlănțuind coșmarul Pe gâtul neputinței vrând a mă decima. S-au înclinat mesteceni să-mi soarbă demnitatea, Mi-au smuls aripa-n zbor corbii neîndurători, Îmi păstrez echilibrul și verticalitatea Doar cum dictează Cerul, prin crivat și ninsori. Sunt salcie ascunsă de ochii reci ai
REMEMBER de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357234_a_358563]
-
de complezență sau se îneacă în penibil și grotesc. Bătrânețea în ipostaza ei duală, sapiențial-patriarhală, dar și penibilă și indecentă, bătrânețea ca stigmat. Cotidianul frust, oribil, traumatizant, monoton și fad, amăgitor, vetust, opac, înlănțuie insidios ființele umane, plonjându-le în neputință și derută. Cum e când, copil fiind, ești constrâns să înțelegi moartea mamei și te inundă doar o nedumerire sfâșietoare? Ce percepe un vlăstar omenesc din legile dure, implacabile din citadela adulților? Care este durata și spațiul de grație între
METAFORA NARATIV GERMINATOARE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357279_a_358608]
-
procuratorule? Și ce dovezi aveți privind felul în care s-a făcut dispariția cadavrului? Pilat nu se grăbi să spună ceea ce știa. Îl studie pe omul din fața sa și descoperi un chip pe care se putea citi și furia și neputința și deznădejdea. Un val de bucurie îi umplu inima lui Pilat, și de aceea vorbi pe un ton bine dispus, care îl făcu pe arhiereu să se înfurie și mai tare. -Am cercetat locul imediat ce s-a dat alarma și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 6) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357378_a_358707]
-
consecutive. -Dar vioara ce cântă? -Plânsul omului, părerea de rău, regretele, tristețea, visurile îmbălsămate, suferința ascunsă în iluzii... cerul, clinchetul de copil, gânguritul dintâi, țipătul păsărilor speriate, spaima femeii că se termină iubirea, frica omului că viața se îndepărtează tiptil, neputința lui de a opri timpul, care nu lucrează întotdeauna în favoarea lui. -Așa de multe sunete scoate vioara? -Și altele, pe care e greu să le redai în cuvinte. -Dar care sunt mai frumoase, Învățătorule, cuvintele sau muzica? -Muzica. Ea cuprinde
LECŢII DE VIAŢĂ DESPRE INSTRUMENTELE MUZICALE PARTEA III. de SUZANA DEAC în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357417_a_358746]
-
prostituției, dădace sau îngrijitoare de bătrâni pe meleaguri străine. Ne trăim, umiliți, rușinea de a fi ajutați de părinți, în loc să-i ajutam noi pe ei. Ne dorim să le facem bătrânețea decentă și onorabilă, dar sfârșim în lacrimile și frustrările neputinței, sărăciei. În loc să ascultăm poveștile de viață ale bunicilor, le ascultăm suferința și dorința de a pleca cât mai repede dintre noi. În loc să ne gândim, și să ne dorim întemeierea unei familii, voi ne împingeți, prin sărăcia impusă, să ne abandonăm
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357465_a_358794]
-
Iubirea ce rotește sori și stele”) din finalul poemului dantesc. La nivel uman, “dragostea sagápet este o dispoziție bună și afectuoasă a sufletului, datorită căreia el nu cinstește nici unul dintre lucruri mai mult decât cunoștința lui Dumnezeu. Dar este cu neputință să ajungă la deprinderea dragostei cel ce este împătimit de ceva din cele pământești” (Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, I, 1; în Filocalia rom., vol. 2, ed. 1947, p. 37). Dimensiunea creștină (și chiar ortodoxă) a gândirii lui Nae
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
lui Dumnezeu, pe calea sfintei ascultări monahale. Hramul principal al mănăstirii este 8 mai, zi în care biserica prăznuiește minunile săvârșite, după slăvita lui adormire, la mormântul Sfântului Ioan Evanghelistul, pentru toți cei care au căutat cu credință, tămăduire de neputințele lor sufletești și trupești prin rugăciunile ucenicului iubit al Mântuitorului. Al doilea hram al mănăstirii, datorat evlaviei ctitorilor ei, este pe 25 septembrie, când este prăznuită Sfânta cuvioasă Eufrosina. Având în minte gândul Preafericitului Părinte Daniel, care a pus mănăstirea
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
sufletul meu s-a apropiat foarte mult modul acesta de a înțelege, de a exprima lucrurile în ce privește Liturghia. La Sfânta Liturghie este vorba de un schimb de vieți. Noi oferim lui Dumnezeu viața noastră, cu micimile, cu păcatele, cu toate neputințele ei. Iar Domnul ne dă în schimb viața Lui. Lucrurile sunt foarte frumos exprimate în dialogul pe care îl poartă preotul sau arhiereul cu diaconul împreună-slujitor înainte de binecuvântarea pentru Sfânta Liturghie. Redau introducerea dialogului dintre cei doi în exprimarea veche
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
și nu mai avem răbdare să ne autoanalizăm, „să ne venim în fire” ca fiul risipitor din Biblie și să ne întoarcem în brațele Tatăui ceresc care a dat la moarte pe Fiul Său Isus Hristos ca să fim răscumpărați de sub osânda neputinței, a păcatului, a limitărilor de tot felul, a răutății și a hidoșeniei egoului uman fără legătură cu divinitatea. Răbdare! Ni se cere mereu să avem răbdare. De când ne naștem trebuie să așteptăm și să suportăm în tăcere sau nu, derularea
DESPRE RABDARE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357793_a_359122]