2,953 matches
-
poezie publicate: La marginea nimicului, Editura Junimea, Iași, 1997; Iluzia ontică, Editura Gramma, Iași, 2002; Atelierul (Mocanorfoze I). Poem, Editura T, Iași, 2007; Atelierul (Mocanorfoze II). Poem, Editura Cronica, Iași, 2011. Primele două volume ale pictorului Traian Mocanu La marginea nimicului (Editura Junimea, Iași, 1997) și Iluzia ontică (Editura Gramma, Iași, 2002) tematizează în genere fie îndoiala existențială, fie travaliul artistic, când nu combină ambele forme de reflecție într-un discurs în care lucirile autoironice capătă un relief nou, de tușă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Mihai Ursachi conțin practic, într-o formă densă, toate liniile directoare ale unui program poetic atent scenografiat de autointitulatul magistru de Țicău: "de aceea îți spun, toată baza mea (știi prea bine/ că-s mai vanitos decât Lucifer însuși),/ este Nimicul.// O glorie fără cusur și inalterabilă/ îmi construiesc în secret, folosind ca unelte/ disimulația (aplicată îndeosebi mie însumi),/ mistificarea și infamia. Prin ele/ voi ajunge stăpân absolut al imperiului/ fabulos, fără margini în timp sau în spațiu,/ nelegat de hazardul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
secret, folosind ca unelte/ disimulația (aplicată îndeosebi mie însumi),/ mistificarea și infamia. Prin ele/ voi ajunge stăpân absolut al imperiului/ fabulos, fără margini în timp sau în spațiu,/ nelegat de hazardul nu mai știu cărui/ obscur idiom, voi fi autarhul/ Nimicului.// mai mult nu-ți mai spun. Confidența aceasta / în ciuda armoariei mele (Să nu te încrezi) / pentru simplul motiv că te detest". Și anume: histrionismul, apetența pentru disimulare, mistificare și automistificare (de unde obsesia măștilor și a altor forme de deghizare), evaziunea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
însetați de absolut, prin nisipuri spulberate de vânt", îi constituie materia poetică într-un lung șir de texte din Fiul omului (Cartea Românească, București, 1986), alegorii ale trecerii prin spații nervaliene, din bizara lumină a "Marelui Întuneric, unde Totul și Nimicul/ își sugeau reciproc degetul firav", spre o lumină tot întunecată, cea a vieții biologice. În poemul intitulat Octombrie, spre exemplu, pre-nașterea este recuperată anamnetic ca un lung șir de scindări, de diviziuni între punctele cardinale opuse ale conștiinței: "Mă aflam
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ce vin la stupi de-albine prohibite.// mai lasă-mi turnul vechi și athanorul/ în care focul alt siliciu cerne/ să-nregistrez pe benzi și noaptea-aceea/ când suflă geniu-arghezian și bombe/ cu hidrogen iradiază osul/ boltitei frunți lucind spre cimitire// nimicul confundat de orbi cu bronzul" (Viața, moartea și spațiul dintre ele). Ei bine, aproape fără excepție, în acest spațiu atât de fragil dintre viața și moartea textului, Horia Zilieru reușește să rămână Horia Zilieru... Referințe critice (selectiv): Eugen Barbu, O
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dezvoltă (nivelul 2) izotopia lui "făcută cu de toate" (nivelul 1) prin derivarea caschetei într-o serie de cinci obiecte de același rang lexical, micropropoziția pd. ASM (2.2.) pare să dezvolte în jurul "sărmanului" și "mută urîțenie" o izotopie a nimicului care nu este străină, cu siguranță, de personaj, dar mai ales de proiectul flaubertian de a scrie o carte "despre nimic" (Corespondența din 16-1-1852). Cu alte cuvinte, P2 regizează proliferarea compozită a lumii obiectale și nulitatea adevăratului personaj central al
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și calculatorul, nu substituie preeminența voinței și inteligenței umane și nici prevalența puterii noastre de judecată (Penrose, 2001). Softul pieței este mintea omului, iar hardul este înclinația umană spre tranzacție. Piața, în mod obiectiv, nu reprezintă nimic, ea este chiar nimicul absolut (Barrow, 2006), în afara comportamentelor complementare într-o rețea vie, a oamenilor. Dincolo de activitatea oamenilor există doar neantul. Și atunci este logic ca omul viu, mânat de interese nu doar egoiste, să fie cel care pune în mișcare o întreagă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
științifică, îl regăsim exprimat în opera lui Mircea Eliade: "Cerul dezvăluie în mod direct, "natural", distanța nesfârșită și transcendența zeului (...). Simpla contemplare a boltei cerești este suficientă pentru a declanșa o experiență religioasă. Cerul se vădește infinit, transcendent. Față de acest nimic pe care-l reprezintă omul și mediul înconjurător, el este, prin excelență, acel ganz andere (cu totul altul n.n.). Transcendența se dezvăluie prin simpla conștientizare a înălțimii nesfârșite. "Preaînaltul" devine, în mod spontan, un atribut al divinității"92 Deși confruntat
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sistemele educaționale naționale, prin impunerea aceleiași paradigme educaționale, gândită la nivel central: se intră astfel într-o categorie de procese care, în concepția lui George Ritzer, se plasează pe o axă între două extreme: ceva și nimic. Pentru George Ritzer, " Nimicul este o formă socială concepută și controlată de obicei la nivel central și lipsită de conținut esențial semnificativ". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, p. 57) Nimicul nu are conținut esențial semnificativ, ceea ce înseamnă că este interșanjabil. Ca o categorie centrală în
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în concepția lui George Ritzer, se plasează pe o axă între două extreme: ceva și nimic. Pentru George Ritzer, " Nimicul este o formă socială concepută și controlată de obicei la nivel central și lipsită de conținut esențial semnificativ". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, p. 57) Nimicul nu are conținut esențial semnificativ, ceea ce înseamnă că este interșanjabil. Ca o categorie centrală în explicarea fenomenului educației ca proces de transmitere, nimicul coagulează în jurul lui o constelație teoretică (cel puțin) insolită în abordarea școlii și
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Ritzer, se plasează pe o axă între două extreme: ceva și nimic. Pentru George Ritzer, " Nimicul este o formă socială concepută și controlată de obicei la nivel central și lipsită de conținut esențial semnificativ". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, p. 57) Nimicul nu are conținut esențial semnificativ, ceea ce înseamnă că este interșanjabil. Ca o categorie centrală în explicarea fenomenului educației ca proces de transmitere, nimicul coagulează în jurul lui o constelație teoretică (cel puțin) insolită în abordarea școlii și a fenomenului educațional. Dar
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de obicei la nivel central și lipsită de conținut esențial semnificativ". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, p. 57) Nimicul nu are conținut esențial semnificativ, ceea ce înseamnă că este interșanjabil. Ca o categorie centrală în explicarea fenomenului educației ca proces de transmitere, nimicul coagulează în jurul lui o constelație teoretică (cel puțin) insolită în abordarea școlii și a fenomenului educațional. Dar ce ar desemna nimicul în plan educțional, în mod concret? În primul rând, nevoia corporațiilor, a organizațiilor etc. implicate în globalizare de a
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
esențial semnificativ, ceea ce înseamnă că este interșanjabil. Ca o categorie centrală în explicarea fenomenului educației ca proces de transmitere, nimicul coagulează în jurul lui o constelație teoretică (cel puțin) insolită în abordarea școlii și a fenomenului educațional. Dar ce ar desemna nimicul în plan educțional, în mod concret? În primul rând, nevoia corporațiilor, a organizațiilor etc. implicate în globalizare de a avea la dispoziție forță de muncă pregătită în conformitate cu anumite standarde, aceleași indiferent de spațiu geografic, de tradițiile și de nevoile comunității
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
se numește sistemul internațional de credite și care certifică respectarea standardelor, adică "producerea" unui absolvent similar (interșanjabil) cu orice absolvent din același domeniu, indiferent de locația geografică a școlii pe care a absolvit-o. Un astfel de absolvent are caracteristicile nimicului, în sensul în care George Ritzer utilizează termenul. Preluând terminologia lui George Ritzer putem descrie școala care produce absolventul interșanjabil (nimicul) ca având urmatoarele caracteristici: este un non-loc (școala), unde non-persoane (profesorii), utilizând non-lucruri (resursele educaționale conținuturi, metode, resurse materiale
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
același domeniu, indiferent de locația geografică a școlii pe care a absolvit-o. Un astfel de absolvent are caracteristicile nimicului, în sensul în care George Ritzer utilizează termenul. Preluând terminologia lui George Ritzer putem descrie școala care produce absolventul interșanjabil (nimicul) ca având urmatoarele caracteristici: este un non-loc (școala), unde non-persoane (profesorii), utilizând non-lucruri (resursele educaționale conținuturi, metode, resurse materiale, mijloace), oferă non-servicii educaționale (mai concret, oferă instruire), rezultatul fiind non-absolventul (termen pe care îl introducem pentru a renunța la utilizarea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
noi noțiunea este contra-intuitivă. O non-persoană este o persoană, desigur, dar care nu se comportă ca o persoană, nu interacționează cu ceilalți ca o persoană și, nu în ultimul rând, nu este tratată de ceilalți ca o persoană". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, p. 110) Profesorii sunt non-persoane întrucât au o caracteristică similară cu non-locurile sunt prefabricate; aceasta înseamnă că pregatirea viitorilor profesori se desfășoară în spații similare (non-locuri), prin intermediul unor resurse similare (non-lucruri) utilizând strategii și metode similare (non-servicii), ceea ce înseamnă
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
personaj din distribuția lui Disney nu prea este loc de complexitate sau de substanță distinctivă, iar consecința este că orice individ poate fi înlocuit; de fapt, un costum poate fi îmbrăcat în aceeași zi de mai mulți angajați". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, pp. 110-111) Deși profesorul poate utiliza și lucruri, de fapt el va interacționa, cel mai adesea, cu non-lucruri; aceasta înseamnă că profesorul este pregătit să fie (și este) un utilizator al unor elemente prefabricate în condiții prefigurate de alte
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
înseamnă că profesorul este pregătit să fie (și este) un utilizator al unor elemente prefabricate în condiții prefigurate de alte persoane; rezultă că "un non-lucru este conceput și controlat la nivel central și este lipsit de substanță distinctivă". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, p. 104) Planurile de învățământ, programele analitice, modul de organizare a școlii, modalitățile de evaluare etc. sunt exemple de prefabricate (non-lucruri) pe care le utilizează profesorul (ca non-persoană). Poate că manualul este cel mai bun exemplu de non-lucru: "Manualele
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
inserții pentru discuții suplimentare, fotografii (de obicei color), glosarul capitolului și rezumatul acestuia". (Ritzer, Mcdonaldizarea societății, 2010, p. 55) În mod evident, un asemenea manual este suportul perfect pentru un examen de tip grilă. Grila este marca mcdonalizării, adică a "nimicului", deoarece reprezintă confirmarea finală a transformării școlii în mcșcoală: uniformizarea copiilor prin modul de definire a elevului: "orice persoană (copil, adolescent sau adult) care frecventează o instituție de învățământ, în scopul achiziționării unor cunoștințe, priceperi și deprinderi". (Schaub/Zenke, 2001
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și cea româneasă în aceeași măsură sunt efectele pe termen mediu și lung în învățământul preuniversitar: mai devreme sau mai târziu acesta se va transforma într-un furnizor de componente prefabricate care vor fi asamblate în universități în produsul final nimicul (un "prefabricat" mai complex, care îndeplinește parametrii ceruți de piața muncii). Ce s-a pierdut pe parcurs? Educația, adică ființa umană. Dacă școala s-a transformat în "mcșcoală", deservită de non-persoane (profesori pregătiți la bandă rulantă), ea nu va putea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de non-persoane (profesori pregătiți la bandă rulantă), ea nu va putea oferi decât non-servicii: "Non- serviciile sunt oferite în mare măsură de non-persoane, deși devine tot mai probabil ca și persoanele să ofere servicii care să se situeze spre polul "nimicului". Non-serviciile vor fi oferite preponderent în non-locuri și vor implica prezența non-lucrurilor, dar devine tot mai probabil să fie oferite în locuri și să implice prezența lucrurilor". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, pp. 114-115) Sinonimul pentru non-servicii este rutina, iar munca
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
persoanele să ofere servicii care să se situeze spre polul "nimicului". Non-serviciile vor fi oferite preponderent în non-locuri și vor implica prezența non-lucrurilor, dar devine tot mai probabil să fie oferite în locuri și să implice prezența lucrurilor". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, pp. 114-115) Sinonimul pentru non-servicii este rutina, iar munca profesorului devine tot mai repetitivă; lecția reprezintă un proces de asamblare a unor elemente prefabricate: conținuturile, tehnologiile didactice, obiectivele, caracteristicile copiilor (uniformizate prin transformarea lor în "elevi", adică în persoane
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
este un loc al fluxurilor fluxuri de informație, de studenți și profesori care se conectează sau se deconectează și este foarte puțin probabil să devină un spațiu în care aceste fluxuri să încetinească sau să înceteze o vreme (...)". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, p. 80) Absența "substanței distinctive" a absolventului (nimicul produs de un sistem care a înlocuit educația cu instruirea) este reprezentativă pentru ceea ce George Ritzer numește "grobalizare", ca unul dintre cele două procese fundamentale ale globalizării (celălalt este "glocalizarea"). Grobalizarea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
studenți și profesori care se conectează sau se deconectează și este foarte puțin probabil să devină un spațiu în care aceste fluxuri să încetinească sau să înceteze o vreme (...)". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, p. 80) Absența "substanței distinctive" a absolventului (nimicul produs de un sistem care a înlocuit educația cu instruirea) este reprezentativă pentru ceea ce George Ritzer numește "grobalizare", ca unul dintre cele două procese fundamentale ale globalizării (celălalt este "glocalizarea"). Grobalizarea presupune expansiunea, cucerirea de noi piețe (fie ele economice
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
diferențelor, iar acest lucru se obține prin crearea unei rețele (cvasi-globale) ale cărei noduri sunt reprezentate de mcșcoli (de altfel, exemplul clasic este cel al rețelelor McDonald's). Fiecare mcșcoală din cadrul rețelei va utiliza același format prestabilit de producere a nimicului/absolventului: Ideea de format prestabilit (template), deși este înrudită cu cele de mulțime (în cadrul căreia un element este identic și echivalent cu oricare alt element n.a.) și de rețea, scoate în evidență un aspect diferit al "nimicului" deoarece se referă
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]