15,607 matches
-
-l mai ascultă nimeni, În afara ucenicilor săi, sau poate se făcea că nu vede lumea Împrăștiindu-se, În vreme ce Sofia, credincioasa lui Însoțitoare, Îi ștergea fruntea și-i dădea urciorul cu apă, acum călîie, deși un altul stătea adînc Îngropat În nisip. Sofia era o femeie cam de treizeci de ani, măruntă la trup, cu părul Învolt și cu ochii negri precum boabele de porumbă. Peste mantaua străvezie purta un șal de mătase pestriț, tîrguit, probabil, din India. Ucenicii lui Simon vorbeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
picioare și se făcea tot mai mare și mai deslușit. Mulțimea se puse pe fugă, care-ncotro, temîndu-se să nu cadă pe vreunul din ei trupul care se prăvălea din cer. Urmă o scenă năprasnică. Precum un sac umplut cu nisip jilav cînd cade din căruța chirigiului sau precum oaia scăpată din ghearele vulturului, tot așa se izbi de pămînt și trupul lui Simon Magul. Prima care se apropie fu Sofia Prostituata, credincioasa lui Însoțitoare. Vru să-i tragă pe ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
grijuliu În groapă. Sofia stătea deoparte, nemișcată. Țărîna Începu să cadă pe capac. Zgomotul era aidoma bubuiturilor Înfundate Într-o tobă uriașă. Curînd, pe locul unde fusese adîncitura de la poalele unui palmier uriaș, se ivi o movilă aidoma dunei de nisip. Petru se urcă pe movilă, Își Înălță brațele la cer și Începu să murmure o rugăciune. Cu ochii Închiși, cu capul gol ușor Înclinat, dădea impresia că ar auzi voci Îndepărtate. VÎntul de peste zi ștersese deja urmele tălpilor și crepidelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
se urcă pe movilă, Își Înălță brațele la cer și Începu să murmure o rugăciune. Cu ochii Închiși, cu capul gol ușor Înclinat, dădea impresia că ar auzi voci Îndepărtate. VÎntul de peste zi ștersese deja urmele tălpilor și crepidelor de pe nisipul mișcător. După trei zile, Într-o vineri, mormîntul urma să fie dezgropat. Acum se adunase mult mai multă lume decît la Îngropare, căci vestea despre făcătorul de minuni, fachirul, magul, se răspîndise pînă departe. Sofia, Petru și ucenicii săi, aidoma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
câmpii sarmato-pliocene, înălțate spre sfârșitul pliocenului și în cuaternar, având o structură monoclinală a litologiei. Interfluviile deluroase, colinare sau sub formă de platouri, se repetă pe spații întinse, cu altitudini între 200 și 500m. în structura solului predomină gresiile și nisipurile, în alternanță cu argilele și marnele, fapt care explică succesiunea aproape regulată de interfluvii prelungi și nu prea înalte. în acest sens, obcinile pornind din zarea Mărăștilor se dirijează spre sud până la Piscul Scaunului (la est de Petrești), unde caracterul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
La șintirim și, în fine, șirul dealurilor La Cireș, Runc, Tureatca, Beșicata, La Scaune, Dealul Petrii, Submargine și Hălmagi. în satul Lunca sunt cunoscute Dealul lui Cararău, Dealul Chetroșenilor, Lutăria, Dealul Bisericii și Izlazul comunal. Caracteristica acestei zone este dominarea nisipurilor, a nisipurilor argiloase care determină erodarea permanentă a solului, formând râpe și hăuri în mod permanent. Terenurile argiloase, lutoase, de pe dealurile puternic fragmentate, permit ca apa ploilor să formeze torenți distrugători ce produc mari pierderi de sol, ajungând până la 98
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și, în fine, șirul dealurilor La Cireș, Runc, Tureatca, Beșicata, La Scaune, Dealul Petrii, Submargine și Hălmagi. în satul Lunca sunt cunoscute Dealul lui Cararău, Dealul Chetroșenilor, Lutăria, Dealul Bisericii și Izlazul comunal. Caracteristica acestei zone este dominarea nisipurilor, a nisipurilor argiloase care determină erodarea permanentă a solului, formând râpe și hăuri în mod permanent. Terenurile argiloase, lutoase, de pe dealurile puternic fragmentate, permit ca apa ploilor să formeze torenți distrugători ce produc mari pierderi de sol, ajungând până la 98%. Datorită ploilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a comunei Filipeni. Colinele din comuna Filipeni se încadrează în zona hidrografică a colinelor pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile și Câmpia Fălciului și partea de nord a Podișului Covurluiului), în subunitatea culmilor interfluviale care cuprinde partea superioară a dealurilor formate din nisipuri cu granulație variată și cu intercalații de argile și marne, fiind acoperită cu luturi eluviale și coluviale, ceea ce a determinat ca acumulările de apă să se facă la adâncimi mai mari. în Podișul Moldovei, cea mai săracă în ape subterane
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bătrâni prin 1960-1970. Moara lui Rosetti de la Lunca trebuie să fi funcționat după reforma agrară din 1864 și toate muncile pentru funcționarea și întreținerea morii erau făcute de clăcași. În amintirea oamenilor a stăruit multă vreme existența unei „mori de nisip”. De fapt, după cum ne lămurește Constantin Tomescu, era o moară acționată de forța cailor care, ca să nu alunece, mergeau pe o arie așternută cu nisip. Această moară este relativ târzie, funcționa pe la 1900, din moment ce au apucat-o cei care aveau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau făcute de clăcași. În amintirea oamenilor a stăruit multă vreme existența unei „mori de nisip”. De fapt, după cum ne lămurește Constantin Tomescu, era o moară acționată de forța cailor care, ca să nu alunece, mergeau pe o arie așternută cu nisip. Această moară este relativ târzie, funcționa pe la 1900, din moment ce au apucat-o cei care aveau în 1975, 65-70 de ani.52 Moara cu cai era în fața lui Cojocaru, peste pârâu, pe imaș, având ca proprietar pe unul Ion Borcea. Tot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lutul galben, folosit și la „uns” prispa caselor, pereții (se aplică apoi varul) și camerele erau unse tot cu lut galben, amestecat cu balegă de vacă sau de cal ca să nu crape. Din același material se confecționau cărămizi, date prin nisip și apoi uscate la soare, așezate în formă de cuptor și arse, cum se mai văd și astăzi în Lunca. Asemenea lutării erau (mai sunt?) în fiecare sat: în Slobozia, chiar lâng drum,în Lunca lutăria („La lutărie” - devenit toponim
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Mediterane și Mării Negre, era rezultatul unei fierturi din boabele zdrobite de mei (pasat) și alte cereale din aceeași familie (părincul, dughia). Meiul este o cereală care face un spică sub form de ciucure, cu boabe mici (să alegi pasatul din nisip - idee din basmele populare - arată o caznă peste puterile omului!), foarte productivă, cu perioadă de vegetație scurtă, hrănitoare, consumată prin fierbere, amestecă care s-a chemat mămăligă de la mei. S-a cultivat prin satele comunei Filipeni, până după al doilea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru 70, iar petrol pentru numai 50 de ani. în ceea ce privește petrolul, insuficiența investițiilor ar putea duce la penurii și la majorări de preț semnificative în jurul anului 2020. însă trebuie luate în calcul și rezervele de petrol greu din Venezuela, de nisipuri bituminoase din Canada și chiar de șisturi bituminoase. Numai nisipurile bituminoase canadiene ar putea da tot atâta energie cât petrolul din Arabia Saudită, chiar dacă extragerea lor este dezastruoasă din punct de vedere ecologic și necesită aporturi energetice considerabile. Extragerea petrolului din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
petrolul, insuficiența investițiilor ar putea duce la penurii și la majorări de preț semnificative în jurul anului 2020. însă trebuie luate în calcul și rezervele de petrol greu din Venezuela, de nisipuri bituminoase din Canada și chiar de șisturi bituminoase. Numai nisipurile bituminoase canadiene ar putea da tot atâta energie cât petrolul din Arabia Saudită, chiar dacă extragerea lor este dezastruoasă din punct de vedere ecologic și necesită aporturi energetice considerabile. Extragerea petrolului din șisturile bituminoase necesită cheltuieli sub forma consumului de cărbune, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
stația de metrou distrusă de bombă, locuri selecte din urbe pe care toată lumea are obligația să le cunoască, iar lui, prostește, nu i-a trecut prin minte să întrebe, Și asta unde e, albatros. Într-un singur moment, cantitatea de nisip din partea superioară a clepsidrei devenise mult mai mică decât înainte, grăunțele minuscule se precipitau cu viteză spre deschizătură, fiecare vrând să iasă mai repede decât celelalte, timpul e exact la fel cu oamenii, sunt momente în care îi este greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Fii binevenit, priorule. Apropie-te, Îl auzi șoptind. Poetul lăsă deoparte orice precauție. Trecu de masă și se opri dinaintea lui Marcello. Medicul stătea cu ochii Închiși, nemișcat, cu un caiet mare În față. Pe colțul mesei zăcea o clepsidră: nisipul se adunase În Întregime În compartimentul de jos, ca și când omul și-ar fi petrecut o bună bucată de vreme adâncit În munca sa. - Se pare că vezi prin beznă, ca pisicile, exclamă Dante surprins. - Pasul dumitale e ușor, și totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
clipe. - Timpul petrecut și lucrurile văzute și măsurate sunt cele care Îmi insuflă certitudinea cunoașterii, adăugă el pe un ton binevoitor. Dante ridică din umeri. - Certitudinea cunoașterii! repetă el cu mânie. Se așezase la masă cu capul Între mâini. Fixa nisipul care reîncepuse să curgă. - Aceasta nu e decât o iluzie, așa cum timpul nu e decât o iluzie a simțurilor noastre, adăugă el dezolat. Uită-te la grăuncioarele acelea de nisip. Ca și ele, grăunțele timpului nostru se epuizează Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
mânie. Se așezase la masă cu capul Între mâini. Fixa nisipul care reîncepuse să curgă. - Aceasta nu e decât o iluzie, așa cum timpul nu e decât o iluzie a simțurilor noastre, adăugă el dezolat. Uită-te la grăuncioarele acelea de nisip. Ca și ele, grăunțele timpului nostru se epuizează Într-un număr de ore și zile. Și ce știm noi, pierduți cum suntem În această pulbere? - Ești pe cale să-ți pierzi credința, priorule? - Nu... Însă niciodată ca În aceste ore nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
e de plină de ceea ce există, deși nu se vede, precum rețeaua de particule infinitezimale din care sunt alcătuite trupurile noastre, pământul și Întreg universul. Poetul, după o scurtă șovăire, Își vârî arma la loc. - Atomii despre care vorbești sunt nisip orb, fragmente ale unui neant fără suflet. Dar lama care a Încercat să mă omoare era cât se poate de sensibilă. Arrigo Își scosese din traistă o batistă de in. Făcu un pas În față, Întinzându-i-o poetului. - Spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
și frecându-și barba. Puștii ieșeau la joacă cu sandvișuri groase în buzunare. Pe sforile pentru rufe, femeile atârnau cearșafuri pe care le umfla vântul. Lysia Verhareine dispăruse. Mi-o imaginam mergând pe cărările văratice ca pe niște alei de nisip. După aceea nu am mai văzut-o niciodată. Vreau să spun: nu am mai văzut-o vie. În aceeași seară, un flăcău pe nume Marivelle alergă până la mine acasă, găsindu-mă la bustul gol, cu capul plin de apă, spălându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
hidoase, cu colți și gheare. Ea își apăra fața cu mâinile, dar animalele înaintau și ajungeau să o atingă, să o muște, să rupă bucățele din carnea ei, pe care le înghițeau imediat. Clămence îmi rostea numele. Avea în gură nisip și rădăcini, iar ochii ei nu mai aveau pupile. Erau albi și șterși. M-am trezit tremurând. Ud leoarcă, gâfâind. Atunci am văzut că eram singur în pat. Brusc, am înțeles cât de mare și de gol poate să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
dar cu o ironie dulce, simpatică, tandră - pe el nu-l judecase cu atâta asprime ca pe mine! Da, citind și recitind, fără încetare, cum ai întoarce întruna o clepsidră și ți-ai petrece tot timpul privind cum se scurge nisipul, fără să faci nimic altceva. Am spus mai devreme că mint de două ori: nu mai era doar scrisoarea strecurată în carnet. Mai erau și trei fotografii. Trei, lipite una lângă alta, pe ultima pagină. Și Destinat era cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
asta. Eu și taică-tău, te-am învățat să fii un domn, și înțeleg că nu ai fost. De ce? Uite că se mai poate. Am greșit-o. N-am fost, cum ai zis tu, „un domn”... Privirea bărbatului e ca nisipurile mișcătoare, trece prin ochii lui apa de la canalul din curte. Viața, mamă, viața... Te iau cu mine când plec. Da’ nu merg, mamă, nu pot. Te duci singur la spectacol și eșsti cel mai bun. — Du-te la oștire, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
dumitale, Myra St. Claire R.S.V.P.“ Se afla de două luni la Minneapolis și efortul principal pe care-l depunea era să ascundă de „ceilalți băieți de la școală“ cât de superior se simțea față de ei. Totuși convingerea asta se rezema pe nisipuri mișcătoare. Într-o zi se dăduse rotund la ora de franceză (făcea parte din clasa de avansați), spre deruta totală a domnului Reardon, al cărui accent Amory Îl Înfiera disprețuitor, și spre amuzamentul colegilor. Domnul Reardon, care cu zece ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Humbird și Kerry Holiday și Jesse Ferrenby și... ei, sîntem vreo cinci-șase. Dă-i zor, băiete! După numai zece minute, Amory devora fulgi de porumb la Renwick’s, iar la nouă și jumătate au ieșit fericiți din oraș, cu destinația nisipurile de la Deal Beach. — Știți, a zis Kerry, aici automobilul e la el acasă. De fapt, a fost furat din Asbury Park de persoane necunoscute, care l-au abandonat la Princeton și s-au Îndreptat spre Vest. Humbird cel fără inimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]