5,412 matches
-
funcției renale și hepatice, modificări ale sistemului nervos central (10). Patternul TA la ABMP la subiecții vârstnici HTA de halat alb HTA mascată HTA sistolică izolată (frecvent) HTA nocturnă Pierderea controlului autonom sau al baroreceptorilor (hipotensiune în timpul zilei și hipertensiune nocturnă) Hipotensiune posturală Hipotensiune drog-indusă Hipotensiune postprandială 152 Tratamentul farmacologic poate fi inițiat cu diuretice tiazidice, blocanți ai canalelor de calciu, antagoniști de receptor de angiotensină, IECA și beta-blocante conform ghidurilor generale. Studii specifice pe tratamentul hipertensiunii sistolice izolate au arătat
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
are o acuratețe mai mare decât dozările urinare. Confirmarea diagnosticului pozitiv se recomandă a fi efectuată de endocrinolog, într-un centru specializat. Se recomandă efectuarea unuia din testele menționate anterior, precum și dozarea cortizolului seric la miezul nopții. 5. cortizolul seric nocturn (la miezul nopții), necesită ca pacientul să fie spitalizat minim 48 ore. O valoare a cortizolului seric mai mare de 5 µg/dl (140 nmol/l) la pacientul dormind sau mai mare de 7,5 µg/dl (207 nmol/l
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de risc pentru femei, care poate fi influențat prin terapie de substituție hormonală (96). Fumatul și congestia nazală sunt alți factori de risc pentru OSA. 6.7.1.Diagnosticul apneei obstructive de somn Clinic, pacienții cu OSA prezintă atât simptomatologie nocturnă cât și diurnă: sforăit, pauze de apnee în timpul somnului, treziri cu senzație de sufocare, somn agitat, nicturie, diaforeză, dificultăți de adormire, somnolență diurnă, dificultăți cognitive, indispoziție. Diagnosticarea obiectivă a OSA se realizează polisomnografic (înregistrare continuă a mai mulți parametric, pe parcursul
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
menținerea unei presiuni pozitive constante la nivelul faringelui, în timpul somnului (97). Presiunea aplicată, între 5-15 cm H2O, este determinată prin titrare în cursul polisomnografiei. Numeroase studii clinice au demonstrat efectele benefice ale CPAP, din punct de vedere al diminuării simptomatologiei nocturne și diurne la pacienții cu OSA. Studiile clinice au demonstrat efectele CPAP din punct de vedere al diminuării valorilor tensiunii arteriale nocturne la pacienții cu OSA și al restaurării profilului tensional de tip “dipper”. Studiile au arătat și efecte de
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cursul polisomnografiei. Numeroase studii clinice au demonstrat efectele benefice ale CPAP, din punct de vedere al diminuării simptomatologiei nocturne și diurne la pacienții cu OSA. Studiile clinice au demonstrat efectele CPAP din punct de vedere al diminuării valorilor tensiunii arteriale nocturne la pacienții cu OSA și al restaurării profilului tensional de tip “dipper”. Studiile au arătat și efecte de scădere în medie cu 10 mmHg, a valorilor diurne ale tensiunii arteriale sistolice și diastolice, după aproximativ 9 săptămâni de terapie CPAP
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
puștiul, maestrul narativ al acestui crescendo incandescent. Sukkwan Island e o carte tulburătoare, care deranjează în multe privințe, de la situațiile absurde pînă la brutalitatea relațiilor umane, de la spaimele cotidiene la cele infinit mai greu de vindecat și controlat ale coșmarului nocturn care, treptat, nu se mai retrage în faldurile obscure ale inconștientului, ci invadează realul... Ce visezi? Roy se gîndea și nu găsea niciun răspuns. Avea impresia că nu făcea decît să încerce să supraviețuiască visului tatălui său. Moartea de hîrtie
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
bărbatul. În cîteva minute, împreună, or să ducă treaba la capăt. Așa că i s-a alăturat. Cînd fundul gropii s-a netezit, bărbații au ieșit pe cărare. Nu-și vedeau fețele bine, nici nu-și vorbeau. Stelele întinseră peste cerul nocturn o manta cu butoni din alt veac. Au mers alături pînă la poarta care-i scotea lîngă casa spițerului. Acolo aveau să se despartă. Groparul îi întinse mîna, să-i mulțumească. și-l invită într-o seară la cină. Voia
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
Ca toți oamenii ignorinți și slabi de judecată, postelnicul era superstițios. El credea în stafie, în strigoi, în iele, în zburători, în fermece". Izolat, peste noapte, într-o cameră dintr-o casă pretins bântuită, postelnicul are halucinații generate de umbrele nocturne și crede că privirea îi deslușește contururile înspăimântătoare ale unei fantome: Stafia se apropia de pat, întinse mâinile, postelnicul se credea perdut. El simte mișcările mînicii ei...". Din păcate, alternanța timpurilor verbale (imperfect vs. prezent) derutează, efect contracarat, întrucâtva, de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
poate lesne bănui, revelația are puterea să efaseze asaltul hoardelor fantomatice, care dispar la fel de repede precum aburul zorilor se topește în lumina soarelui. La capătul somnului binemeritat care încununează aventura, rămâne memorabilă replica vizitiului. Acesta, după ce ia act de tribulațiile nocturne ale distinsului său pasager, conchide pe un ton care amestecă, în proporții imperceptibile, dojana sentențioasă a celui experimentat cu superstiția naivului: "Spusu-v-am eu că nu-i bine să se-ntoarcă cineva din drum!". Gane a mai scris o nuvelă de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
portiță; iar doi dintre demoni săreau înăuntru. Într-o clipă, unul își înfigea ghearele în gâtlejul copilului, îi oprea strigătul, pe când altul i se așeza grecește pe piept și rânjea, și sfâșâindu-i cărnurile, scotocind cu unghiile pe sub coaste...". Secvențele coșmarului nocturn nu sunt ușor de efasat în mintea lectorului, Macedonski izbutind să ofere, în aceste rânduri, un genuin regal al teribilului. * * * Barbu Delavrancea introduce, la noi, teroarea somnambulică, obsesia morții violente care transcende orice formă de control rațional. Trubadurul (1887)56
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
punând piciorul pe ele, se înălță deasupra dudului ca o statuă alburie cletănată de mlădierea ramurilor. Ridică capul spre luna care strălucea deasupra lumii. Era tot cu ochii închiși. Înmărmurisem, cu gura căscată și cu brațele întinse spre el". Cântecul nocturn al Trubadurului are semnificația unui requiem, fiindcă vioara își pierde două coarde (în cea mai fidelă descendență pitagoreică, personajul este obsedat de cifra doi58, care-l urmărește ca un blestem), ceea ce are ca efect trezirea subită a somnambulului. Evaziunea din
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
proze și aproape toate au în centru acest spațiu liminal, dintre real și ireal, dintre verosimil și neverosimil, acest interval al fricțiunii pe care l-am numit terifiantul de frontieră. Am ezitat, astfel, mai ales între Troița (descriind uluitoarele aventuri nocturne, sub amenințare lupilor, ale unui grup de soldați în pragul unei convertiri disperate), Vedenia (înfățișând o poveste extraconjugală, sub amenințarea unei închipuite fantome care împrumută, inconștient, ceva din materialitatea spectrului din A Tale of an Empty House de E.F. Benson
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a lui Dinu. Totuși, reveria bachelardiană îi este pulverizată de zgomot: "atunci văzu închegându-se în beznă bulgări și mai compacți de beznă. Unul după altul veneau prin cer ca duhurile vrăjitoarelor". Haita se dezlănțuie apocaliptic: "Cele patruzeci de fiare nocturne se abătuseră în crâncen asalt asupra porții închise". Descrierea acestora pendulează între tonuri luminoase și obscure, creionând un subtil desen în alb-negru: "Erau enormi, și licărul ochilor li se aprindea și se stingea ca licuricii; smalțul cel alb al pământului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de birou, respirând repede. Nu izbutea să răsufle adânc. Respira superficial și scurt. Inima îi bătea cu lovituri de ciocan. Avu din nou senzația unor pumni care izbeau în piept pe dinăuntru". Se liniștește abia după ce deschide fereastra și inhalează nocturnul aer rece. Abia acum realizează că adversarul său a murit: "două firișoare de sânge curseseră din nas și se prelinseseră pe la colțurile buzelor. O pată vânătă roșietică acoperea tâmpla dreaptă". Deși instinctul îi spune că trebuie să telefoneze grabnic, pentru
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a lunii, privirea protagonistului coboară "să regăsească fantasma cu ochi de fosfor, ca să nu-mi scape cumva. Mă aștepta la colțul zidului; a ocolit spre cealaltă față, în parcul cu mlaștini". Contactul epidermei cu naturalul fetid este înregistrat, în sarabanda nocturnă, cu aceeași oripilare experimentată diurn: "Sub tălpi, în glodul dezgustător, simțeam vietățile băloase încovrigându-se în jurul degetelor, îmi scuturam piciorul din fugă și goneam încă". În afară de prezența spectrală, un alt personaj își face, subit, apariția, asemenea ubicuului și monstruosului Igor
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
hiatusului epic, provocat de obnubilarea conștiinței naratorului (strategia nu este străină de scenariile epice ale unui Henry James, care-și distribuie câțiva actanți în ipostaze reflectorii, apte de a disipa enigmele țesute pe parcursul intrigii convolute). Aflăm, astfel, că de la incidentul nocturn s-au scurs nu mai puțin de două săptămâni. Hotăran este cel care l-a găsit pe erou afundat în glod, după cum tot el a găsit, în noroiul gras al mlaștinii, cadavrul în putrefacție al contesei dispărute. Se presupune că
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
eliadești, cât și celorlalte proze grupate sub auspiciile terorii supranaturale. Critica recentă, racordată la gândirea teoretică europeană, a discutat Domnișoara Christina în raport cu sintagmele puse în circulație de marele discipol al lui Gaston Bachelard, Gilbert Durand, i.e. regimul diurn și regimul nocturn, care subîntind imaginarul în ansamblul său. Astfel, Gheorghe Glodeanu pornește de la o confesiune autobiografică a lui Eliade, atribuind regimul diurn personei științifice, iar pe cel nocturn personei artistice a omului de cultură, și consideră că "[p]e o asemenea structură
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de marele discipol al lui Gaston Bachelard, Gilbert Durand, i.e. regimul diurn și regimul nocturn, care subîntind imaginarul în ansamblul său. Astfel, Gheorghe Glodeanu pornește de la o confesiune autobiografică a lui Eliade, atribuind regimul diurn personei științifice, iar pe cel nocturn personei artistice a omului de cultură, și consideră că "[p]e o asemenea structură bipolară se axează și Domnișoara Christina" (1997: 186). Mai recent, Paul Cernat, cu un cert și fericit aplomb analitic, subliniază că "Domnișoara Christina trebuie privită nu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
186). Mai recent, Paul Cernat, cu un cert și fericit aplomb analitic, subliniază că "Domnișoara Christina trebuie privită nu atât ca o ruptură (subl. în text) față de literatura preexistentă, cât mai ales ca o glisare dinspre realul "diurn" înspre tărâmul nocturn al imaginarului" (2009: 279-280). Un segment de critică privilegiază constant interpretarea din unghi onomastic a personajului central (și trebuie să recunoaștem că Eliade însuși era preocupat de hermeneutica numelor). Ilina Gregori crede, astfel, că prezența feminină "se prezintă și ca
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
2003: 210). Totuși, trebuie să avut în vedere faptul că nu Christina este factorul celei mai pronunțate terori epice, ci un personaj misterios, în fapt abia o prezență, de un regim ontologic incert, care apare ca martor tăcut al întâlnirii nocturne dintre vampir și Egor. Însă nu trebuie să anticipez: voi discuta în detaliu acest aspect atunci când voi analiza capitolul al zecelea al romanului eliadesc. Oricum, este suficient să precizez aici că vampirul poate fi nu numai un agent al distrucției
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
XVIII-lea; V. Hermetismul de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, reprezentat de ortodoxismul rusesc (Soloviov, Berdiaev, Bulgakov). Subliniind originea egipteană a "hermetismului" prin Toth, locțiitorul lui Ra, asimilat cu razele Lunii, adică un "vicar" nocturn al Marelui Zeu, Durand indica nu numai vechimea curentului, dar și participarea sa la construcția marii civilizații egiptene, a cărei cunoaștere îmbogățește spiritual omenirea. Printre ele, cultul lumii vii, vegetale și animale în reprezentările zeităților și ale altor componente ale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
acasă, ci în altă parte, își amintește Benjamin, iar mobila și lucrurile secolului al XIX-lea își vădeau, astfel, natura adevărată, cea de ruină. De aici drama copilului con fruntat cu asemenea obiecte - tensiunea dintre existența diurnă, trainică și cea nocturnă, a „viselor rele“: „The bourgeois apartment might adopt the guise of heroic immortality, but it actually constitutes nothing more than a site of decay and disintegration. The middle-class interior is home to the ruination of things““. Postexistența acestor obiecte ale
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
plan, domină scena. Gesturile, acțiunile, viața individuală diurnă, pe de altă parte, par repetitive, goale în raport cu „întotdeauna deja“-ul materiei care se impune, decisiv, în „paraorașul“ revelat de lumina lunii. Contrastul dintre întuneric și lumină pe care îl presupune deplasarea nocturnă a lunii prin cameră, senzația de mișcare a obiectelor (desigur, pentru copilul Walter, nu a înseși obiectelor, ci a spiritelor care le locuiesc), focalizarea unor detalii ascunse de larma și strălucirea de peste zi sunt condiții de posibilitate ale experienței copilului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
birturile Bucureștilor și în universul încâlcit al Arnotenilor, Pirgu parcurge conturul marginalității sociale a orașului. Proxenet, parvenit, el joacă prin aceasta un rol „politic“, într-un sens similar celui despre care a fost vorba mai sus, în această carte: escapadele nocturne în care îi angajează pe cei trei crai sunt o tăietură transversală prin lumea me tro polei și o celebrare a multiplicității, a diferenței care afec tează decisiv instituirea unor fizionomii, clase sau tipuri umane rei ficate. Duplicitatea lui Pașadia
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care Baudelaire îl desemnează drept "pictorul vieții moderne", Constantin Guys, Emilian Lăzărescu ilustrează viața pariziană trepidantă, care constituia un model prestigios de decadență, cu scene de bal, dar și cu colțuri pariziene celebre precum în Rue de Montmartre, cu momente nocturne care răspândesc acea fosforescență a atracțiilor inavuabile ale marelui oraș. Conceput ca titlu pentru o întreagă serie de eseuri, baudelairianul pictor al vieții moderne sesizează locurile comune ale modernității transmutată printr-o alchimie specific artistică în mondenitate, făcând din suprafață
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]