4,483 matches
-
conducerea câinilor s-a înscris ca fochist, singurul post disponibil. "Fram" a plecat din Christiania la 24 iune 1893, în ovațiile miilor de spectatori. După o înaintare lentă în jurul coastei, ultimul port în care a oprit a fost Vardø, în nord-estul extrem al Norvegiei. "Fram" a plecat din Vardø la 21 iulie, urmând the deschis de Nordenskiöld în 1878-79, de-a lungul coastei nordice a Siberiei. Progresul a fost îngreunat de condițiile de ceață și gheață din mările necartografiate. Echipajul a
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
Cel mai tânăr sat din zonă, considerat suburbie a orașului Săveni, situat la 500 m nord-vest de orașul Săveni, 700 m nord de satul Petricani și 700 m nord-est de satul Chișcăreni, pe dreapta Pârâului Podriga și pe stânga Pârâului Bașeu. Acest sat s-a întemeiat începând din vara anului 1940, când aici au venit și s-au stabilit câteva familii, care au părăsit satul Bahrinești din ținutul Cernăuți
Sat Nou, Botoșani () [Corola-website/Science/300923_a_302252]
-
Leșu (, ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Se află în partea de nord-est a județului, la poalele nordice ale Vârfului Stegii și cele sudice ale Heniului Mare din Munții Bârgău. Localitatea Leșu este situată la poalele munților Bîrgăului. Gospodăriile sunt dispuse pe Valea Leșului (afluent al Ilvei) și pe cele ale afluenților săi
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Botoșani, Moldova, România, formată din satele Cișmea, Costești, Răchiți (reședința) și Roșiori. Denumirea satului de reședință vine de la răchitele bătrâne ce au crescut pe malul unui iaz ce a fost pe vremuri lângă sat. Se află așezat în partea de nord-est a municipiului Botoșani, la o distanță de 3 km de acesta. Comuna Răchiți a luat ființă în anul 1864 odată cu primele comune din țara noastră și cu înființarea județelor, cea dintâi împărțire administrativ-modernă realizată în locul vechii împărțiri administrative feudale. Comuna
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
luat ființă în anul 1864 odată cu primele comune din țara noastră și cu înființarea județelor, cea dintâi împărțire administrativ-modernă realizată în locul vechii împărțiri administrative feudale. Comuna Răchiți purta denumirea de comuna Popăuți și avea reședința la Mănăstirea Popăuți situată la nord-est. În curtea mănăstirii se afla și sediul primăriei. De-a lungul anilor, diferitele reforme administrative au schimbat atât denumirea, cât și componența satelor comunei. Vechea comună era compusă din satele: Luizoaia, Cișmea, Răchiți, Teasc și Roșiori. Mai târziu, în anul
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
Dealul Viei; 3-4. Văiugi - punctul Văiugi I și punctul Văiugi II; 5. Lipoveni sau După Grădini; 6. La Siliște; 7. Corneț; 8. La Hîrtop; 9. La Cetățuie; 10. La Hrubă Situat în marginea de nord, este un deal destul de mare, nord-est a satului Corni, pe partea dreaptă a drumului județean Corni-Baisa, la circa 0,3 km (în dreptul locuinței lui Oniciuc Ion), pe terenul aflat pe stânga și pe dreapta drumului agricol care duce la Gura Goronei-Buda, s-au descoperit fragmente ceramice
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
hârtopului din stânga pârâului Miletin-Chirivoaia, în dreptul Cetățuiei, s-au descoperit câteva fragmente lamelare de silex patinat, aparținând paleoliticului superior, fază neprecizată. La circa 3,5 km est de sat, pe valea pârâului Miletin-Chirivoaia, în centrul văii, străjuită de Dealul Holm, la nord-est de Dealul Obădăriei, pe un martor de eroziune de formă cvasipentagonală, de dimensiunile: 120 m lungime, 80-90 m lățime, 6-8 m înălțime față de albia pârâului, se află o fortificație, cu val de apărare, astăzi foarte aplatizat, ce înconjoară martorul pe
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
tip carpic (sec.II-III e.n.) descoperite la Medelean-Cucorani, precum și la Stâncești și Ipotești. Satul Ipotești este atestat la 15 iunie 1616, Cucorăni este menționat în documente în septembrie 1538. Din punct de vedere geografic, teritoriul este situat în partea de nord-est a județului Botoșani, având ca vecini: la nord nord-est teritoriul administrativ al comunei Roma, la est sud-est teritoriul administrativ al municipiului Botoșani, la sud sud-est teritoriul administrativ al comunei Curtești, la vest sud-vst teritoriul administrativ al comunei Vlădeni, la vest
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
la Stâncești și Ipotești. Satul Ipotești este atestat la 15 iunie 1616, Cucorăni este menționat în documente în septembrie 1538. Din punct de vedere geografic, teritoriul este situat în partea de nord-est a județului Botoșani, având ca vecini: la nord nord-est teritoriul administrativ al comunei Roma, la est sud-est teritoriul administrativ al municipiului Botoșani, la sud sud-est teritoriul administrativ al comunei Curtești, la vest sud-vst teritoriul administrativ al comunei Vlădeni, la vest teritoriul administrativ al comunei Bucecea, iar la nord nord-vest
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Liveni este un sat în comuna Manoleasa din județul Botoșani, Moldova, România. Se află la 60 km nord-est de Botoșani, pe malul râului Prut în Câmpia Moldovei și 7 km nord de reședința Manoleasa. Liveniul este atestat documentar la 17 august 1667, acestea fiind unele din cele mai vechi așezări atestate documentar din această zonă. Originea și evoluția
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
Crasnaleuca este un sat în comuna Coțușca din județul Botoșani, Moldova, România. Satul Crasnaleuca este situat în Podișul Moldovei, pe malul drept al Prutului, în partea de nord-est a actualului județ Botoșani, Moldova, România, având coordonatele geografice 48° 9’ 30” latitudine nordică și 26° 58’ longitudine estică. Localitatea Crasnaleuca se află la o distanță de 75 km de municipiul Botoșani, reședința județului, la 70 km distanță de municipiul
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
sunt mai înalte. Temperatura medie anuală este de 7,4 grade Celsius. Circulația maselor de aer este determinată de evoluția și poziția în timpul anului a centrilor barici. În partea de vest a satului - culoarul Siretului, circulația este caracteristică zonei de nord-est a țării dar, în partea estică, formele majore de relief și pădurea aduc modificări înseminate ale direcției vânturilor. Pe teritoriul comunei Tudora se află Rezervația naturală de tisă. Arboretul de tisă se întinde pe o suprafață de 149 ha pe
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
Prutului Mijlociu, în albia majoră a râului Jijia. Așezată la întretăierea căii ferate Iași-Dorohoi cu drumul național 29 Botoșani-Săveni, este un important nod comercial al județului. Suprafața actuală a comunei este de 13.675 hectare. Ca vecini, în partea de nord-est se învecinează cu comuna Știubieni și cu orașul Săveni; în partea de est și sud-est are ca vecini comunele Vlăsinești și Dângeni; în partea de sud comuna Unțeni, în partea de sud-vest comuna Nicșeni, iar în partea de nord-vest comunele
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
45-43 latitudine nordică plasează așezarea Lunca Câlnicului la nord de Brașov, pe drumul național DN11 (Brașov- Târgu Secuiesc) Satul are formă dreptunghiulară cu bazele la nord și sud; la vest se învecinează cu satul Dobolii de Jos, comuna Ilieni; la nord-est cu comuna Chichiș, satul aparținător Băcel; la sud-est cu comuna Prejmer și la sud-vest cu satul Podul Olt, comuna Hărman. Relieful este o depresiune intercarpatică. Însăși denumirea de "Luncă" spune de la sine că este vorba de locul unde apa râului
Lunca Câlnicului, Brașov () [Corola-website/Science/300950_a_302279]
-
satul Dudescu este așezat pe locșes, în apropierea râului Călmățui pe malul drept al acestuia la distanță, întinzându-se pe platoul dinspre sud. Satul Dudescu face parte din comuna Zăvoaia și este învecinat la nord cu teritoriul satului Batogu, la nord-est cu teritoriul satului Cireșu, la est cu teritoriul satului Scărlătești, la sud cu teritoriul satul Dudești, la vest cu teritoriul satului Zăvoaia. De la N-E la S-V localitatea este străbătută de drumul județean 203E (Zăvoaia-Dudescu-Scărlătești). Drumul județean 203E pornește
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
104) leagă, la Șercaia, DN1 (E68) de drumul european E60 (DN13), la Hoghiz. Șercaia este traversată de râul care poartă denumirea de Șercaia. Localitățile învecinate sunt: Perșani (spre sud-est), Vad (spre sud), Mândra (spre vest), Hălmeag (spre nord), Părău (spre nord-est). Datorită legăturilor sale istorice, Șercaia a fost deseori considerată ca una dintre cele 15 cetăți ale Țării Bârsei. Șercaia este menționată pentru prima dată într-un document emis de Papa Grigore al IX-lea, în 1235, cu numele de „Sarcam
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
1968 la județul Brăila, reînființat. Două obiective din comuna Mircea Vodă sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monumente istorice de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic, este vorba despre așezarea de la „Popină”, aflată la nord-est de satul Dedulești, pe malul drept al Buzăului (la de terasă), așezare datând din Epoca Bronzului și fiind încadrată în cultura Coslogeni. Celălalt monument este clasificat ca monument memorial și se află în parcul satului Mircea Vodă: el comemorează eroii
Comuna Mircea Vodă, Brăila () [Corola-website/Science/300980_a_302309]
-
parțial inclusă în aceast edificiu. Coloniștii germani săraci (care s-au așezat în Viscri ca imigranți după domnia regelui Geza al II-lea, adică după 1162, ca ""alii Flandrenses"", în ultimul sfert al secolului XII) au găsit pe promontoriul din nord-estul comunei actuale o mică capelă. Aceasta era construită din calcar alb-verzui, avea formă rectangulară, cu absidă semicirculară spre răsărit, iar unicele podoabe erau pietrele cubice ecarisate ce formau colțurile sălii și începutul absidei, o arcadă semicirculară a intrării sudice. Sala
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
și puțin adânci, care nu sunt străbătute de ape curgătoare cu scurgere permanentă (Valea Adâncă, Valea Ianca, Valea Burta Ianca, Valea Druica, etc.). Adâncimea acestor văi nu depășește 4-6 metri, cea mai mare fiind Valea Ianca, dispusă în partea de nord-est a satului Bordei Verde, având o lățime de până la 2 kilometri și o adâncime maximă de 7-8 metri. Pe lângă câmpie, o a doua formă de relief întâlnită pe teritoriul comunei este reprezentată de Lunca Călmățuiului. Lunca are 2-7 km lățime
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Dropia, în apropierea intersecției acestuia cu DJ211. Satul Constantin Gabrielescu se află la circa 5 km est de centrul comunei, de care este legat prin intermediul drumului comunal DC12. Localitățile învecinate sunt: orașul Ianca la nord și vest, comuna Traian la nord-est, comuna Viziru la est, orașul Însurăței la est și sud și comuna Zăvoaia la sud. În conformitate cu prevederile Legii nr. 351/2001 satul reședință al comunei Bordei Verde este clasificat ca localitate rurală de rangul IV iar celelalte sate componente sunt
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
teritoriului comunei a unei noi moșii a Eforiei Spitalelor Civile, care era situată în prelungirea moșiei Filiu. Primul arendaș al noii moșii este Ioan Avram (variante Ioana Avram, Ióna Avram), care întemeiază satul clăcașilor noii moșii la circa 10 kilometri nord-est de Filiu, pe drumul mare al Brăilei, lângă cârciuma „La Bordeiul Verde”, loc de popas binecunoscut de pe acest drum. Cârciuma era adăpostită într-un bordei acoperit cu pământ, pe care vara creștea iarba, săpat în movila Bordei-Verde, aflată la ieșirea
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Românilor reprezintă vechea vatra pe care s-au stabilit și au trăit românii. Istoria ei este strâns legată de evoluția comunității românești, sătul fiind la începuturi unul cu populație de origine etnică germană majoritară, populație colonizata în sudul și în nord-estul Transilvaniei începând cu mijlocul secolului al XII-lea. În toponimia locală sunt folosite și denumirile de "Prund" și "Panchea", pentru cele două părți ale ei precum și pentru cele două vecinătăți (năbârșage) românești.
Ungra, Brașov () [Corola-website/Science/300978_a_302307]
-
județean DJ203A, care duce în centrul orașului Făurei, precum și șoseaua județeană DJ203N, care duce la Rușețu (județul Buzău) și apoi înapoi în județul Brăila la Ulmu. Lângă satul Brateșu Vechi, DN2B se intersectează cu șoseaua județeană DJ203, care duce spre nord-est către Jirlău și Valea Râmnicului (ultima în județul Buzău) și spre sud și sud-est către Ulmu, Zăvoaia și Însurăței (unde se termină în DN21). Prin comună trece și calea ferată Buzău-Brăila, pe care este deservită de halta Baza IFF. Conform
Comuna Surdila-Greci, Brăila () [Corola-website/Science/300990_a_302319]
-
Ardeni. În mod simbolic, în anii 60 ai secolului trecut, ceremonia de reconciliere între Franța și Germania a avut loc în Catedrala din Reims în prezența Generalului Charles de Gaulle și a cancelarului vest-german Konrad Adenauer. Regiunea se află în nord-estul Franței și se învecinează la nord cu Belgia. Are o formă alungită pe axa nord-sud, având o lungime maximă de aproximativ 350 km. În nord se află o parte din masivul ardeni, cu înălțimi de peste 600 m. Partea sudică este
Champagne-Ardenne () [Corola-website/Science/300992_a_302321]
-
Vișani (reședința). Comuna se află în vestul județului, la limita cu județul Buzău, pe malul stâng al râului Buzău, mărginindu-se cu lacurile Jirlău și Amara. Prin comună trece șoseaua județeană DJ203A, care duce spre vest către Galbenu și spre nord-est către Balta Albă, Ghergheasa și Valea Râmnicului (toate în județul Buzău; unde se termină în DN2). La Vișani, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ203T, care duce spre sud-vest către Jirlău. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vișani
Comuna Vișani, Brăila () [Corola-website/Science/300996_a_302325]