4,211 matches
-
în așezările menționate din comuna Filipeni, dar și din comunele învecinate, demonstrează că zona a fost locuită de populație autohtonă, aflată la un nivel superior de cultură materială și spirituală. în așezările geto-dacice și dacice forma de organizare social-economică era obștea sătească care avea o conducere formată din „adunarea oamenilor buni și bătrâni”, ceea ce corespunde unei organizații sociale patriarhale, în care moșul (strămoșul), dar și moașa sunt adorați ca semidivinități. Din partea bătrânilor (geronta creație) din satele românești au rămas unele relicte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
buni și bătrâni”, ceea ce corespunde unei organizații sociale patriarhale, în care moșul (strămoșul), dar și moașa sunt adorați ca semidivinități. Din partea bătrânilor (geronta creație) din satele românești au rămas unele relicte etnografice și reminiscențe folclorice în organizarea internă a satului (obștea sătească și moșia sătească pe strămoși și moși, pe bătrâni și spițe de neam.” Această formă de organizare a continuat să existe și după cucerirea Daciei de către romani. Continuitatea obștilor pe teritoriul țării noastre, de la geto-daci până la întemeierea statelor feudale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
relicte etnografice și reminiscențe folclorice în organizarea internă a satului (obștea sătească și moșia sătească pe strămoși și moși, pe bătrâni și spițe de neam.” Această formă de organizare a continuat să existe și după cucerirea Daciei de către romani. Continuitatea obștilor pe teritoriul țării noastre, de la geto-daci până la întemeierea statelor feudale românești - spune P.P. Panaitescu - înseamnă continuitatea poporului român în Dacia ca popor așezat, teritorializat, permanent legat de pământ.” După abandonarea Daciei de către stăpânirea romană, de fapt o retragere strategică la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de piatră, gropi de păstrare a cerealelor, semințe carbonizate etc. Analiza paleobotanică a boabelor carbonizate au evidențiat mai multe specii de grâu, orz, secară, ovăz, mei și mazăre. în legătură cu creșterea animalelor, se practica păstoritul pendulator, fără s fie părăsit hotarul obștii. Sunt indicii și despre practicarea meșteșugurilor, circulația mărfurilor, prelucrarea minereului de fier, a lemnului, producerea uneltelor și a obiectelor de uz gospodăresc, olăritul torsul, țesutul, râșnitul cerealelor. Pentru secolele VII-IX d.Hr. în Moldova întâlnim două tipuri de așezări: a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1930 și 316 în 1966. Hotarele satelor erau fixate anterior întemeierii statului Moldova, 80,3% din așezările consemnate de documente preexistau cu hotarele lor fixate. Din punctul de vedere al organizării sociale, vechile sate românești erau sate devălmașe ale obștilor țărănești, apărute încă din perioada destrămării comunei primitive.11 Satele de răzeși din Moldova au apărut mai târziu, cel puțin așa rezult din documente, iar pe măsură ce se întărește clasa proprietarilor de pământ, boierii - în principal, dar și mănăstirile și domnia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și, în devenirea lor ca locuri de manifestare a activității productive și social-culturale, au refăcut etapele și practicile de înstăpânire caracteristice satelor românești în general.Satele Filipeni și Fruntești, asemenea satelor răzășești din Colinele Tutovei și din toată Moldova, erau obști țărănești libere, constituite prin defrișarea pădurii, pornind din vale spre deal, spre culmi și „umblau pe bătrâni” Din cele 166 sate existente în Colinele Tutovei la începutul secolului al XIX-lea, 35% erau sate boierești, 10% sate mănăstirești și 55
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșia mare și grupul de rude dintr-o parte de sat pe cete (ceata lui ..., din ceata lui ...) până când s-a ajuns la proprietatea individuală. Procesul de descompunere a proprietății răzășești în indiviziune a început cu „prima împărțire a pământului obștii prin despărțirea unor șefi de cete prin instituția bătrânilor și prin împărțirea funiilor (unități de măsură!) în stânjeni.” Astfel, s-a ajuns la împărțirea pe loturi și ogoare ca subdiviziuni teritoriale. Și în satele de răzeși țarinile erau înconjurate de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au extins odată cu defrișările și creșterea cererii de cereale. De asemenea, în șesuri au apărut loturi de fânea (delnițe), iar izlazurile erau situate, de regulă, pe versanții improprii culturilor agricole. Dacă asupra loturilor, ogoarelor, țarinilor, se mai făcea simțită influența obștii, viile și livezile erau libere de orice amestec al comunității. Interesul obștesc se manifesta asupra apelor și iazurilor și asupra drumurilor, a locurilor de trecere a vitelor spre și dinspre izlaz. Satele din Colinele Tutovei, retrase pe văi, în interiorul colinelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trăind în comunități mici, pe care le numim sate, deși satele nu erau singura formă de locuire, și care își schimbau locul în cadrul aceluiași hotar. Or, definitoriu pentru societatea românească prestatală este tocmai existența hotarelor stabilite de comunitățile locale numite obști, care puteau să-și schimbe locul fără să depășească hotarul; altfel ar fi inițiat un conflict cu vecinul de hotar. Hotarele despărțitoare de obști, apoi de moșii sau de moșia obștească, nu erau niciodată fixate pe apele curgătoare, pe pâraie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hotar. Or, definitoriu pentru societatea românească prestatală este tocmai existența hotarelor stabilite de comunitățile locale numite obști, care puteau să-și schimbe locul fără să depășească hotarul; altfel ar fi inițiat un conflict cu vecinul de hotar. Hotarele despărțitoare de obști, apoi de moșii sau de moșia obștească, nu erau niciodată fixate pe apele curgătoare, pe pâraie, pe care le găsim numai în interiorul hotarului, ci pe „zarea dealului”, „muchia dealului”, „la pornituri”, „la stejari”, „la crâng”, „la rediu” etc., deoarece viața
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
raporturilor dintre boieri și săteni, dat de Constantin Mavrocordat în 1749, prin care boierul avea dreptul la a zecea parte din produsele gospodăriei țărănești. Pe lângă zeciuială, s-au impus pentru fiecare cap de familie 12 zile de clacă pe an. Obștea Filipeni liberă a ajuns, prin vânzarea ocinilor răzășești, obște dependentă de boierii din familia Rosetti. Cel care și-a vândut ocina putea rămâne în sat, pe aceeași delniță, dar trebuia să dea zeciuială și să facă munca de clacă pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1749, prin care boierul avea dreptul la a zecea parte din produsele gospodăriei țărănești. Pe lângă zeciuială, s-au impus pentru fiecare cap de familie 12 zile de clacă pe an. Obștea Filipeni liberă a ajuns, prin vânzarea ocinilor răzășești, obște dependentă de boierii din familia Rosetti. Cel care și-a vândut ocina putea rămâne în sat, pe aceeași delniță, dar trebuia să dea zeciuială și să facă munca de clacă pe moșia boierului. Vechile familii proprietare din Filipeni s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parte a moșiei Filipeni, a fost pierdută de proprietarul Rosetti la un joc de cărți, fiind câștigată de frații Sterian, care au păstrat punctul administrativ, în jurul căruia se va dezvolta cătunul Dobreana dup ce moșia Dobreana a fost cumpărată de obștea locuitorilor din Lunca, numit „Sfânta Treime”, între anii 1918-1920. Cătunul Dobreana este un caz tipic de roire a satelor: unele familii din satul Lunca și-au făcu case acolo unde au cumpărat pământ, apoi s-au adăugat însurățeii care n-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au apărat cu îndârjire părțile de moșie și, cu toate întâmplările și evenimentele care de multe ori le-au fost potrivnice, au dăinuit până astăzi. Spre deosebire de vechile familii răzășești din Filipeni care s-au pierdut, ajungând în starea de dependență, obștea Frunteștilor s-a ținut tare, ajungând, prin urmași, pân la noi. Familiile Ciuchi, Corniță, Bârgu, Vârlan, Oprișan, Ciută, Huțu, Perju au o vechime de câteva sute de ani, au dat naștere la spițe de neam „s-au lățit” prin căsătorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a familiei Oprișan, care avea rude în Oțelești, familia Bocăneală, iar proprietăți a avut și familia preotului Davidescu. Satul Fruntești a avut o conducere proprie: vornici și vătămani, ajutați de oamenii buni și bătrâni și de adunarea tuturor locuitorilor, toată Obștea. A avut pecete proprie care se aplica pe zapisele de vânzare-cumpărare, de către vornic, dar care erau semnate de mulți martori cu degetele, neștiind carte. coală în sat s-a făcut târziu, după reforma învățământului dată de Alexandru Ioan Cuza, deși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țara Românească Moldova, a continuat să fie supus năvălirilor pustiitoare ale ultimilor migratori asiatici de origine turco-mongolă: pecenegii, cumanii, uzii și, ultimii, mongolo-tătarii. în aceste condiții, comunitățile românești, menționate și în documentele scrise, bizantine, maghiare, papale, slave (Rusia Kieveană)organizate în obști sătești și teritoriale, având conducători proprii, militari și administratori, juzi, cnezi și voievozi, au găsit un modus vivendi cu migratorii care, în schimbul unor dări și tributuri, furnizau securitate pentru populația locală, producătoare de bunuri materiale. Documentele istorice afirmă că, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
le putem crede posibile, nu știm, de exemplu, cuantumul dărilor către hoardă (probabil o parte, a zecea, din recolte și animale), dar putem sa ne imaginăm un scenariu în care populația locală avea posibilitatea să se miște liber în cadrul hotarelor obștii, și în tot teritoriul controlat de stăpânii vremelnici și, de asemenea, putem admite că nu erau oprite deplasările românilor în spațiul lor ancestral. O mișcare a populației românești, de o parte și alta a Carpaților, a avut loc permanent, contribuind
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cât se putea într-o familie de clăcași, încât la împroprietărirea din 1864 erau în categoria fruntașilor, cu 4 boi. Urmașii acestei familii, Gheorghe Boca și Andrei Boca au fost primari în comuna Filipeni, Andrei Boca a fost și președintele obștei sătești „Sfânta Treime”, care a cumpărat moșia boierului Sterian. Vecini cu Boculeștii erau cei din familia Pușcuță (Hortolomei Pușcuță a fost felcerul satului) care au locuit și pe partea stângă a pârâului Dunavăț, fiind vecini cu familia Iacobescu, care s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
amândouă fiind cca. ha teren. La câmp, din partea tatii aveau tot cam ha pământ arabil, iar din partea mamii vreo 30 de prăjini. Au mai cumpărat cam 3 ha. pământ arabil și vreun pogon de pădure din moșia Gh. Sterian prin Obștea Sf. Treime. Pe lângă cultivarea pământului, părinții mei sau ocupat cu creșterea vitelor: vaci, cai și îndeosebi oi, etc. Copiii: Gavril, Catrina, Tasia, Gheorghe, Costică, Vasile (înfiat de Vasile Boca) și Rusanda. Eu sunt căsătorit cu Galafira, Galopia - Caliopi Bădăluță născută
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de muncă agricolă pe ambele moșii. Dar moșia lui Jorj Sterian a fost ipotecată și a rămas cu datorii mari la Banca Filotti din Galați. Banca Filotti a scos la licitație moșia Dobreana din satul Lunca. Atunci s-a format Obștea Sfânta Treime dintre oamenii demobilizați, văduve de război și alți oameni din sat. Obștea a fost formată cu un număr de 200 familii ca membri și au ales în funcția de președinte pe învățătorul Dumitru Ștefan Iacobeanu. Obștea a făcut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și a rămas cu datorii mari la Banca Filotti din Galați. Banca Filotti a scos la licitație moșia Dobreana din satul Lunca. Atunci s-a format Obștea Sfânta Treime dintre oamenii demobilizați, văduve de război și alți oameni din sat. Obștea a fost formată cu un număr de 200 familii ca membri și au ales în funcția de președinte pe învățătorul Dumitru Ștefan Iacobeanu. Obștea a făcut împrumut la cooperativa din Bacău și a licitat la cumpărarea moșiei scoase la licitație
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a format Obștea Sfânta Treime dintre oamenii demobilizați, văduve de război și alți oameni din sat. Obștea a fost formată cu un număr de 200 familii ca membri și au ales în funcția de președinte pe învățătorul Dumitru Ștefan Iacobeanu. Obștea a făcut împrumut la cooperativa din Bacău și a licitat la cumpărarea moșiei scoase la licitație de Banca Filotti din Galați. După cumpărare au procedat la împărțirea moșiei pe loturi după numărul de membri. Au făcut 200 de loturi calitatea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în așa fel ca să se potrivească lotul de calitatea I cu lotul de calitatea a II-a și cu lotul de pădure, care formau un singur număr. După combinarea loturilor, s-a procedat la tragerea la sorți și intrarea membrilor Obștii în posesia loturilor care s-au tras de către fiecare membru în parte. Apoi s-a procedat la vinderea de către obște și cumpărarea de către membri ei a bunurilor rămase neîmpărțite, adică: conacul cu 2 corpuri de case, grădină cu diferiți pomi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de pădure, care formau un singur număr. După combinarea loturilor, s-a procedat la tragerea la sorți și intrarea membrilor Obștii în posesia loturilor care s-au tras de către fiecare membru în parte. Apoi s-a procedat la vinderea de către obște și cumpărarea de către membri ei a bunurilor rămase neîmpărțite, adică: conacul cu 2 corpuri de case, grădină cu diferiți pomi fructiferi și nefructiferi și alte acareturi care formau conacul boierescă ca hambare, magazii, grajduri, gardurile care împrejmuiau conacul și altele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fructiferi și nefructiferi și alte acareturi care formau conacul boierescă ca hambare, magazii, grajduri, gardurile care împrejmuiau conacul și altele. Grădina conacului s-a împărțit în cinci loturi, iar acareturile au fost evaluate și socotite de comisii formate din membrii Obștii. Acestea s-au vândut la licitație și s-au cumpărat de către membrii Obștii și anume: Vasile Neculai Boca 2, Iacov Vodanovici, Toader Boca, Vortolomei Pușcuță și Petruț Rosetti care nu era membru al Obștii. Apoi s-a procedat la vinderea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]