4,294 matches
-
deținute anterior sub loviturile primite de la migratorii barbari. Fie că se căutau locuri fertile, fie că din cauza pericolelor de tot felul, când salvarea vieții e mai scumpă decât posesiunea, ereditatea și proprietatea, celulele latinofone (daco-romane, protoromânești și românești), constituite în obști gentilico-sătești și teritoriale, dețin în comun un teritoriu, inclusiv teren arabil, pe care comunitatea de rude îl exploatează, fără să-l poată apăra. Terenul arabil, obținut în urma defrișărilor sau existent în mod natural, era împărțit în loturi egale și tras
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
comunitatea primitivă românească îl aflăm din tradițiile și datinile românilor, care reflectă, între multe altele, și dreptul fetei apte de a se mărita de a refuza pretendentul preferat de părinți, supunându-l la o probă de voinicie . Tinerele fete din obștea românească beneficiau, în virtutea lor de moștenitoare, egale cu frații lor, de folosirea părților din moșia ce le revenea ca zestre, și de dreptul de a avea sentimente . Dreptul femeii de a dispune liber de bunurile moștenite și de o parte
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
capacității de absorbție în comunitatea românească asupra elementelor alogene. De asemenea, trebuie amintit că tocmai datorită capacității femeii de a dispune de „proprietate”, crește rolul familiei monogame și respectul datorat mamei de urmașii ei direcți și de către ceilalți membrii din obște, care sunt, într-un fel sau altul, rudele ei. Delimitarea hotarelor obștilor a intervenit atunci când comunitățile au venit în contact, stabilind legături de cooperare, de căsătorie, de schimb, economice, culturale și confesionale. În cadrul elementelor de delimitare, râuri, păduri, copaci
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
amintit că tocmai datorită capacității femeii de a dispune de „proprietate”, crește rolul familiei monogame și respectul datorat mamei de urmașii ei direcți și de către ceilalți membrii din obște, care sunt, într-un fel sau altul, rudele ei. Delimitarea hotarelor obștilor a intervenit atunci când comunitățile au venit în contact, stabilind legături de cooperare, de căsătorie, de schimb, economice, culturale și confesionale. În cadrul elementelor de delimitare, râuri, păduri, copaci izolați, de obicei stejari sau brazi, pietre, stânci, se detașează Poarta Țărnii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
etc. Tot așa pentru toponime și hidronime: Vadul Cumanilor, Comana, Peceneaga, Valea Uzului, Uzlina, Tătărași, Tătăruși, Ruși, Turceni, Călmățui, Covurlui etc . Dacă mentalitățile reflectă starea socială, economică și culturală, aceasta trebuie să fi avut și au corespondent în limba română, obștea fiind depozitara, prin limbă, a tradițiilor, a culturii materiale și spirituale. Unele expresii, sintagme, existente și astăzi și folosite cu mai puțină intensitate decât într-un trecut mai îndepărtat, suplinesc, într-o măsură satisfăcă toare, lipsa documentelor scrise, atât de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cu un șanț simplu - fossatum -, intrate târziu în atenția cancelariilor domnești, au patina vremii, un aer vetust care le conferă autenticitate și tradiție. Elementul de vechime pentru comunitățile gentilice de pe teritoriul românesc, alcătuite în celule latinofone ale românovlahilor, identice cu obștea sătească, îl constituie tocmai apelativul sat, care vine din latinescul fossatum, trecut prin forma veche a primelor texte religioase maramureșene - fsat -, dând forma folosită și astăzi, sat. Fsat-ul era, după cum îl arată și numele, o incintă apărată de un șanț
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și șanțul corespunzător, deasupra valului având o întăritură de lemn, trunchiuri de copaci, dispuși vertical. Locuințele din interiorul fortificațiilor nu diferă nici ca mărime, nici ca tehnică de construcție și material, de locuințele deschise, care formează vatra de locuire a obștii rurale teritoriale. Dacă așezările întărite se constituie ca centre de putere și sunt reședințele unui conducător local, acestea nu puteau exista în afara satelor, fără ajutorul locuitorilor care nu sunt neapă rat în stare de dependență față de o putere locală, chiar dacă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în care respectivele așezări devin obiectul unor tranzacții cu conținut feudal: vânzări, cumpărări, danii, confirmări de proprietate, schimburi de sate, stabilirea hotarelor” etc., prin care satul românesc intră în circuitul relațiilor feudale, în paralel cu dispariția treptată a relațiilor de obște . Urmașii lui Ștefan cel Mare, Bogdan cel Orb (1504-1517) și Ștefăniță (1517-1527), fiul și nepotul marelui domn, folosesc în documentele date din Hârlău, Huși sau Suceava, sintagmele cunoscute , înlocuindu-se într-un singur document formularea „pe unde au umblat din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
act de proprietate, prin care să probeze un drept exclusiv asupra unei suprafețe de pământ. Pe tot teritoriul locuit de români a existat, înainte de formarea statelor feudale românești, o stăpânire devălmașă, arhaică, nediferențiată, a comunităților sătești, care îmbrăcau forma de obști teritoriale, provenite din obștile gentilice. Această stăpânire devălmașă, mai corect spus, folosire devălmașă, care se referă la posesiunea și folosirea în comun a pădurilor, apelor, fânețelor, islazurilor, pășunilor, mai puțin a terenurilor de arătură, care, multă vreme, au fost trase
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care să probeze un drept exclusiv asupra unei suprafețe de pământ. Pe tot teritoriul locuit de români a existat, înainte de formarea statelor feudale românești, o stăpânire devălmașă, arhaică, nediferențiată, a comunităților sătești, care îmbrăcau forma de obști teritoriale, provenite din obștile gentilice. Această stăpânire devălmașă, mai corect spus, folosire devălmașă, care se referă la posesiunea și folosirea în comun a pădurilor, apelor, fânețelor, islazurilor, pășunilor, mai puțin a terenurilor de arătură, care, multă vreme, au fost trase la sorți, ca fiecare
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
românești, au apărut, așa cum s-a întâmplat și în alte societăți, dar prin alte mijloace, elemente care prefigurau societatea medievală: aristocrația gentilică, care, la noi s-a numit juzi, cnezi sau mai marii pământului și puternicii acelor locuri . Analiza obștii gentilice românești, prin comparație cu forme similare de organizare la alte popoare, germani (mark =hotar), slavi (zadruga sau mir) și pe baza documentelor din cancelariile străine, atestă existența unei nobilimi prestatale, de origine gentilică, care purta numele de cneji , atât
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cumane de la Milcovia, deși, asemenea cnezilor stăpâni ai satelor, sunt nobili fără privilegii, fiind ei în afara unei organizații de stat, dar mai apropiați, prin rolul jucat, de nobilimea de tip apusean decât de nobilimea gentilică. Dreptul celor ridicați din mijlocul obștii la demnită ți și avere, nu se întemeia încă pe acte de privilegii, acest lucru fiind valabil și pentru ceilalți membrii ai obștii, care stăpânesc părți din moșia comună, era un drept secular, din vechime, din moșistrămoși, deși marii proprietari
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
prin rolul jucat, de nobilimea de tip apusean decât de nobilimea gentilică. Dreptul celor ridicați din mijlocul obștii la demnită ți și avere, nu se întemeia încă pe acte de privilegii, acest lucru fiind valabil și pentru ceilalți membrii ai obștii, care stăpânesc părți din moșia comună, era un drept secular, din vechime, din moșistrămoși, deși marii proprietari s-au făcut atunci că și acum prin deposedare, istoria fiind nu atât o istorie a luptelor de clasă (au fost secole de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de vatră, zestre, moș, moșie, moștean, moștenire, moștenitor, a moșteni sunt cuvinte din fondul lexical autohton, preroman; pentru lege, țăran, sânge, casă, curte, pământ și țară, câmp, bătrân, se folosesc cuvinte de origine latină; cuvintele slave desemnând noțiunile de obicei, obște (obștean, obștesc), sfat, rudenie, sărac, bogat, jalbă, pricină, pâră . Trebuie observat că termenii de origine slavă definesc forma de organizare a comunității sătești (obștean, obștea, obștesc), calitatea de a aparține la obște, situația socială, săracbogat, conflictele intracomunitare - pricină, jalbă, pâră
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
țară, câmp, bătrân, se folosesc cuvinte de origine latină; cuvintele slave desemnând noțiunile de obicei, obște (obștean, obștesc), sfat, rudenie, sărac, bogat, jalbă, pricină, pâră . Trebuie observat că termenii de origine slavă definesc forma de organizare a comunității sătești (obștean, obștea, obștesc), calitatea de a aparține la obște, situația socială, săracbogat, conflictele intracomunitare - pricină, jalbă, pâră, conducerea obștii prin sfat, unde toți sunt rude și în diferite grade de rudenie, fiind proveniți din coabitarea romano-slavă prin care s-au putut înlocui
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
origine latină; cuvintele slave desemnând noțiunile de obicei, obște (obștean, obștesc), sfat, rudenie, sărac, bogat, jalbă, pricină, pâră . Trebuie observat că termenii de origine slavă definesc forma de organizare a comunității sătești (obștean, obștea, obștesc), calitatea de a aparține la obște, situația socială, săracbogat, conflictele intracomunitare - pricină, jalbă, pâră, conducerea obștii prin sfat, unde toți sunt rude și în diferite grade de rudenie, fiind proveniți din coabitarea romano-slavă prin care s-au putut înlocui cuvintele din fondul preroman și roman, așa cum
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
obștesc), sfat, rudenie, sărac, bogat, jalbă, pricină, pâră . Trebuie observat că termenii de origine slavă definesc forma de organizare a comunității sătești (obștean, obștea, obștesc), calitatea de a aparține la obște, situația socială, săracbogat, conflictele intracomunitare - pricină, jalbă, pâră, conducerea obștii prin sfat, unde toți sunt rude și în diferite grade de rudenie, fiind proveniți din coabitarea romano-slavă prin care s-au putut înlocui cuvintele din fondul preroman și roman, așa cum s-a întâmplat cu gint (plural - ginture) înlocuit cu termenul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
romano-slavă prin care s-au putut înlocui cuvintele din fondul preroman și roman, așa cum s-a întâmplat cu gint (plural - ginture) înlocuit cu termenul slav rod = rudă „în sens de comunitate a celor de același sânge”. Atunci când societatea românească de obști teritorializate a simțit nevoia unei puteri care să garanteze viața și bunurile, să apere, să arbitreze și să concilieze poziții opuse, a făcut ceea ce se numește stat, când și cei slabi și cei puternici și-au găsit un singur stăpânitor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fruntea oștirilor, la război. Această participare, în calitate de comandant suprem, amintește, nu atât de originea slavă a calității de voievod, cât de instituția romană a consulatului. Oricât de seducătoare ar fi supoziția cu privire la domnconsul, să reținem că forma de organizare în obști prin modalitatea lor de a-și alege potrivit dreptului străvechi al neamului și al satului, pe cel mai capabil descendent al moșului întemeietor, și-a pus amprenta și asupra alegerii domnilor români; aceștia nu mai conduceau un sat, ci o
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
daniilor domnești (sec. XIV - XVI), acumulau, prin cumpărare, satele rămase libere, aducând în stare de dependență - vecinie sau rumânie, pe foștii, până atunci, proprietari liberi sau, prin moșteniri și căsătorii, întinse domenii cu zeci de sate. Satele, care continuau vechile obști sătești, au fost aservite mănăstirilor sau boierilor, având obligații în produse - zeciuiala - și în muncă - claca - către stăpânii lor, fiind scoase din domeniul domnesc. Cele rămase în domeniul domnesc sunt supuse domniei-statului și au obligații de pază a hotarelor, militare
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
erau de drept, potrivit uzanțelor, vecini, așa cum s-a spus încă de Dimitrie Cantemir. Pentru Țară Românească Moldova, s-a păstrat termenul de vecin, dar, trebuie specificat că, inițial, vecin nu însemna țăran aservit, ci om liber, megieș, membru al obștii, era vecin în același hotar al satului cu ceilalți săteni. Când obștile au fost aservite prin daniile domnești către boieri și mănăstiri, foștii vecini din obște au ajuns vecini cu moșia boierească sau mănăstirească, desemnând starea de dependență personală - vecinia-rumânia
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Dimitrie Cantemir. Pentru Țară Românească Moldova, s-a păstrat termenul de vecin, dar, trebuie specificat că, inițial, vecin nu însemna țăran aservit, ci om liber, megieș, membru al obștii, era vecin în același hotar al satului cu ceilalți săteni. Când obștile au fost aservite prin daniile domnești către boieri și mănăstiri, foștii vecini din obște au ajuns vecini cu moșia boierească sau mănăstirească, desemnând starea de dependență personală - vecinia-rumânia față de proprietarii cu acte. Când vecinul, rumânul a fost legat de glie
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
specificat că, inițial, vecin nu însemna țăran aservit, ci om liber, megieș, membru al obștii, era vecin în același hotar al satului cu ceilalți săteni. Când obștile au fost aservite prin daniile domnești către boieri și mănăstiri, foștii vecini din obște au ajuns vecini cu moșia boierească sau mănăstirească, desemnând starea de dependență personală - vecinia-rumânia față de proprietarii cu acte. Când vecinul, rumânul a fost legat de glie, când nu mai putea să se mute liber de pe o moșie pe alta, vecinia
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
starea de dependență personală - vecinia-rumânia față de proprietarii cu acte. Când vecinul, rumânul a fost legat de glie, când nu mai putea să se mute liber de pe o moșie pe alta, vecinia devine, pentru țăranul român, rămas cu amintirea libertății din obște, o cvasirobie, din care a fost scos prin reformele lui Constantin Mavrocordat din 1746 pentru Țara Românească și 1749 pentru Moldova. O stare de excepție o aveau țăranii care erau vecini pe o moșie dar care puteau fi „proprietari” „în afara
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ei (curături, săcături, lăzuiri) și proprietate deplină asupra vitelor, inventarului de muncă, asupra casei și a locului dimprejur, grădina, livada , pentru care are un drept limitat, deoarece poate fi alungat de pe moșie. Instituția veciniei vine din solidaritatea manifestată între membrii obștii la început, practica vieții impunând anumite raporturi între indivizi, chiar de condiție socială diferită, izvorâte din vecinătatea spațială și identitatea confesională: te ajuți cu vecinul în caz de nevoie, te împrumuți de la el, organizezi claca pentru diferite munci: ridicarea casei
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]