142,832 matches
-
până când s-a întâmplat risipirea Și în cerul limpezit A rămas numai puful unor lacrimi. Dumnezeu l-a luat în palmă Și l-a suflat peste infinit. Pe cine-l mai văd, e carnea nimănui Făcută carne. O înșelare Fără ca ochii să fie înșelați? Cad și fără să știu când Am început urcușul. Sunt corp al vieții de pe urmă. Durerile prăpăstiilor îmi sunt ființă Ce a primit viață de la aripi smulse. îmi crește din gâtlej dovada celor prea fericiți, Măslinul din
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
Și nu-mi găsesc nici o vină Că mi-a fost dat să te-aud Și-a crescut din mine-un dud Cu dudele negre, mari Cît gura de la pahar Cu dudele albe, dulci Cît perna unde îți culci Capul cu ochii deschiși În spaima zorilor stinși Ochii cu cearcăne largi În care lacrima-ți spargi În bucăți limpezi și grele Ca să speli dudele mele Prelinse pe dușumele...
Mă uit toamna în lumină... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9227_a_10552]
-
Că mi-a fost dat să te-aud Și-a crescut din mine-un dud Cu dudele negre, mari Cît gura de la pahar Cu dudele albe, dulci Cît perna unde îți culci Capul cu ochii deschiși În spaima zorilor stinși Ochii cu cearcăne largi În care lacrima-ți spargi În bucăți limpezi și grele Ca să speli dudele mele Prelinse pe dușumele...
Mă uit toamna în lumină... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9227_a_10552]
-
Izbășescu Inocenția (1) Inocenția e o insulă aproape albă-n oraș i-am descoperit depărtarea de cînd un șir de mesteceni mi-au înconjurat blocul să-i înalțe creștetul de țiglă după jocurile minții și de-atunci un pumn de ochi mă urmărește hoțește. Acolo e strigătul meu viager acolo e pierzania altor străzi ce consideră prejudecăți jocurile minții și nu se uită îndărăt să dea de trecutul cu umile bărcuțe din care abia dacă mai are ce strînge un heruvim
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
avea un strop de răbdare fiecare după cît era de înalt și frumos. III Numai eu pe ascuns descuiam cîte-o ușă să slobod captivele la rîu pînă-n orașul lor să înoate la vale prin valuri să ducă un cînt din ochii mei că din bibliotecă le dăruiam cîte-o carte filă cu filă spălată de părul meu de scorțișoară și uscată la vînt înainte ca soarele ucigaș din păduri să răsară. O misiune ce-a îndemnat primarii celor două urbe să mă
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
ca un ou roșu de lemn. Vinul roșu din pahar Vinul roșu din pahar stă pe marginea mesei și nu cutează să apropie de mine intonînd imnuri să se uite dedesubt unde prăpastia rînjește în agonie. Dar din el un ochi de sticlă naște cu trudă o noapte de sticlă cît tălpile-mi sîngerează pe podul de fier în geamurile sparte de arlechini plîngăcioși (care înjură orașul care urinează în Trotuș mînjind icoanele din ferestre cu nămol c-au pierdut ei
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
i-a fost frică să mai privească să nu descopere că acolo cineva i-a modificat chipul și nu-l mai recunoaște. Capul martor și el al unui compromis neant observa că se fac economii în cer dacă-și îndrepta ochii spre el că sfera lui e o umbră ce stă cu spatele la trup. Dar dacă l-ai împinge puțin în gaura din piept ghipsul de pe buzele mici tot ar mai păstra ceea ce mama ne-a transmis la naștere deși acum nu
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
public străin, la propriu, de cultura română. În Mai are timpul răbdare?, Liviu Papadima survolează aproape întreaga literatură română modernă și, fără să-și refuze o anumită pornire didactică, îi cartografiază relieful, uneori până la detalii infinitezimale, ignorate de oricare alt "ochi" critic.
Câteva sinteze by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9270_a_10595]
-
Gheorghe Cârțan, adică Badea Cârțan, a fost un țăran român care a luptat pentru independența românilor din Transilvania, distribuind cărți românești, aduse clandestin din România, la sate. A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii lui Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877. S-a Înrolat voluntar În războiul de independență al României. s-a născut În Cârțișoara, Sibiu, la 24 ianuarie 1849, al doilea din cei șapte
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
l-a salutat cu: „Bine te-am gasit, maică Romă”. A pătruns În Roma prin Via Compana a trecut pe lângă Terme, ruinele Coliseului, bazilica Maxentiu și Palatinul, Forul Roman și...deodată Columna. „No că asta este! Aici, obosit și cu ochi Înlăcrimați, ciobanul din Cârțișoara s-a Învârtit În jurul stâlpului uriaș până când a citit toată istoria de pe el. Și-abia apoi și-a adus aminte că avea o misie, că nu venise cu mâna goală la Maica Roma. Din desaga lui
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
la Roma, Badea Cârțan a fost imediat primit În lumea intelectuală a Capitalei. În cinstea lui s-au organizat banchete, drumurile lui au devenit legende și se vorbea despre el ca despre cel mai exotic personaj al vremii. Dintr-o dată, ochii mai marilor s-au ațintit asupra lui. Era in centrul atenției, era la moda, era „șic” să-l prezinți invitaților. Iată cum suna o invitație la un astfel de banchet: „Cred că am plăcerea să cunoașteți pe păstorul român Cârțanu
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
carte - multe cărți interesante. La Craiova am avut bucuria de a-l Întâlni pe epigramistul Ionel Maglaviteanu, colaboratorul nostru la această revistă, căruia Îi mulțumesc pentru ospitalitate. În fața teatrului, pe cine credeți că Întâlnesc - să nu-mi vină să cred ochilor? Pe nimeni altul decât pe profesorul Nicolae Andrei (fratele fostului ministru Stefan Andrei), bunul și scumpul meu director al liceului «Nicolae Bălcescu» (acum «Carol I»), pe vremea când era elev acolo. Nu Îl mai văzusem de peste 45 (!) de ani! - o
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
885. Vraja lumii se destramă doar prin farmecul morții. 886. Care viață nu-și poartă durerea și fericirea, deznădejdea sau speranța? 887. Nimic nu este mai sigur față de tine ca și propriul tău Destin. 888. Chiar și cei mai frumoși ochi fără de Lumina Divină a Iubirii pălesc. 889. Nu Înota Împotriva valului vieții tale dacă nu vrei să te Îneci la picioarele propriei tale morți fără a Înțelege de ce ai trăit vreodată. 890. Ce am mai respira dacă ar dispare aerul
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
fiindcă oricât de inuman ar deveni Dumnezeu față de tine, atunci când vei Înțelege că a creat iubirea nu vei putea să nu-L iubești. 910. Cu toții suntem un nimeni Înaintea Lui Dumnezeu și atunci de ce am fost creați? 911. Ador amintirea ochilor tăi În care am crezut că sunt sufletul Luminii Divine. 912. Doar dorul care doare este dor. 913. La malul speranțelor nu prea acostează niciodată Împlinirea. 914. Nu Încerca să repeți timpul unei trecute iubiri fiindcă acesta e plecat demult
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
În Iluzia Vieții și astfel existența devine de la sine trupul acestei iluzii. 953. Care rămășag poate suplini moartea? 954. La botezul zilei să nu duci niciodată stele oricât ar fi acestea de frumoase. 955. Ce s-ar fi făcut amintirea ochilor tăi fără Îngerii privirii ce-o Însoțeau aievea Învingând neantul uitării? 956. Care rădăcină nu-și va susține arborele ei? 957. Te-am văzut cât ești de fermecătoare frumoasă zână a morții ce alungi fiecare durere și trecut la coșul
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
Radu Cange Poeme în singurătate Atâta frumusețe am ucis, tot revăzând-o, că ochii mei tocit-au priveliști și popoare. Și trupuri de femei s-au revărsat în mine, cum apele pe plaiuri și plină mi-a fost viața de Domnul dăruită. Amar de ani trecut-a peste mine și-un dialog cu El
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/9374_a_10699]
-
-a peste mine și-un dialog cu El prin Psalmi am zămislit. Și-un glas mi-a zis, că singura ce n-o pieri e-înțelepciunea. Și-n veac n-o fi ucisă cu arma ori cu mintea sau cu ochii. Înainte ca acesta Poate ai să te înțelegi cu oamenii care-ți fug de sub picioare - pietre furate de valurile mării. Poate ai să te înțelegi cu păsările ce strecoară gânduri printre aripi, luminând cerul cu atât mai mult. Poate ai
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/9374_a_10699]
-
cu bicotiledonatele. Acum câțiva ani, fiind În Bretania și stând de vorbă cu un medic veterinar, cu totul Întâmplător spunea că are epidemie de tenie, iar eu firesc, am Întrebat. Tenia bovina, sau tenia saginata? La care medicul a căscat ochii mari și a Întrebat. Sunteți medic veterinar? Trebuie spus că dacă specialiștii sunt maeștri În specialitatea lor, În ceea ce privește cultura generală, mai ales după evenimentele din 1968 când au dat peste cap Învățământul, cunoștințele lor generale lasă foarte mult de dorit
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
și: până acum e bine.) care Împinge sângele În artere (Crețu, optimist, da aprobator din cap,) ce sunt un fel de pompițe (Crețu a ridicat surprins din sprâncene) apoi În vene, care sunt un fel de pompuțe (Crețu a făcut ochii mari dar nu a avut timp să reacționeze, că am continuat) și În fine În vinișoare, care sunt un fel de pompulețe! Am spus totul dintr-o răsuflare, oftând apoi ușurat. În clasă era o liniște mormântală, iar Crețu Încă
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
ori cu impertinența: Roz.! Răspunde prompt Bebe, băgându-și deja precaut capul Între umeri. Roz... Inimă roz, spune surprins Crețu neînțelegând Încă ce se Întâmplă... Inimă roz... Și jap cu prăjina. La care Ștefănescu se-ntoarce spre clasă făcând cu ochiul, ceea ce era semnalul de plecare. Ce culoare e asta mâ? continuă Crețu, Îndreptând amenințător vârful prăjinii spre Petrică Monea, care după ce că era scundac, se făcuse și mai mic știind ce Îl așteaptă. Petrică se ridică, În trecere uitându-se spre
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
-i joace bărbia de furie, Ce culoare e asta mâ? La care Nelu, s-a ridicat anevoie din bancă, s-a Întors spre noi trântindu-printre dinți: Luava-r Dracu. Apoi, cu mutra cea mai senină din lume, privindu l drept În ochi pe taică-său, răspunde: Bej Pal. La care toată clasa am Încremenit, căci nu ne așteptam ca spiritul de solidaritate să meargă până aici. Crețu a rămas ca trăznit cu leuca. La toate se putea aștepta, dar la asta nu
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
Uniunii Scriitorilor din România/Secția Poezie/Asociația Scriitorilor din București. ACTIVITATE LITERARĂ Debut publicistic: 1970, În ziarul Teleormanul literar •Debut editorial: 1975, Editura „Albatros” (HOHOTUL APELOR - Caietul debutanților) • Cărți publicate: HOHOTUL APELOR (Editura „Albatros”, În Caietul debutanților, 1975) • PRIVIND IN OCHII PATRIEI (Editura „Cartea Românească”, redactor de carte - Mircea Ciobanu/comentat de Nichita Stănescu pe coperta a patra, 1986) • AȘA CUM SUNT (Editura „Eminescu”, redactor de carte - Nelu Oancea, 1989) • HOTARUL DE FOC (Editura „Europa” - Craiova, cu prezentări de Nichita Stănescu și
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
rea, furtună și otravă. Pe diamant voi scrijeli un nume, griji și furii departe se vor duce, Într-un smarald seascunde fericirea, eu sunt granatul răstignit pe cruce! Opalul Îmi preschimbă sănătatea pe un potir cu vin bisericesc, precum culoarea ochiului, divinul, mănturnurează-n candeli ce ațipesc. Doar piatra lunii visul Întărâtă, rubinul Învelește rana mea, safirul crește-n camera ocultă, cerșește mir și glas de cucuvea. Nu dau nimic, topazul mă-nflorește, turcoazul plânge, fă-mă o cișmea! Deaceea-ți scriu acum
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
deatâta vis, toți morții trăiesc În iubirea de sine, de-aceea pe tine acum te slăvesc! Sunt fericit că n-am să știu sorocul, În toamna trupului sosește iarna, minunată este necunoșterea căii, străfulgerare zbaterea celestă! Tencuiala inimii nu cade, ochii În genunchi se roagăntruna, sub măslini și vâsc te Înzeiesc, În schimbul morții mele vreau Lumina... Sunt Într-o gară a vieții, fără acte și certificat de bună purtare! Ca două șine de cale ferată, inima mea și a ta - În
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
pofte mă istovește, îmi plătesc orele le sfâșii în bucăți capul tău cade greu, am senzația că-i lipsește corpul așa strălucește cuvântul fără contur Un fluier, dar nici un cântec Stau în iarbă și-mi visez visul un cap cu ochi umezi păr ud sângeriu îmi beau ceaiul visul plutește în ceașcă neted și sfărâmicios îl înghit visul are gust de miere și lămâie sunt oboistă și înverzită ca o broască țopăi dintr-un vis în altul țin în mâini un
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/9490_a_10815]