3,729 matches
-
Bor și revista „Curcubeul Timocean”. Vocea lui a răsunat mobilizatoare dezvăluind piedicile oficialilor În acordarea drepturilor pentru Timoceni. Ardoarea sa În apărarea cauzei naționale o simțim și În versurile Închinate „Fratelui Ilie Ilașcu”: „Eh, Ilie, dacă ucideai o mie de ostași, erai erou, erai eliberat! Chiar decorat! Dar tu ești doar român și-atât ... Deci mai periculos decât chiar criminalii de război! Vai, pe călăii tăi nimic nu-i doare ... Nici lacrima copiilor nu-i arde... Ei nu pot ști că
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
mănăstirile Coșelăuca și Japca și satul Cobâlea unde se află o biserică monument istoric și un stejar amintit de izvoare ca semn de hotar din vremea domniei lui Ștefan cel Mare. De ziua Eroilor, a fost sfințită troița de la Cimitirul Ostașilor Români din Lețcani, refăcută de Societatea „Ginta Latină” care a așezat o placă comemorativă și a făcut demersuri pentru refacerea și protejarea cimitirului. În luna iunie a apărut numărul 3 al Buletinului „Ginta Latină”; la Muzeul Unirii din Iași au
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
mausoleului de la Bălți. Este nelipsit la reuniunile Partidului Românilor din Moldova formațiune condusă de devotatul militant Dr. Vasile Pruteanu. Orhei (56 scrisori) Prof. P. Bunăcale V-am trimis telegramă că În ziua de 10 mai nu vom putea sfinți cimitirul ostașilor români căzuți la noi deoarece nu s-au terminat amenajările. Suntem ajutați mult de Dl. Calcu, colaborator la „Plaiul Orhean”, căpitan În retragere, participant la luptele de pe Nistru În 1992. În fostul cimitir sunt Înmormântați cam 1200 ostași ai Armatei
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
sfinți cimitirul ostașilor români căzuți la noi deoarece nu s-au terminat amenajările. Suntem ajutați mult de Dl. Calcu, colaborator la „Plaiul Orhean”, căpitan În retragere, participant la luptele de pe Nistru În 1992. În fostul cimitir sunt Înmormântați cam 1200 ostași ai Armatei Române de pe ambele maluri ale Prutului - ostași și ofițeri. Am identificat unitățile din Reg. 11 Dorobanți, 15 Dorobanți, 35 Infanterie, 25 Infanterie, 6 și 12 Roșieri, bateria 3 Roșiori. Primim ajutor de la Executiv de la Dl. V. Bobeică. Vor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
s-au terminat amenajările. Suntem ajutați mult de Dl. Calcu, colaborator la „Plaiul Orhean”, căpitan În retragere, participant la luptele de pe Nistru În 1992. În fostul cimitir sunt Înmormântați cam 1200 ostași ai Armatei Române de pe ambele maluri ale Prutului - ostași și ofițeri. Am identificat unitățile din Reg. 11 Dorobanți, 15 Dorobanți, 35 Infanterie, 25 Infanterie, 6 și 12 Roșieri, bateria 3 Roșiori. Primim ajutor de la Executiv de la Dl. V. Bobeică. Vor participa camarazi ai celor căzuți În lupte. Vă informez
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
avut loc la Coștei și Novisad-Iugoslavia. 7-10-VII La Timișoara are loc Simpozionul cu tema Cartea și Presa În memoria românilor de pretutindeni la care a luat parte delegatul nostru Prof. E. Maximiuc. 20-VII Sfințirea troiței În comuna Țigănași Închinată memoriei ostașilor români căzuți În al doilea război mondial pentru eliberarea pământului țării. Lucrarea a fost executată de sculptorul Perța-Cuza din Transilvania și sființită de parohul bisericii din Țigănași părintele Antonescu. Opera a fost destinată inițial să fie așezată la Țiganca În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Lucrarea a fost executată de sculptorul Perța-Cuza din Transilvania și sființită de parohul bisericii din Țigănași părintele Antonescu. Opera a fost destinată inițial să fie așezată la Țiganca În Basarabia acolo unde dorm somnul de veci zeci de mii de ostași români căzuți În războiul de eliberare a Basarabiei. 22-VII În colaborare cu palatul copiilor și elevilor la Muzeul Mihail Kogălniceanu a avut loc un concert de pian pentru cel mai bun pianist. Au fost oferite cărți și discuri. 2-VIII Vizita
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Festivalul Internațional de folclor de la Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud Marele Premiu al juriului. 21-23 IX O delegație din Sângeorz-Băi condusă de Prof. Cocian și Prof. Maria Diaconu a reprezentat Fundația „Ginta Latină” la hramul bisericii din Vărzăresti Nisporeni și la cimitirul ostașilor români căzuți pentru eliberarea Basarabiei. 27.IX Concurs Cercetașii Naturii Ce știm despre românii de peste hotare. 10.X Simpozion Ecologie Umană cu tema: „Specificul național și integrarea europeană”. 18-20 X Participare la reuniunea anuală de la Timișoara Asociația Astra Bănățeană pentru
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de a autoriza comemorarea victimelor din armata română care au murit În lagărul de la Bălți. Potrivit unor date neoficiale, În lunca râului Răut, unde s-a aflat lagărul de prizonieri de la Bălți, sunt Înhumate osemintele a cca 40.000 de ostași (români, germani, ruși, ucraineni, polonezi) care au trecut prin lagărul de trriere de la Bălți (P. Dumbrăveanu) 10.V. Ing. Ovidiu Creangă (Toronto Canada) nici o revendicare exprimată În Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău nu Încalcă legile statului suveran și nu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
secol i-a ajutat pe românii basarabeni, bucovineni și ai Herței să Învingă tristețea dezrădăcinării și a despărțirei de țară; profanarea memoriei a sutelor de mii de români din teritoriile ocupate, martirizați prin arestări, execuții, deportări; trădarea faptei eroice a ostașilor români căzuți În războiul pentru eliberarea pământurilor anexate prin forță; insultă la adresa foștilor combatanți din rezistența armată antisovietică și foștilor deținuți politici, care au suferit pentru activități În favoarea României. Cu forțe unite vă cerem crearea de instituții unice, cu un
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
plan extern caută sprijin în a elibera țara de influența otomană. În anul 1877 se declanșează războiul ruso-turc la care și Principatele Unite participă și, la 10 mai 1877, România se declară independentă. În acest război au participat 50.000 ostași printre care și din județele cuprinse între rîurile Siret și Prut, căzând vitejește peste 2.600 de eroi. În perioada 1881-1914, România, prin pacea de la Berlin, este stat independent și regat, având drepturi depline să încheie legături politice și economice
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
germane, din flancul drept al frontului germano-sovietic, amintindu i Fuhrerului problema teritorielă a României și acesta îl asigură prin promisiunea, că așa va fi. În urma înțelegerii, la 22 iunie 1941, generalul I. Antonescu dă ordin Armatei române să treacă Prutul: „OSTAȘI VĂ ORDON: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte ! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți ! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!” În urma acestui ordin
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
acestui ordin dat de conducătorul României, Armatele a 3 a și a 4 a în frunte cu generalii Petre Dumitrescu și Neculae Ciupercă, alături de flota maritimă militară și cele 670 de avioane, cu un efectiv total de peste 325.000 de ostași se angajează alături de Armata a 11 a germană, sub comanda generaluluiu Eugen von Schobert și începe „războiul sfânt”, așa cum a fost botezat la acea vreme. Entuziasmul oștirii române de a elibera frații de sub jugul bolșevic a dus la eliberarea orașului
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cu jertfa a peste patru mii de morți, 12 mii răniți și peste cinci mii de dispăruți, ajungând pe data de 27 iulie 1941 la Nistru pe toată porțiune de hotar, operațiune aprobată de întregul popor român, cu toate jertfele ostașilor eroi. Antonescu intenționează să se oprească, dar Hitler îi pune în față semnătura depusă și-i aprobă ridicarea la gradul de mareșal, la data de 21 august 1941, iar Antonescu se hotărăște a continua războiul, cea ce face să se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
armatei. Se continuă lupta de cucerire a orașului și a portului Odesa, luptă susținută de armata română și trecută în cinstea armatei germane. În această luptă, România a mai pierdut până la data de 16 octombrie 1941, peste 90.000 de ostași. Analizând pierderile grele ale armatei, Antonescu retrage de pe front, majoritatea efectivelor, rămânând pe front Corpul de Munte și Corpul de Cavalerie cu șase brigăzi, adică cam două divizii. Parolist și respectând angajamentul dat, aduce noi efective de trupă, luptă mai
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
îl poți întâlni. S-au trimis de către familii: mănuși, fulare, flanele împletite din lână, de către femeile din țară organizate și neorganizate dar nu erau ca cele rusești, pufoaice. Femeile din comuna Hlipiceni au donat și ele articole de îmbrăcăminte pentru ostașii de pe front, confecționate de ele. Sovieticii aduc pe front oameni din Urali și muniți din Asia, oameni obișnuiți cu temperaturi joase. La Stalingrad s-a dat ofensiva hotărâtoare, cu împrospătare de noi forțe umane și armament nou executat în Asia
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de eliberare a Cehoslovaciei și Ungariei. Dacă mareșalul Malinovski nu ar fi respins cele zece divizii românești pe care le-a desființat, victoria ar fi putut fi mai rapidă. În războiul din vest, din peste o jumătate de milion de ostași, s-au pierdut 18.000 de eroi români. La 9 mai 1945, ziua Victoriei a fost sărbătorită de toți prin cuvântări și defilări. Kremlinul îl decorează pe regele Mihai I al României cu înalta distincție a Uniunei Sovietice, Ordinul Victoria
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
1947 s-a semnat Tratatul de pace cu România, care printre altele prevedea: România nu este stat cobeligerant, cu toate că a luptat împotriva hitleriștilor și au fost date o mulțime de ordine de zi pe front pentru acte de eroism a ostașilor români și regele a fost decorat de Stalin; România este stat independent, egal în drepturi cu celelalte state; Dictatul de la Viena anulat, iar Transilvania de nord este realipită României. În plină vară guvernul reușește să dizolve P.N.Ț. aducându-i
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
militari, care au fost lăsați la vatră și cu toții au început să repare ce s-a mai putut repara sau chiar s-o ia de la început. În urma celui de al Doilra Război, din Hlipiceni au căzut la datorie 80 de ostași și au fost împroprietăriți cu locuri de casă sau suprafețe de pământ un număr de 400 familii. Cu greu, cu chin și vai, viața merge înainte și treburile trebuiesc făcute: organizarea și paza ca și respectarea legilor, transportul pe C.F.R.
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
plan extern caută sprijin în a elibera țara de influența otomană. În anul 1877 se declanșează războiul ruso-turc la care și Principatele Unite participă și, la 10 mai 1877, România se declară independentă. În acest război au participat 50.000 ostași printre care și din județele cuprinse între rîurile Siret și Prut, căzând vitejește peste 2.600 de eroi. În perioada 1881-1914, România, prin pacea de la Berlin, este stat independent și regat, având drepturi depline să încheie legături politice și economice
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
germane, din flancul drept al frontului germano-sovietic, amintindu i Fuhrerului problema teritorielă a României și acesta îl asigură prin promisiunea, că așa va fi. În urma înțelegerii, la 22 iunie 1941, generalul I. Antonescu dă ordin Armatei române să treacă Prutul: „OSTAȘI VĂ ORDON: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte ! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți ! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!” În urma acestui ordin
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
acestui ordin dat de conducătorul României, Armatele a 3 a și a 4 a în frunte cu generalii Petre Dumitrescu și Neculae Ciupercă, alături de flota maritimă militară și cele 670 de avioane, cu un efectiv total de peste 325.000 de ostași se angajează alături de Armata a 11 a germană, sub comanda generaluluiu Eugen von Schobert și începe „războiul sfânt”, așa cum a fost botezat la acea vreme. Entuziasmul oștirii române de a elibera frații de sub jugul bolșevic a dus la eliberarea orașului
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cu jertfa a peste patru mii de morți, 12 mii răniți și peste cinci mii de dispăruți, ajungând pe data de 27 iulie 1941 la Nistru pe toată porțiune de hotar, operațiune aprobată de întregul popor român, cu toate jertfele ostașilor eroi. Antonescu intenționează să se oprească, dar Hitler îi pune în față semnătura depusă și-i aprobă ridicarea la gradul de mareșal, la data de 21 august 1941, iar Antonescu se hotărăște a continua războiul, cea ce face să se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
armatei. Se continuă lupta de cucerire a orașului și a portului Odesa, luptă susținută de armata română și trecută în cinstea armatei germane. În această luptă, România a mai pierdut până la data de 16 octombrie 1941, peste 90.000 de ostași. Analizând pierderile grele ale armatei, Antonescu retrage de pe front, majoritatea efectivelor, rămânând pe front Corpul de Munte și Corpul de Cavalerie cu șase brigăzi, adică cam două divizii. Parolist și respectând angajamentul dat, aduce noi efective de trupă, luptă mai
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
îl poți întâlni. S-au trimis de către familii: mănuși, fulare, flanele împletite din lână, de către femeile din țară organizate și neorganizate dar nu erau ca cele rusești, pufoaice. Femeile din comuna Hlipiceni au donat și ele articole de îmbrăcăminte pentru ostașii de pe front, confecționate de ele. Sovieticii aduc pe front oameni din Urali și muniți din Asia, oameni obișnuiți cu temperaturi joase. La Stalingrad s-a dat ofensiva hotărâtoare, cu împrospătare de noi forțe umane și armament nou executat în Asia
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]