2,757 matches
-
jos, din stradă, m-am prelins pe sub pistolul portarului și, după o oră, eram la Moulin Rouge. Sacrificîndu-mi ultimii frăncuți, am reușit să intru în sclipiciosul infern și să iau, undeva, la o masă, figura hirsutului din Absintul lui Degas. Părăsită însă, după un timp, în favoarea celei a lui Toulouse și începînd să schițez hapsîn mișcări din micul iad, ce mi se părea că mai rămăsese din piciorul lui La Goulue, din cocul lui Jane Avril, din profilul coroiatului gurist Aristide
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mă citeau cu plăcere/ celor care o făceau cu neplăcere: îmi place teribil să fac neplăcere (celor care îmi produc neplăceri). Cînd, acum o lună, Nicolae Turtureanu își mai și intitula însemnarea (măgulitoarea însemnare) despre mine cu titlul rubricii mele părăsite, Ultima tușă, cei care mă "iubeau" au crezut că și dădusem ortul popii. Iată, îi dezamăgesc. Poate și prin mărturisirea că am irepresibila dorință de a debuta. Închipuiți-vă ce furoare pe capul unei inimi de vîrsta a treia (care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atunci chiar Galeria Națională și cea Universală nedestinîndu-li-se incinte special construite pentru acest scop au beneficiat de o adăpostire oarecum improvizată, și asta în urma consumării dramaticului act al abolirii monarhiei și amplasării celor două mari colecții în somptuosul palat regal părăsit. Impropriu, evident, unui astfel de proiect, oricum fericit în ultimă instanță, pentru a-l feri astfel de alte destinări, la îndemîna discreționarei administrații comuniste. Dacă ceva a contribuit decisiv la proliferarea corespunzătoare a celor două consistente galerii, asta s-a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bune intenții și chiar cu oarecare harnică înverșunare, dar periodic marcată de "lasă-mă să te las", "las' că și mîine-i o zi" sau "las' că nu dau turcii". Ziua de-a doua zi aducîndu-i, într-adevăr, plăcerea înverșunării tocmai părăsite și speranța că de data asta, gata, se va ține de treabă. Și, iată, treaba ține de vreo două mii de ani și nu sînt semne că n-o să mai țină încă vreo alte două-trei. (Cu toate ironiile subțiri sau mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
gîndire a întîrziatului stalinist. Mînă plasîndu-se în lugubra galerie inaugurată de Stalin și Mao. Același gest țeapăn, adus, peste Urali, în plină Europă, bumăcită încă de conflagrație. Nu mai da din mîini! suna, radical, în decembrie '89, apostrofarea mulțimii, în fața părăsitului Comitet Central, adresată celui care avea să preia imediat ștafeta de culoare kremlină și s-o șlefuiască, s-o ajusteze cu ereditară abilitate prezentului. Vă mai aduceți aminte: Nu mai da din mîini! Degeaba: orice ieșire în decor a providențialului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de-ai săi muriseră deja la Canal sau în gherlele comuniste.) Și totuși, teleasta reușește într-un final împăcat cu sine însuși să-i provoace bătrînului său invitat cîteva neașteptate lacrimi: atunci cînd îl roagă să evoce memoria mamei sale, părăsită aici, în raiul comunist, de către risipitorul fiu. Oameni sîntem, nu? Asta pare să fie și concluzia civilizatei teleaste, cea care, în miez de noapte, ne-a făcut cunoștință nouă, civilizaților teleconsumatori, cu civilizatul monstru (sacru). 18 noiembrie Minciuna stă cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prestigioasă prestație universitară americană (Matei Călinescu, Toma Pavel ș.a.), care s-a realizat magistral dincolo, în lumea normalității. Un segment masiv de populație autohtonă nu neapărat din sfera spiritului s-a integrat standardelor lumii civilizate, păstrînd icoana dragă a pămîntului părăsit, dar decis să nu se mai întoarcă aici, definitiv, niciodată. Nu sînt de avut în vedere, evident, cohortele de juni care emigrează de ani de zile spre Eldorado-ul canadian sau suflecații zilieri plecînd voioși la căpșune, în Spania. Drama
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sale să fie scoase la iveală. Gândul despre evenimentul retragerii timpului nu asigură un sens pentru altceva decât pentru ceea ce tocmai este părăsit: însăși dictatura judicativului, cu toate aspectele, elementele, componentele, sensurile sale. Desigur, dar un sens dincolo de locul tocmai părăsit trebuie să se înfiripe; altfel, retragerea timpului nu ar fi decât un eveniment de timporizare care ar în-ființa ("constitui") ceva neobișnuit, de pildă, sau ceva care de la bun început ar fi ascuns vederii, precum "faptele" care mai devreme ne păreau
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
despre mine / Eu mă tot caut prin lumea asta mare / și nu-mi pot da de urmă pe cărare...” (Noaptea). Deși continuă în aceeași notă simplist-elegiacă, în Vibrări (1938) pot fi evidențiate, cu oarecare bunăvoință, câteva poezii (Primăvară mică, Sat părăsit, Negoiul) ori versuri precum cele din Seara târziu: ,,Taci, bunico, nu-mi spune povești / că mă-ngână zmeii la ferești, / Balaurii fluieră sub streașină și-n pod / Și șoarecii de aur gândul mi-l rod”. S. nu reușește să treacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
strânsă legătură cu ofensiva propagandei bolșevice, cu evenimentele din octombrie-noiembrie, cu retragerea Rusiei din război. Cete de soldați ruși în retragere jefuiau satele, devastau depozitele, gările, batjocoreau populația. Guvernul român a fost nevoit să ia măsuri de acoperire a frontului părăsit, de apărare a populației, ajungându-se la un adevărat front intern. Semnarea armistițiului Rusiei Sovietice cu Puterile Centrale, la Brest-Litovsk (22 noiembrie/5 decembrie 1917), completat cu pacea dintre ele (18 februarie/3 martie 1918) izolau complet România, punând-o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cunoscuți care pot să îi ajute cu cazarea și cu angajarea pe piața informală de muncă, atunci experiența de migrare este mai ușoară. Dacă nu, perspectiva este destul de sumbră. Pentru câteva luni (sau chiar ani), migranții dorm în părăseli (case părăsite) sau în corturi la periferia orașului, în compania altor migranți ilegali 14. Migranții ilegali care nu au de muncă mănâncă zilnic gratuit la Caritas (o fundație a Bisericii catolice italiene), de unde își procură regulat și haine gratuite și au și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
părăseli trebuie să locuiască împreună cu migranți din Africa sau din estul Europei, situația ca atare este mai complexă. În linii mari, aceasta este valabil în mare parte dintre cazuri, dar sunt și români care au găsit și au amenajat case părăsite, fiind relativ satisfăcuți cu ele. Oricum însă, riscurile persistă și în aceste cazuri, deoarece oricând pot veni bande organizate și îi pot deposeda de bunuri. Cu toate că în Italia numărul de migranți ilegali este substanțial, nu există prea multe politici care
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unui tratament medical corect și susținut. Rezultatele obținute sunt mediocre. Acest lucru a determinat efectuarea exciziei tuturor țesuturilor devitalizate a căror rezultat este mult mai bun. Amputația extremității ca metodă de suprimare a tuturor modificărilor anatomice și funcționale este astăzi părăsită. 12.3. TRAUMATISMELE DESCHISE PLĂGILE Plaga este o soluție de continuitate a tegumentelor și mucoaselor care interesează și țesuturile subiacente produsă sub acțiunea unui agent traumatic. 12.3.1. ETIOLOGIE SI CLASIFICARE Diversitatea factorilor etiologici, a condițiilor în care ei
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
o deosebită urgență de tratament. Tromboza acută anevrismală, embolia, ischemia și infecția sunt mai rare. Tratamentul este numai chiurgical și se practică în toate stadiile evolutive și în orice localizare. Pentru cura anevrismului, metodele folosite sunt: indirecte în bună parte părăsite și constau în ligaturi, coagulări intrasaculare sau protejare externă cu foi de plastic, etc., metode care nu au decât un efect paleativ; directe, care se adresează anevrismului și constau în endoanevrismo-rafie reconstructivă Matas și extirparea anevrismului cu înlocuirea segmentului arterial
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
I 1-2/2-3, C 1/1, P 1-3/2-3, M 3/ 3/3. Preferințele față de adăposturi sunt foarte d diferite. Vespertionidele pot ocupa practic toate tipurile de adăposturi: arbori, diverse cavități în arbori, în flori, cavități din internodurile bambusului, cuiburi părăsite ale păsărilor, mine, tuneluri, peșteri, construcții umane etc. Se întîlnesc specii atât solitare cât și coloniale. Perioada împerecherii poate fi localizată în timp, cu comportament nupțial pronunțat sau întinsă pe o perioadă mai lungă, mai ales la s speciile care
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
este o specie comună. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele împ de obicei zonele împădurite din preajma râurilor sau a lacurilor. Vara se adăpostește în scorburile sau sub scoarța copacilor, în fisurile d din stânci, în construcții părăsite. Iernează în peșteri, mine, grote și beciuri, cu umiditate ridicată. Modul de hrănire: Iese la vânătoare o dată cu apusul soarelui. Vânează în apropierea râurilor s sau a zonelor inundabile din preajma lor, însă, la depărtare de adăpost. Prinde insectele din zbor deasupra
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
nordul Africii, Asia mijlocie și Mongolia. În România este mai răspândită decât P. auritus. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă zonele de deal, precum zonele de deal, precum și habitatele antropogene. Atât vara cât și iarna se adăpostește în poduri părăsite și scorburi în zona de deal, mai rar în peșteri. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu. Preferă spațiile deschise unde zboară în jurul copacilor singuratici. Zboară încet dar foarte îndemânatic. În timpul zborului se poate opri și atârnă în aer
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
mediul înconjurător. 2.1.1. Tipuri de adăposturi Principalele adăposturi folosite de lilieci sunt cele subterane, silvestre și antropice. a. Adăposturile subterane pot fi naturale (peșterile, nișele sau fisurile din diferite t tipuri de roci etc.) sau artificiale (tuneluri, mine părăsite, gropi, puțuri etc.). Dintre acestea, adăposturile prefeate de liliecii din regiunile temperate sunt peșterile, deoarece le oferă condi condiții microclimatice practic constante. Cele m mai favorabile din acest punct de vedere sunt cavitățile ascendente cu o singură intrare sau sălile
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
serotinus, E. nillsoni e etc., care pot fi văzuți sporadic în adăposturi silvestre. c. Adăposturile antropice. Unii lilieci sunt cu precădere antropofili, manifestând preferințe pentru construcțiile umane. De regulă, aceștia sunt întâlniți în poduri, mansarde, turnuri de biserică, beciuri, case părăsite, ruine, morminte, sub podurile de peste ape etc. Ei se adăpostesc în cele mai ascunse locuri, ca diversele fante și crăpături de la nivelul acoperișului sau dintre îmbinarea cornișelor, în nișele dintre țigle, în u unghiurile formate de grinzile podului, sub panourile
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
aici sunt urmărite micile probleme ale fiecăruia - statul la cozi, grijile, copiii, bătrânețea -, dar tragedia la nivelul întregii societăți e ignorată; cea mai mare problemă pare a fi dorul de copiii emigrați și gândul obsedant că pământul natal nu trebuie părăsit. O carte cu totul surprinzătoare este Sărută pământul acesta (1987), un roman-frescă poetizat al Daciei cucerite de romani. După aproape un deceniu, în care a dat edițiile ne varietur ale volumelor anterioare, prozatoarea revine în 2002 cu Arta compromisului, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
oricărei existențe individuale, și, în același timp, o antiutopie, o critică virulentă a totalitarismului comunist, orientat către distrugerea personalității și individualității umane. Locuitor al unui oraș asediat de o misterioasă „ligă a cerșetorilor” și forțat să viețuiască într-o biserică părăsită, personajul romanului trăiește o experiență stranie, în care absurdul se împletește cu grotescul și viziunea terifiantă pentru a sugera o Judecată de apoi sui generis, marcată de o serie ilogică de ipostaze și etape purificatoare. Ca și în prozele scurte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
inclusiv concluzia optimistă, dar simțământul său de singurătate nu trebuie diminuat. Isus nu și-a pierdut credința în Dumnezeu, așa cum pare să sugereze în sine această dublă invocație: „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu”. În orice caz, cu siguranță, se simțea complet părăsit. Nu e de mirare că, pentru următorii evangheliști, ultimele cuvinte ale lui Isus sunt diferite: „Tată, în mâinile tale încredințez sufletul meu” (Lc 23,46); „S-a săvârșit” (In 19,30). Cuvintele lui Isus, care aparent îi tăgăduiesc credința și
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
văzut și asta. I-a văzut pe țăranii mânioși care, cu niște prăjini lungi, împingeau o barjă de unde urca o tânguire interminabilă. Se vedeau niște siluete care, de pe marginea ei, își întindeau spre mal mâinile descărnate. Erau bolnavii de tifos, părăsiți, pe care îi ducea apa, în cimitirul lor plutitor, de mai multe zile. La fiecare încercare de a acosta, locuitorii de pe mal se străduiau să-i împiedice. Barja își relua plutirea funebră, oamenii mureau, acum și de foame. Curând, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
barje vechi, cu construcții metalice ruginite, cu piramide de bușteni în putrefacție. Pașka și-a ascuns undițele și plasele sub unul dintre buștenii mâncați de carii și a început să sară dintr-o barcă în alta. Mai erau un debarcader părăsit, câteva pasarele pe pontoane, care ne fugeau suplu de sub picioare. De altfel, urmându-l pe Pașka, nu mi-am dat seama în ce moment lăsasem uscatul pomenindu-ne pe insula plutitoare de ambarcațiuni părăsite. M-am agățat de o balustradă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în alta. Mai erau un debarcader părăsit, câteva pasarele pe pontoane, care ne fugeau suplu de sub picioare. De altfel, urmându-l pe Pașka, nu mi-am dat seama în ce moment lăsasem uscatul pomenindu-ne pe insula plutitoare de ambarcațiuni părăsite. M-am agățat de o balustradă ruptă, am sărit pe un fel de luntre, am încălecat peste marginea ei, am lunecat pe lemnul umed al unei plute... În cele din urmă ne-am pomenit într-un șenal cu maluri abrupte
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]