155,444 matches
-
peste o masă sau stînd în picioare, pe îndelete ori în trecere, te simți oricînd tentat să schimbi păreri, să povestești (dacă le ai...) sau să asculți amintiri, bref, să comunici. Lumea criticului (altă carte, mai recentă, care stinge, între pagini, scandaluri și aprinde lampa de veghe lîngă portrete de demult) e, așadar, o arenă nu de lupte, ci de dialog pe care cine nu și l-ar dori civilizat, o rampă urcată cu răbdare și un filtru de gust. Un
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
cu colegii mei - l-am dat la tipar fără știrea lui Gabriel Dimisianu, fiindcă el, cu modestia-i caracteristică, s-ar fi opus ideii de a fi omagiat la împlinirea vârstei de 70 de ani. Atunci când îl va citi în paginile României literare, voi trăi un moment de suspense: va scrie sau nu pe marginea lui binecunoscutele inițiale ,GD", care în limbajul nostru redacțional de uz intern înseamnă ,da"?
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
în aceeași lectură, în cap ! Dar în timp ce citesc Idiotul, de exemplu, am uitat o mie de nuanțe din Crimă și pedeapsă și tot așa... Nu pot citi decît o singură carte. Iar dintr-o carte nu pot citi decît o pagină!" Îi înțeleg această disperare, pe care am trăit-o și eu în legătură cu Dosto al său și nu pot să nu constat cît de serios este, de fapt, neseriosul de Brumaru în comparație cu unii colegi ai săi foarte serioși, altfel, care nu
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
vituperanță erotică, dar, oricum, vituperant. Iar acest alt se configurează nu atât prin tunchieri, ci prin minore adăugiri. Prin urmare: Toderiță N.N. (respectiv corespondentul său, Ghiță Tăciune) se sinucide într-un acces de cinism. Manuscrisul se încheie aici, intrând în pagină cel de-al doilea, necunoscut și neprevăzut narator. El este cel căruia îi este lăsată, spre terminare, nuvela memorialistică, printr-o scrisoare testamentară: , ŤPrietene,/ Ești compatriot și tovarăș al meu; ești cam literat; vei fi și mizantrop ca mine, o
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
notă: "E vorba de o carte poștală intitulată "O cântare a treptelor", Timișoara, 17 decembrie 1989, - @ 1999, Timișoara"). Tot eodem die, pe Caragialeta, ediția princeps: Domnului I.C. - o pastișă strânsă (nepostișă, însă) după I.L.C. Găsesc, în ultimul moment, pitită prin paginile unui volum "forțian", o scrisoare din 10 februarie 2000, compusă dintr-o carte poștală fină, al cărui text îmi pare potrivit printre prezentele dedicații. Practicant al palindromului și al altor forme complicate de versificație, se joacă cu 16-le zilei
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
precizie și, prin supralicitare, a unei hiperrealități; autosuficientă prin ineditul situațiilor, comunicarea spirituală și fluidul uman, și deci aptă să gireze atât de râvnitul spațiu al libertății autorului. Dat fiind că cea mai mare parte din cele peste patru sute de pagini ale cărții au fost scrise sub trăire directă (a se vedea, de pildă, descrierea întunericului, a liniștii și a apei din subteran) și poartă deci herbul autenticității, se poate spune că scribul și-a făcut datoria. Și-a dat întreaga
Geologul, antierou și scrib by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11404_a_12729]
-
la cheremul unor neaveniți, este mereu prezentă. Sunt prețioase documente însemnările sale despre teroarea pe care o răspândeau inși ca Nicolae Moraru și Traian Șelmaru, despre examenul despre istoria P.M.R., susținut cu Constanța Crăciun. Este constrâns să-și ajusteze unele pagini ale publicisticii și studiilor la noile slogane: în 1948 scrie despre Ștefan Luchian ,într-o formă nouă, cu referințe sociale mai accentuate și cu mai puține considerente formale", în 1959 despre Pictura noastră pe drumul realismului socialist. Pentru ca să nu fie
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
pentru subzistență a fost și aceea de stilizator al unor volume de Niculescu-Buzău și George Niculescu-Basu. Jurnalul lui Petru Comarnescu, din care Victor Durnea a tipărit, în 1994, anii 1931-1937, iar Traian Filip, Mircea Filip și Adrian Munțiu, sub titlul Pagini de jurnal, în trei volume, anii 1923-1968, este un document al periplului autorului lui, dar și o imagine, fatalmente subiectivă, a lumii literare și artistice prin care a trecut. Aminteam, mai sus, că diaristul a fost contrariat de derapajele ori
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
mine și Ceaușescu, dar este aceea pe care contez mai mult pentru a obține clemența judecătorilor." Cititorul care ar avea curiozitatea să urmărească reacțiile sălii, reproduse din Monitorul Oficial, ar constata într-adevăr că, în micul volum de 140 de pagini, mențiunea ,Rîsete" apare de 55 de ori, ,Rîsete, aplauze" - de 31 de ori, ,Rîs general"- de 3 ori, ,Rîsete, aplauze prelungite" - o dată, restul distribuindu-se pe o scară cu multe trepte, de la ,Aplauze" (82), ,Aplauze puternice" (2), ,Aplauze puternice, prelungite
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
Vițelul turbat, a cărui ,pierdere irecuperabilă" o deplîngea cuvîntul introductiv din ,Manuscriptum". Problema paternității este astfel tranșată: nu Caragiale, nici Alceu Urechia, ci Vasile A. Urechia. Acesta din urmă își numerota prozele cu creionul, în colțul din stînga sus al paginii prime. Vițelul turbat, Degustare, Zălog și Venin poartă numerele 105, 106, 107 și 108, alcătuind astfel un grup compact. Sub aceeași numerotare le regăsim într-un Cuprins (ms. autograf, 4 file), care include 161 de titluri; 51 dintre ele au
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
coreeană rl îmi insufla curaj contra grobianismului generalizat revista mi-era scut pe timpul ședințelor de îndoctrinare cu vorbitori vehemenți agramați gata să-i linșeze pe bărboșii-pletoși sau pe junele în mini-fuste arsenalul meu primea întăriri: revista steaua iar mai apoi paginile echinox-ului machetate manu propria dar la rl nu renunțam ea descindea cu regularitate hebdomadară din cerurile tulburi aveam câte un exemplar la mine când așteptam la dentist sau la inspector la garajist sau la benzinărie frontispiciul româniei literare pâlpâia
Poezie by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Imaginative/11764_a_13089]
-
descindea cu regularitate hebdomadară din cerurile tulburi aveam câte un exemplar la mine când așteptam la dentist sau la inspector la garajist sau la benzinărie frontispiciul româniei literare pâlpâia undeva în penumbră chiar pe timpul celor mai grave crize de energie paginile ei respirau în camera alăturată când iubitele mi se perindau prin așternut o luam cu mine prin oazele de umanitate dar și în deșertul contextelor subprivilegiate cu complicitatea domnilor dimisianu silvestru roger câmpeanu îmi impregnam din când în când mesajele
Poezie by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Imaginative/11764_a_13089]
-
preferința mea pentru titluri alambicate oare și aceea pentru femei sofisticate? surâsul fragilei adriana sculpturala irina învăluită de azurul propriilor priviri (peste ani - ana ipătescu a internetului - marina iradiind good vibrations) anormalitatea devenită normă era agil contrariată de subtextul unor pagini cât o gură de oxigen pentru încă o săptămână rl își edificase propria mitologie bună să oculteze - ca orice mitologie - erorile și concesiile conjuncturale toate astea se întrezăreau din refugiul meu de clujean înveterat europocentrist dar sensibil la frumusețea românească
Poezie by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Imaginative/11764_a_13089]
-
moartea, spre a-și confirma încă o dată libertatea și visul de supraom evolian. Incompatibil, deci, cu mediocritatea adaptabilă și oportunismul mercantil al colegilor, prietenilor și cunoștințelor din mediul artistic, politic și universitar postdecembrist. în ciuda tonului pedagogic, omiscient și a unor pagini ce par lungi interviuri la care protagonistul răspunde punctual (de unde și sentimentul cititorului de saturație), prozatorul excelează mai ales când se livrează epicului canonic tip - o zi din viața Magdei sau confruntările dialogice în cheia adevărului ultim între mamă și
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
om de cultură iubit și apreciat în țara de baștină, ca și în Israel, unde s-a stabilit în 1990. Cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani, revista "Realitatea evreiască" (nr. 136/1 martie 2001) i-a dedicat o pagină (scriitorul s-a născut la 22 ianuarie 1921). Prezența scriitorului s-a făcut simțită în România și după plecarea sa, prin editări și reeditări (Cartea morților, Ed. Albatros, Insomniacii, Ed. Hasefer ș.a.), articole, interviuri, iar la întâlnirea scriitorilor de la Neptun
Un înțelept contemporan by Boris Marian () [Corola-journal/Imaginative/11719_a_13044]
-
el: post scriptum omne animal triste. Cum s-o spun mai bine? Cînd sîngele prinde a se usca prin precipitarea către sfîrșitul cinehematografic al Veacului unde, citind manuscrisele lui Melquíades și "nerăbdător" să-și afle propria obîrșie, Aureliano ,sări" cîteva pagini și descoperi că Amaranta Úrsula nu îi era soră, ci mătușă, și că ,Francis Drake nu luase cu asalt Riohacha decît pentru ca ei să se poată căuta prin labirinturile cele mai întortocheate ale sîngelui, pentru a zămisli animalul mitologic care
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
eroare. Pentru că eu sînt căsătorită cu Ali - care e creștin - și datorită lui sînt mult mai aproape de ortodoxie decît de iudaism. Apoi ni s-a adresat și celorlalți: dacă vreți să știți, nu am citit în viața mea nici măcar o pagină din talmud. Foarte rău, am zis eu, e una din cărțile care ar trebui să fie cunoscute de orice om de cultură. Replica mea a determinat-o să abandoneze acest subiect delicat și să vorbească despre ultimele sale călătorii. Lucru
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
regret și de virtute încălcată. Altfel spus, intrăm în imperiul ambiguității, o ambiguitate creativă și totodată morală, oglindă fidelă a epocii în care trăim. Nu de mult, Pavel Șușară s-a ocupat de mine, de-a lungul a două mari pagini substanțiale din România literară (v. nr. 10 din 16-22 martie 2005, pag. 24-25). Știam că revista îmi pregătește niște pagini aniversare și mai știam că sarcina i-a încredințat-o lui Pavel. Nu aveam voie să cunosc mai mult și
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
epocii în care trăim. Nu de mult, Pavel Șușară s-a ocupat de mine, de-a lungul a două mari pagini substanțiale din România literară (v. nr. 10 din 16-22 martie 2005, pag. 24-25). Știam că revista îmi pregătește niște pagini aniversare și mai știam că sarcina i-a încredințat-o lui Pavel. Nu aveam voie să cunosc mai mult și orice amestec îmi era interzis. Decât că urma să fiu și eu prezent cu un text. Pavel mi-a indicat
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
Exceptând atacurile răuvoitoare și nelegiuirile, marcate de abuzuri și calomnii. Evoc toată această situație nu pentru a aduce vorba despre mine și a mă plânge, ci pentru că ea oglindește complexitatea relației mele cu Pavel, evidențiind cu atât mai mult valoarea paginilor pe care mi le-a închinat, cu cât e vorba de o valoare care își are rădăcinile în potențialul său creator, de adevărat artist și șlefuitor al cuvântului. E necesar să pătrund în laboratorul creației sale, pentru că numai astfel dimensiunea
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
Pavel știe să descopere, să adune și să cultive valori, chiar dacă uneori opțiunile sale rămân discutabile. Indiferent de obiecțiile critice cuprinse în articolul de față, textul pe care mi l-a consacrat Șușară precum și modul cum a conceput cele două pagini de revistă dedicate mie, incluzând și ilustrația, își păstrează excelența. în primul rând însă, pentru mine, esențiale sunt frazele sale de început, cele tipărite cu o literă pronunțat de neagră și care încropesc un fel de portret, profesional, moral și
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
în palmele de vîsc. ceața se lăsa alene pe limbă. realității îi puneam coarne cu fiecare gest. între noi amănuntele creșteau cît zidul, guri căscate ne așteptau din loc în loc. muza, cu mîinile goale, ne tot îndeamnă la primul păcat. pagină cu pagină, murmurul greu, șoaptele sepulcrale, ploile arămii pornite din grindă. în timpul acesta, cu degete care scormonesc viitura, avalanșele uitării, purtate dintr-un cuvînt în altul. norii scorojiți care anunță seninătatea, calmul prăbușirii. surîsul ligamentelor ce țin trează toată armătura
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
de vîsc. ceața se lăsa alene pe limbă. realității îi puneam coarne cu fiecare gest. între noi amănuntele creșteau cît zidul, guri căscate ne așteptau din loc în loc. muza, cu mîinile goale, ne tot îndeamnă la primul păcat. pagină cu pagină, murmurul greu, șoaptele sepulcrale, ploile arămii pornite din grindă. în timpul acesta, cu degete care scormonesc viitura, avalanșele uitării, purtate dintr-un cuvînt în altul. norii scorojiți care anunță seninătatea, calmul prăbușirii. surîsul ligamentelor ce țin trează toată armătura coșmarului. materia
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
din 1942, adăugându-i zestrea epistolară din volumul de acte și documente caragialiene din 1963. Am crezut a fi explicat foarte limpede această opțiune în Nota asupra ediției. Acolo, ca și în prefață, trimiteam la prefețele din edițiile respective, cu paginile la care puteau fi studiate, în Caragialiana. Și în aceeași idee, încheiam ediția cu un articol al lui Șerban Cioculescu, referitor la respectiva corespondență. Neîndoios, procedând la colaționarea scrisorilor în manuscris - acțiune în bună parte imposibilă, din lipsa tocmai a
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
metode de culegere ar trebui să elimine în cea mai mare măsură erorile de tipar, o profesie dispare, spre a se face economii, îngrijitorului de ediție îi revine să citească, precum mie, de câte trei ori vreo mie două sute de pagini tipărite cu literă măruntă. Dar și așa, greșelile de tipar sunt mai puține decât acele foi albe, care l-au iritat pe cronicar, nenumerotate și prea multe - și încă nu știe totul! Alte obiecții sunt, din păcate, de rea credință
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]