3,306 matches
-
drept bucătărie și reveneam, apoi, cuminți, la franceză. Vroia să afle cu cine am programat prânzul și cina În zilele următoare, ce ziariști și literați urmează să văd. A fost surprins să afle că programul meu era vag, relaxat, editura pariziană dovedindu-se mai curând ospitalieră decât eficientă. „Dumneata ai nevoie acum de niște premii. Premiile la Paris se obțin la restaurantele cele mai bune.” Gloria pariziană părea motivată gastronomic, Înainte de toate, În plăcerea ambianței și mâncărurilor și În complicitarea siestei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să văd. A fost surprins să afle că programul meu era vag, relaxat, editura pariziană dovedindu-se mai curând ospitalieră decât eficientă. „Dumneata ai nevoie acum de niște premii. Premiile la Paris se obțin la restaurantele cele mai bune.” Gloria pariziană părea motivată gastronomic, Înainte de toate, În plăcerea ambianței și mâncărurilor și În complicitarea siestei și, pentru a mă convinge, Îmi povestise de extraordinarele mese cu amicul său Matta, pictorul, la restaurante la care rezervarea meselor se făcea cu un trimestru
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fost, Însă, nici ele, fără consecințe. Prima dintre ele a devenit repede vizibilă Într-un volum al lui Antonio Tabucchi publicat, nu mult după aceea, În Franța. Capitolul „Autopsie” din volumul Autobiographies d’autrui (Poétiques a posteriori), apărut la editura pariziană Seuil, În 2003, și datat 8 decembrie 2002, câteva zile, adică, după plecarea lui Antonio și a admirabilei Maria José (Zé) din America, include fictiva scrisoare către Fernando Lopes (regizorul filmului realizat după Marginea orizontului), adresată Animatografo Film, Ruda de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
suferință, poeții Își pierdeau vocea, iar poporul făcea (n-am uitat acest amănunt ne-marxist, pe care nici Michael Krüger nu-l uită) ceea ce poporul este, dintotdeauna, silit să facă: „se Înclina până la pământ”. * În anul postcomunist al Întâlnirii noastre pariziene, când Îl vedeam prima oară pe cel care, involuntar, mi-a intersectat destinul, domiciliam deja departe nu doar de România, ci și de Paris, și de Berlin. Singura avere cărată În cochilia exilului era limba română, și Michael a fost
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
purificare prin contemplație, o tentativă de a descifra înțelesurile ultime și de a transcende concretul și propriile trăiri spre a regăsi, dincolo de contingent și temporalitate, sentimentul participării la unitatea primordială a universului. Intitulat cu numele unor graffiti de pe culoarele metroului parizian, volumul Tags (2002; Premiul Uniunii Scriitorilor) aparține unui autor care caută să controleze rațional, într-o poezie cerebrală cu numeroase referințe literare sau filosofice, neliniștea omului confruntat cu neprevăzutul și cu absurditatea unei lumi ostile, dar și cu scurgerea inexorabilă
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
în „România liberă”, sub semnătura Barbu, folosită și pentru debutul său literar, cu volumul de versificări Poiana Lungă - Amintiri, din 1878. Pleacă în 1882 în Franța, pentru a-și pregăti doctoratul în drept, dar arta, literatura, filosofia îl acaparează, experiența pariziană fiind trăită intens, cu o permanentă nevoie de exteriorizare patetică. Întors în țară după doi ani, se înscrie în Baroul de Ilfov, e profesor, conferențiar al Ateneului Român, redactor la „România liberă”, prim-redactor la „Epoca”, „Lupta”, director la „Lupta
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
de iubire, o dragoste terminată tragic, cu moartea ei și alienarea definitivă a lui. Nu este vorba Însă despre o poveste petrecută În illo tempore. Contextul Îi determină evoluția: sîntem În anul 2000, În Franța, la Paris. Personajele duc viața parizianului de rînd: “metro, boulot, (fără) dodo” Acesta este un prim caracter modern, etimologic vorbind, al romanului. și realist, de asemenea, Houellebecq fiind de altfel un realist extremist declarat, admirator al lui Zola și al naturalismului său. Mai mult, protagonistul-narator, Michel
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
potolite, mai stinse, atenuate parcă de o perdea de oboseală; cred că o iubeam din ce În ce mai mult.” Slalomul printre felii de viață intimă redate În atare registru realist este marcat de multe ancraje În societatea franceză contemporană: insecuritatea zonei de banlieue pariziană (autorul a fost acuzat aici de discurs “securitar”), cursuri de turism internațional, politică și religie, panseuri-pusee Împinse În interstițiile narațiunii, de un sartrianism abia mascat: “Tot n-aveam chef să mănînc cu ceilalți. În relațiile cu semenii devii; e ceea ce
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cu situația/realitatea concretă În care este angrenat. În același timp, din punct de vedere social, Ferrer rezumă statutul social al personajului echenozian: clasă de mijloc, celibatar, implicat În afaceri dubioase, cerc restrâns de prieteni, legături amoroase van der Waals, parizian, globe-trotter. și psihologia care se deduce de aici: personajul echenozian are ceva dintr-un extraterestru, dezrădăcinat și mai aproape de lucruri decât de oameni, mai aproape de oameni Însă decât de idei, dar și din caracterul practic al celui care ia lucrurile
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
compună, din litere decupate din ziar, scrisori de șantaj și să le expedieze oarecum la Întîmplare, studiind totuși, În prealabil, cartea de telefoane și subordonînd aleatoriul unei judicioase determinări socio-topografice : ierarhia străină de orice matematică a celor 20 de arondismente pariziene trebuie să-i fi dat idei tinerei orfane. Bun, figura Îi iese și, pentru că tot Își chema victimele În parc și le trebuia să aștepte pînă ce victima depunea prada Într-un "colț al falezei de la Buttes-Chaumont" - consacrat ad-hoc recipient
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Pentru că ducea lipsă de inspirație, Fio picta ceea ce o interesa: adică pe respectivul sau pe respectiva pe care reușea să-l (să o) păcălească, În diversele sale ipostaze de șantajat. Ideea asta i se pare unui mandarin al lumii artistice pariziene, unul care avea să dea curînd colțul, nu genială, ci de-a dreptul frumoasă. Se hotărăște să o propulseze pe tînără vedetă. Bătrînul e un lup de mare uns cu toate alifiile, capabil să schimbe destine, dacă vrea, ca un
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
deresponsabilizează individul, Îl victimizează și Îl Îndeamnă să fugă În fantezie, să se cațere În suprarealism, Îl invită să moară frumos pentru că nu poate să-l Învețe cum să păcălească Sistemul. Am lăsat deoparte, cu intenție, descrierea amănunțită a lumii pariziene a artiștilor plastici. Puteți compara cum scrie Page despre ea cu Platforma și cu Posibilitatea unei insule ale lui Houellebecq, sau cu Je m’en vais a lui Echenoz. Puteți constata amploarea luată de estetica artelor vizuale - În detrimentul teoriilor literare
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o problemă: să-i facă pe clienți să vină În sălile sale de expoziție. Agenția de publicitate franceză făcuse un clip În care automobilul Volvo era depus În fața unui castel și fusese numit „trăsură”. Un studiu efectuat de o agenție pariziană a arătat că securitatea și fiabilitatea se situau foarte sus printre preocupările francezilor. Un alt studiu a arătat că, dacă un eșantion statistic de francezi ar fi trebuit să aleagă Între lux, o linie sport, confort, un serviciu de calitate
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
urmează să se macine, ci se adâncește până la pierderea de sine în ceea ce a fost deja trăit. E o permanentă scufundare în trecut, descriind o spirală cu vârful întors spre punctul inițial. De aceea, poate așteptarea lui Vincent, în cafeneaua pariziană, are pentru personajul narator din Parages cam tot atâta semnificație cât dobândește și aceea a lui Godot în piesa lui Beckett. În roman se recunosc însă și destule elemente atestând înrudiri cu tradițiile prozei analitice interbelice românești, de la luciditatea cinică
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
de lectură. Premiată de Asociația Criticilor Dramatici, Calvar este acceptată și reprezentată de Teatrul Național din Iași (1929); tradusă de Guillot de Saix în franceză, a fost jucată cu succes în 1930, sub titlul Leș Masques du destin, de teatrul parizian „Albert I”. Două piesete pentru copii, Niță, Nuța și Labus și În țară trântorilor, au intrat în repertoriul Teatrului Popular din București (1926) și al Teatrului Național din Chișinău (1928). O încercare, Străinul, rămâne în paginile „Luptei” (1930), dar tălmăcirea
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
student” din literatura acestei epoci „bântuie” asemenea locuri, din a căror substanță personalitatea lor livrescă împrumută mult, iar dadaismul se naște, în 1916, în Cabaretul Voltaire din Zürich, un loc des frecventat de Tristan Tzara. Avangarda și suprarealismul, apoi existențialismul parizian beneficiază din plin de perimetrul nonconformist al cafenelei, unde se dă citire manifestelor, se angajează dezbateri și polemici, se intră în dialog și se lansează vedete. Fapt relevant pentru lenta maturizare și emancipare a culturii românești, pentru defazările din literatură
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
acest urmaș al Văcăreștilor a exercitat, în epocă, o priincioasă înrâurire asupra publicului pentru care scria. Elena Văcărescu i-a închinat o elegie - À la mémoire de Claymoor. Superficial și efeminat apare deseori C. în cronicile lui mondene în stil parizian, scrise în franțuzește. Maniera e anecdotică, descriptivă. Indiferent de subiectul abordat, el urmează un tipic de la care se abate rareori: întâi un tablou de natură schițat în imagini artificioase, mitologizante, apoi câteva galanterii către cititoare, în fine, „la vie mondaine
CLAYMOOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286297_a_287626]
-
de asemenea, pentru crearea de fiziologii (Schițe din societatea română). Ținea să alcătuiască „după natură” o colecție de portrete contemporane. Ca romancier, G. nu este de ignorat. Din lecturi (Scènes de la vie de bohème de Henri Murger) și din amintirile pariziene s-a iscat încercarea de roman Un boem român (1860). Precaritatea epicului nu stânjenește privirea critică, uneori cu ascuțimi satirice, aplicată societății românești a vremii. Un capitol pur teoretic efectuează o scurtă incursiune în literatura română, pornind de la folclor. Ar
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
morală” la scara „timpului lung” - după expresia consacrată de istoricul francez, strălucit reprezentant al l’Ecole des Annales, Fernand Braudel (1902-1985), autorul lucrării „clasice” Civilisation matérielle, économie et capitalisme (XVe-XVIIIe siècles), apărută în 1979 în trei volume la prestigioasa editură pariziană Armand Colin (tradusă și în limba română, în anii 1984, 1985, 1989 la Editura Meridiane din București). Homer, de exemplu, este un poet clasic. Iliada și Odiseea - atribuite acestui bătrân orb, care își recita poemele prin cetățile Greciei în urmă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de Francisc Munteanu). I se datorează peste o sută de localizări (comedii, farse, vodeviluri, satire), cu precădere din dramaturgia franceză și, mai rar, din aceea germană, cele mai multe făcute în asociere cu Tudor Mușatescu. Ușurătatea unor scrieri preluate din repertoriul bulevardier parizian este compensată, într-o măsură, de simțul teatral - strâns legat de acela comercial - al adaptatorilor. Părăsind „matca originală” și introducând personaje din mediul autohton, ei căutau să aducă o „dezlegare nouă” ori chiar să propună o „invenție proprie”, în piese
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
o placă comemorativă, în numele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, la istoricul spital Hotel Dieu, unde 6 Prof. Paulescu și-a început cariera, alături de Prof. Lanceraux, mentorul său. În ajunul acestor festivități un articol apărut într-un ziar parizian a readus vehement în discuție controversata activitate politică a Prof. Paulescu din deceniile 2 și 3 ale secolului trecut, fapt care a dus la anularea celor două momente menite să repare parțial o injustiție majoră. Nu am nici abilitatea nici
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
FOI DE NAPOLITANA (5) O cană de zahăr ars caramel se răstoarnă pe marmură și se răcește. După aceea, se pisează și se amestecă cu 300 g unt frecat spumă, iar la final, se umplu foile. CREME PENTRU PRĂJITURI Crema pariziană - 5 ouă se bat spumă, apoi, separat, se face un sirop dintr-o cană de zahăr și jumătate de cană de apă, care se fierb până se fac bășici galbene, apoi amestecăm cu ouăle bătute. Crema albă - se fierb 150
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
teritoriul uneia nu are nimic în comun cu teritoriul celeilalte. Artizanul moral al Universității din Paris este considerat dascălul și filosoful Pierre Abélard (1079-1142), care a fost magistru laic al Școlii Catedralei Nôtre Dame. Totuși, primul nucleu al viitoarei universități pariziene va apărea după moartea sa, în 1170. În 1200, în urma unui incident între elevii școlii (universității) și un cârciumar, care a degenerat într-o adevărată bătaie, în care au murit 5 studenți, regele Filip August acordă studenților un privilegiu prin
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
de o instanță ecleziastică. În 1209, Universitatea nu era încă recunoscută ca atare, așa cum rezultă din bula pontificală ce autoriza Universitatea să-și aleagă un reprezentant legal în fața autorităților. În 1215, cardinalul Robert de Courçon parafează un statut al universității pariziene. Se menționa că „nimeni nu poate preda ’artele’ dacă n-a împlinit vârsta de 21 de ani și dacă înainte n-a urmat un învățământ regulat de 6 ani”. Acest statut a fost adoptat ulterior și de Universitatea din Oxford
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
3.„Influența cantității de pancreas utilizat pentru prepararea extractului injectat în sângele unui animal diabetic” 4.„Influența extractului pancreatic injectat în sângele unui animal normal” Cele patru scurte prezentări vor apărea împreună, în numărul din 23 iulie 1921 al revistei pariziene Compte Rendu des Seances de la Societé de Biologie, volumul LXXXV, numărul 27, paginile 555-559. Prima din aceste 4 lucrări publicate în același număr, una după alta, apare ca referință în lucrarea lui Banting și Best, publicată de ei în februarie
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]