8,233 matches
-
a construit o capelă mortuară la cimitir (1890), a reparat biserica și a reușit să achiziționeze o orgă din Silezia (1894). Același zelos părinte în 1889 a adus la Craiova pe călugărițele „Damele Engleze” la Institutul „Sfânta Maria”. În 1896 parohia „Tuturor Sfinților” avea peste 2500 de credincioși. În 1904 s-a construit o școală pentru băieți, pentru care au fost aduși din Austria, câțiva dintre marii educatori aparținând Fraților Școlilor Creștine. Istoria parohiei din Craiova este interesantă și din perspectiva
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Engleze” la Institutul „Sfânta Maria”. În 1896 parohia „Tuturor Sfinților” avea peste 2500 de credincioși. În 1904 s-a construit o școală pentru băieți, pentru care au fost aduși din Austria, câțiva dintre marii educatori aparținând Fraților Școlilor Creștine. Istoria parohiei din Craiova este interesantă și din perspectiva personalităților care au vizitat-o; arhiepiscopul Raymund Netzhammer (1905-1924), strălucit cărturar și mare iubitor de artă, atunci când s-a renovat biserica și noile picturi au fost executate de către pictorul Trybalski, a fost prezent
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și din perspectiva personalităților care au vizitat-o; arhiepiscopul Raymund Netzhammer (1905-1924), strălucit cărturar și mare iubitor de artă, atunci când s-a renovat biserica și noile picturi au fost executate de către pictorul Trybalski, a fost prezent la Craiova. Istoria acestei parohii, dedicată „Tuturor Sfinților”, mai are o trăsătură unică: mulți episcopi și arhiepiscopi au fost preoți la această parohie. Primul exemplu l-a constituit Al. Cisar, care a fost numit vicar al parohiei Romano-catolice din Craiova. La Craiova a fost acordat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
artă, atunci când s-a renovat biserica și noile picturi au fost executate de către pictorul Trybalski, a fost prezent la Craiova. Istoria acestei parohii, dedicată „Tuturor Sfinților”, mai are o trăsătură unică: mulți episcopi și arhiepiscopi au fost preoți la această parohie. Primul exemplu l-a constituit Al. Cisar, care a fost numit vicar al parohiei Romano-catolice din Craiova. La Craiova a fost acordat azil politic mai multor polonezi, în septembrie 1939. La Palatul „Jean Mihail” a fost găzduit fostul președinte al
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Trybalski, a fost prezent la Craiova. Istoria acestei parohii, dedicată „Tuturor Sfinților”, mai are o trăsătură unică: mulți episcopi și arhiepiscopi au fost preoți la această parohie. Primul exemplu l-a constituit Al. Cisar, care a fost numit vicar al parohiei Romano-catolice din Craiova. La Craiova a fost acordat azil politic mai multor polonezi, în septembrie 1939. La Palatul „Jean Mihail” a fost găzduit fostul președinte al Poloniei, profesorul Moscicki. Peste 100.000 de polonezi s-au refugiat atunci în România
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Jean Mihail” a fost găzduit fostul președinte al Poloniei, profesorul Moscicki. Peste 100.000 de polonezi s-au refugiat atunci în România, dintre care 60.000 au fost militari. Dintre acești polonezi, unii au rămas în zonă, devenind membrii ai parohiilor din Craiova. 9. Prezența franciscanilor în București „Munceam cu mâinile mele și vreau să muncesc mereu; și doresc ferm ca toți ceilalți frați să lucreze în așa fel, încât să-și reliefeze onestitatea”. (Testamentul Sfântului Francisc) Atunci când orașul București a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Austriei: două clopote au fost donate de către părinții împăratului Franz Joseph, unul chiar de către împărat, iar al patrulea, de către fratele său, Împăratul Maximilian, al Mexicului. În 1863 franciscanii conventuali au plecat din Muntenia, deoarece ei nu au mai avut nici parohii și nici mănăstiri; în locul lor au venit călugării pasioniști. În Moldova însă, franciscanii conventuali și-au continuat în mod strălucit drumul misiunii lor, organizându-se în provincie canonică (în 1895) cu zece parohii, răspândind credință și cunoaștere, acum și prin intermediul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
deoarece ei nu au mai avut nici parohii și nici mănăstiri; în locul lor au venit călugării pasioniști. În Moldova însă, franciscanii conventuali și-au continuat în mod strălucit drumul misiunii lor, organizându-se în provincie canonică (în 1895) cu zece parohii, răspândind credință și cunoaștere, acum și prin intermediul franciscanilor indigeni, crescuți în umbra bravilor misionari italieni. Ei au întreprins activități culturale de amploare, au înființat școli, seminarii, noviciate și orfelinate, au făcut publicistică de calitate (ca revistele: „Viața”, „Aurora franciscană”), editată
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
catolici, Cioplea și Popești”. „Dobrogea avea în cele trei sate Caramurat, Culelia și Malcoci 1900 de catolici germani (șvabi), care în majoritate au venit aici din Rusia”. „În localitatea Cataloi din Dobrogea există o colonie de 470 italieni”. „Aceste cinci parohii de țară sunt considerate a fi cele mai bune ale Arhidiecezei de București, deoarece sunt singurele cu populație omogenă. Celelalte șaptesprezece sunt parohii de oraș, cu o existență marginală, cum ar fi Giurgiu, cu 550 de credincioși, Râmnicu Vâlcea cu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
venit aici din Rusia”. „În localitatea Cataloi din Dobrogea există o colonie de 470 italieni”. „Aceste cinci parohii de țară sunt considerate a fi cele mai bune ale Arhidiecezei de București, deoarece sunt singurele cu populație omogenă. Celelalte șaptesprezece sunt parohii de oraș, cu o existență marginală, cum ar fi Giurgiu, cu 550 de credincioși, Râmnicu Vâlcea cu 400, Târgoviște cu 362, Tulcea cu 226, Câmpulung cu 320, Sulina cu 340 de catolici... Alte parohii, cum ar fi Brăila, Craiova și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cu populație omogenă. Celelalte șaptesprezece sunt parohii de oraș, cu o existență marginală, cum ar fi Giurgiu, cu 550 de credincioși, Râmnicu Vâlcea cu 400, Târgoviște cu 362, Tulcea cu 226, Câmpulung cu 320, Sulina cu 340 de catolici... Alte parohii, cum ar fi Brăila, Craiova și Turnu Severin au însă mai mulți credincioși și se poate spune că prosperă”. Capitolul III - Franciscanii și Biserica Greco-Catolică 1. Franciscanii și Biserica Greco-Catolică la lumina istoriei și a libertății „De ce n-am crede
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
episcopul Raymund Netzhammer. El a imprimat Bisericii Catolice din România o stabilitate și un stil sobru, prin care ea a crescut și s-a impus cu demnitate. Catolicismul românesc a dobândit prestigiu. 3. Un model de preot, un model de parohie „Umilă era capela, umili erau și credincioșii” În istoria franciscanismului, Provincia Sfântul Iosif din Moldova a înființat pentru prima dată o secție de rit bizantin, unită cu Roma. O conjunctură favorabilă a făcut ca în 1929 doi preoți franciscani, dr.
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
înființat pentru prima dată o secție de rit bizantin, unită cu Roma. O conjunctură favorabilă a făcut ca în 1929 doi preoți franciscani, dr. Dominic Niculăeș și Ion Gîrleanu, cu aprobarea Î.P.S. dr. Valeriu Frențiu au primit să păstorească parohiile Drăgești și Decănești (județul Bihor) în dieceza de Oradea. În 1930 Î.P.S. dr. Valeriu Frențiu, atunci când s-a înființat mănăstirea din Oradea, a proiectat și înființarea unui colegiu pentru formarea preoților franciscani de rit bizantin. În 1931 preotul Iosif
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din timpuri străvechi, s-a gândit să-i cheme și în eparhia sa, care este bântuită de secte protestante și care are mare nevoie de lucrători cu zel apostolic”. În 1937 franciscanii uniți au mai primit spre păstorire încă două parohii din arhidieceza Blajului: Blibor (jud. Mureș) și parohia IV din București. Mitropolia de Blaj a împărțit capitala în șapte parohii. Astfel, istoria se repetă și franciscanii s-au reîntors în București, după mai bine de jumătate de secol, dar, de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cheme și în eparhia sa, care este bântuită de secte protestante și care are mare nevoie de lucrători cu zel apostolic”. În 1937 franciscanii uniți au mai primit spre păstorire încă două parohii din arhidieceza Blajului: Blibor (jud. Mureș) și parohia IV din București. Mitropolia de Blaj a împărțit capitala în șapte parohii. Astfel, istoria se repetă și franciscanii s-au reîntors în București, după mai bine de jumătate de secol, dar, de această dată, cu noi perspective, în ritul bizantin
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
care are mare nevoie de lucrători cu zel apostolic”. În 1937 franciscanii uniți au mai primit spre păstorire încă două parohii din arhidieceza Blajului: Blibor (jud. Mureș) și parohia IV din București. Mitropolia de Blaj a împărțit capitala în șapte parohii. Astfel, istoria se repetă și franciscanii s-au reîntors în București, după mai bine de jumătate de secol, dar, de această dată, cu noi perspective, în ritul bizantin, dar fără parohie. În „sectorul negru” al capitalei, cum i se spunea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
București. Mitropolia de Blaj a împărțit capitala în șapte parohii. Astfel, istoria se repetă și franciscanii s-au reîntors în București, după mai bine de jumătate de secol, dar, de această dată, cu noi perspective, în ritul bizantin, dar fără parohie. În „sectorul negru” al capitalei, cum i se spunea în epocă acelei zone, existau peste 10.000 de greco-catolici dezrădăcinați, veniți aici pentru a munci, dezorientați și fără a avea biserică sau preot, pentru întărirea sufletelor. În București existau parohii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
parohie. În „sectorul negru” al capitalei, cum i se spunea în epocă acelei zone, existau peste 10.000 de greco-catolici dezrădăcinați, veniți aici pentru a munci, dezorientați și fără a avea biserică sau preot, pentru întărirea sufletelor. În București existau parohii greco-catolice, dar în sectorul IV, de pe atunci, cel mai numeros, cuprins între str. Mântuleasa, Calea Moșilor și până la șoseaua Vergului și fabricile Titan, Malaxa, cu toate suburbiile, nu a existat nici biserică și nici preot, și, de abia acum se
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de la cele materiale și morale, până la dificultatea majoră de a-i cunoaște pe acești credincioși greco-catolici, răspândiți în acest vast perimetru, s-au abătut asupra părintelui dr. D. Niculăeș. „Precum altă dată făcuse P. Bruni, în 1629, pentru înființarea primei parohii romano-catolice în București” tot așa și părintele Dominic Niculăeș a sosit cu nobilă misiune în capitala țării, în ianuarie 1937, fără bani, dar întărit de credința puternică că va reuși să organizeze noua parohie. Mitropolitul Niculescu a încurajat această nouă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Bruni, în 1629, pentru înființarea primei parohii romano-catolice în București” tot așa și părintele Dominic Niculăeș a sosit cu nobilă misiune în capitala țării, în ianuarie 1937, fără bani, dar întărit de credința puternică că va reuși să organizeze noua parohie. Mitropolitul Niculescu a încurajat această nouă pastorație, aflată în premieră în București: „Este intenția noastră cea mai serioasă să ne folosim de ajutoarele ce ni le pot da ordinele călugărești, și anume, ordinul fraților minori conventuali din Moldova, care au
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
sfintelor taine. Între Provincia franciscană din Moldova și Mitropolia de Blaj s-a făcut o convenție pe 22 februarie 1938, aprobată de Curia generală a Franciscanilor Conventuali și de către Congregația Orientală a Vaticanului (nr. 560/1938, 24 septembrie), prin care parohia din sectorul Negru al capitalei a fost încredințată părinților franciscani din Moldova, în perpetuum. Prin decretul nr. 3152 din 3 mai 1938 părintele dr. Dominic Niculăeș a fost numit paroh de către Mitropolia de Blaj. La 29 mai 1938 s-a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1938 părintele dr. Dominic Niculăeș a fost numit paroh de către Mitropolia de Blaj. La 29 mai 1938 s-a desfășurat slujba solemnă de instalare, de către protopopul greco-catolic dr. Vasile Aftenie în prezența superiorului Provinciei „Sfântul Iosif”, Pr. Dr. Anton Bișoc, parohia fiind închinată Sfântului Ioan Damaschin. Statul român a recunoscut-o prin adresa nr. 16899, de la 1 aprilie 1940. Obiectivul cel mai important al noului paroh l-a constituit aprinderea și întreținerea credinței în sufletele enoriașilor săi, prin predici concepute cu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
erau foarte săraci, dar au fost entuziasmați de către vrednicul lor paroh, care a procurat o icoană a Prea Sfintei Inimi (după originalul lui Batoni), sfințită solemn de sărbătoarea instituită de către papa Pius al XI-lea (1922-1939), „Cristos Rege”, când întreaga parohie a fost consacrată Prea Sfintei Inimi a lui Isus. În aceeași zi a luat ființă „Societatea Inimii lui Isus”, ca o fidelă expresie a rugăciunii, iar în data de 4 octombrie 1939 a fost înființat Ordinul al III-lea franciscan
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Columb, numeroși papi, cardinali, episcopi și preoți evlavioși”. În articolul menționat, părintele dr. D. Niculăeș a explicat cum și pentru care scop a apărut „Foaia Apostolul” din 1941 „pentru un contact mai apropiat cu credincioșii, atât de răsfirați pe teritoriul parohiei...; însemnătatea acestei foi se dovedește prin aceea că pe de o parte, ea aduce în casa credinciosului învățăturile sfinte, iar pe de altă parte, dă parohului putința să țină în evidență pe credincioși”. După atâția ani este imposibil să nu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
preot. Admirația și recunoștința noastră pentru toți pașii, parcurși atât de atent și cu mare coerență, în pastorația părintelui D. Niculăeș, a unei mulțimi de 10.000 de credincioși greco-catolici. A acordat o atenție deosebită celor 20 de școli ale parohiei, mobilizându-i pe elevi în fiecare duminică la orele 8.30, dimineața pentru liturghie și catehizare, urmate de o mică gustare. De sărbătorile Paștelui și Crăciunului copiii parohiei primeau daruri, atât ca recompensă, cât și pentru a fi stimulați (în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]