3,165 matches
-
Lor li se opune, de pildă, Michel Onfray, În Journal hédoniste, vol. III, „Construire une diversion fabuleuse. Lettre à Philippe Lejeune sur le roman autobiograhique”, disponibil pe internet la http://www.edition-grasset.fr/chapitres/ch onfray 2.htm. Jacques Rancière, La Parole muette. Essai sur les contradictions de la littérature, Galilee, 1998. Jean-Marie Gleize, A noir. Poésie et littéralité, Seuil, 1992. P. 180 și 167. Stanley Rosen, « Kojève à Paris. Chronique », in Cités no. 3/2000, Paris, PUF, p.206. Același Stanley Rosen
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
să-mi faci rău și n-ai putut. Nu ți-a ajutat Dumnezeu, pentru că ești rău; și pentru eu voi să-mi ajute totdeauna, am să fiu tot bună ca și până acuma. Cațavencu: (umilit) Madam! Zoe: Nu tremura! Pe parola mea de onoare, ești scăpat... Cațavencu: Sărut mâinile... devotamentul meu... Zoe: Cu o condiție: după alegere, o să fie manifestație publică,... d-ta ai s-o conduci. Cațavencu: (repede și supus) O conduc... Zoe: D-ta o să prezidezi banchetul popular din
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mai cumplit...) și (Îmi spun...), aspre confesiuni ale alterității care inspiră și repugnanță, și desfătare, și cruzime, și tandrețe. Într-un ingenios poem programatic din această ultimă carte de versuri, poetul mărturisește a fi încercat să caute "Cheia. Formula. Codul. Parola. Descântecul. Ceva care să deschidă, să lumineze, să mă poarte pe un traseu coerent. Sensul. Înțelesul. Tâlcul. Deslușirea". În mod evident, enumerarea sună suficient de acid pentru a submina potențiala supradoză de misticism poetic sugerat. Ceea ce contează însă este doar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
face o legătură între ele, locurile alese pentru întîlniri sau discuții trebuie să asigure acestor ceremonii secretul deplin. Pregătiți, după cum arată abatele Barruel, în conformitate cu o adevărată pedagogie a secretului, oamenii Complotului sînt, înainte de toate, "instruiți cum să se ascundă". Practica parolelor, folosirea semnelor de recunoaștere, utilizarea codurilor cifrate, reînnoite periodic, consacră inițierea lor. Toate instrucțiunile, mai spune Barruel referitor la Iluminații din Bavaria, se transmiteau fie printr-un limbaj inițiatic, fie printr-un cifru special, fie pe căi secrete. De teamă
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
sociologia antisemitismului face să apară un fel de amalgam ciudat, în care sînt adunați reprezentanți ai clerului obișnuit, ai micilor comercianți, ai unei nobilimi rurale în declin și ai vechilor bresle din orașe 18 ("Curios ziar, se spune despre "Libre Parole" al lui Drumont, pe care-1 citesc preoții de țară și vechii comunarzi!"). Neliniște, dezordine, incertitudine și pizme s-au cristalizat în jurul acelei imagini blestemate a evreului (sau a francmasonului, sau, mai mult, a evreului francmason) omniprezent, spoliator și cuceritor. Mecanismul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
căror invitați se pretează la sacrilegii (mai ales), la maculări (ale azimei), adică la invocarea demonilor. Pentru mulți, de altfel, aceste "loji secrete" nu sînt altceva decît o emanație a "puterii evreiești". "V-am arătat deja, scrie Drumont în "Libre parole" din 19 august 1889, că francmasoneria era de origine evreiască și că evreii, de la război încoace mai ales, numai ei stăpîneau lojile." A se citi, pe această temă, Copin-Albanelli, Conspirația evreiască în lumea creștină, La Renaissance franșaise, Paris, 1909; Mgr
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
en littérature, Paris, Complexe, 2002, pp. 235, 288. * Georges Lerbet, Dans le tragique du monde, Paris, Éditions maçonniques de France, 2002, pp. 39, 95, 116, 184, 185, 189. * Monique Jutrin (dir.), Rencontres autour de Benjamin Fondane, poète et philosophe, Paris, Parole et silence, 2002, pp. 6, 16, 21. * Françoise Bonardel, La voie hermétique, Paris, Dervy, 2002, p. 177. * Cassian Maria Spiridon, Atitudini literare, București, Cartea Românească, 2002, t. ii, pp. 23-27, 30-32, 35, 38, 226, 309, 315. * José Corti, Souvenirs désordonnés
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Ștefan Lupașcu", Secolul 20, nr. 10-12, 1997 și nr. 1-3, 1998, număr special "Exilul". * Christian Delacampagne, "Loin de la raison. Gilles-Gaston Granger et Dominique Terré épinglent les "dérives" de quelques scientifiques contemporains", Le Monde des Livres, 17 iulie 1998. * Gaspard Olgiati, Parole de passage ou Jean Paulhan le médiateur, Troyes, Cahiers Bleus/Librairie Bleue, 1998. * Petru Ioan, "Logica dinamică a contra-dictoriului în retrospectivă", Cronica, nr. 8, 8 august 1998. * Vasile Sporici, "O propunere", Sinteze, nr. 42, 23 octombrie 1998. * Sanda Stolojan, "Exilul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
decelează nu mai puțin de 13 coduri interconectate în reprezentația teatrală; Marco de Marinis și Alessandro Serpieri pe linia lui Umberto Eco accentuează rolul receptorului în spectacolul teatral și al actelor de vorbire (teatrul fiind totuși în primul rînd rostire, parole, polilog); * istoria semioticii (Thomas Sebeok, Martin Krampen, John Deely, Roland Posner); * semiotica muzicală (Jean-Jacques Nattiez); * semiotica obiectului (Jean Baudrillard). Comunicarea vizuală se subcategorizează în: * semiotica cinematografului (Christian Metz); * semiotica benzii desenate (Pierre Fresnault-Deruelle); * semiotica fotografiei (Roland Barthes); * semiotica arhitecturii (Martin
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și interrelațiile. "Limba este un sistem de semne în care esențială este doar unirea sensului cu imaginea acustică și faptul că cele două părți ale semnului sînt psihice" (CLG: 40). 3.2.1. Limba ca sistem social se opune vorbirii ("parole") cu caracter individual. Majoritatea lingviștilor contemporani consideră un truism faptul că sistemul limbii, exterior individului subîntinde comportamentul lingvistic actualizat în vorbire, în activitatea discursivă. În gramatica generativ-transformațională a lui Noam Chomsky cuplul limbă / vorbire se suprapune întrucîtva celui competență / performanță
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
social de ceea ce e individual, ceea ce esențial de ceea ce e accesoriu și mai mult sau mai puțin accidental. Limba nu este o funcție a subiectului care vorbește, ci produsul pe care individul îl înregistrează. Dintre cele două componente interdependente (langue/parole), istoric și ontogenetic vorbirea precede limba care rezultă din evoluția vorbirii. De fapt termenii cei mai generali (armătura teoriei saussuriene) se organizează în trihotomia: limbaj/limbă/vorbire: LIMBAJ LIMBA VORBIRE facultate a speciei umane formă particulară a limbajului într-o
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de comunicare și schimb de idei (limbajul "sălbaticilor", al călugărilor cirstercieni, al surdo-muților). Concordanța între sistemele elaborate de aceste comunități atît de diferite sprijină teza sa privind universalitatea și spontaneitatea limbajului non verbal. A. Leroi-Gourhan (în Le geste et la parole), stabilind criteriile umanizării: stațiunea bipedă, cu eliberarea mîinii în locomoție și expansiune cerebrală, insistă asupra coordonării gest-limbaj, gestul fiind definit "commentaire de la parole". W. Wundt (în Volkerpsychologie. Eine Untersuchung der Entwicklungsgesetze von Sprache, Mythus und Sitte), distinge net două concepții
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sprijină teza sa privind universalitatea și spontaneitatea limbajului non verbal. A. Leroi-Gourhan (în Le geste et la parole), stabilind criteriile umanizării: stațiunea bipedă, cu eliberarea mîinii în locomoție și expansiune cerebrală, insistă asupra coordonării gest-limbaj, gestul fiind definit "commentaire de la parole". W. Wundt (în Volkerpsychologie. Eine Untersuchung der Entwicklungsgesetze von Sprache, Mythus und Sitte), distinge net două concepții asupra gestualității: aceea de limbaj primar și esențial al umanității și cea de limbaj auxiliar, însoțind limbajul verbal. Clasificarea în gesturi descriptive (imitative
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Paris, Seuil. CAPITOLUL 8 Baylon, Christian & Mignot, Xavier, 1991 La Communication, Paris, Nathan, coll FAC linguistique Birdwhistell, Ray, 1960 "Kinesics and Coomunication" in Carpenter, E. Mc. Luhan, M (eds) Explorations in Communications, Boston, Beacon Press Calbris, Geneviève, 1985 "Geste et parole" în Langue Française 68 pp. 66-85 Calbris, Geneviève, 1987 "Geste et motivation" în Semiotica 65 ,1/2, pp. 57-96 Calbris, Geneviève & Porcher, Louis 1989 Geste et communication, Paris, Hatier Credif Cazeneuve, Jean, 1976 Les communications de masse. Guide alphabétique, Paris
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Étude sémiologique" în Berendonner et alii (ed) L'interaction communicative, Peter Lang Kerbart-Orecchioni, Catherine, 1994 Les Interactions verbales III, Paris, Armand Colin Kristeva, J., Lacoste, M., 1968 "Bibliographie" în Langages 10, pp. 132-149 Leroi-Guerhan, A. 1964 Le geste et la parole. Technique et langage, Paris, Albin Michel Mauss, Maurice., 1934 "Les techniques du corps" în Sociologie et Anthropologie Paris, PUF, 1960, pp. 363-386 Mouchon, J., 1983 "Et si on joignait le geste à la parole?" în Le Français dans le Monde
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
A. 1964 Le geste et la parole. Technique et langage, Paris, Albin Michel Mauss, Maurice., 1934 "Les techniques du corps" în Sociologie et Anthropologie Paris, PUF, 1960, pp. 363-386 Mouchon, J., 1983 "Et si on joignait le geste à la parole?" în Le Français dans le Monde, 178, pp. 119-122 Nöth, Winfried, 1990 Handbook of Semiotics, New York, Academic Press Pease, Alan, 1993 Limbajul trupului, București, Polimark Posner, Roland, 1986 "Zur Systematik der Beschreibung verbaler und nonverbaler Kommunikation" în Perspektiven auf Sprache
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Jakobson această axă este a selecției, a substituției, a metaforei. Dacă raporturile sintagmatice sînt raporturi in praesentia, cele pradigmatice sînt in absentia. PERFORMANȚĂ (opus lui competență) În gramatica generativă performanța este manifestarea competenței subiectului vorbirii în cadrul activității concrete de vorbire (parole). Performanțele lingvistice sînt frazele realizate în diversele situații de comunicare. Performanței din gramatica generativă îi corespunde conceptul de vorbire din lingvistica structurală. POETICA 1.Termen utilizat de T.Todorov în Poétique de la prose ca sinonim pentru "știința literaturii" al cărei
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Dacă înconjori casa de trei ori cu tort de cânepă, nici un râu nu se mai poate apropia de ea."); apoi, Antoaneta Olteanu ("Tot în legătură cu existența unui ritual inițiatic - aici în legătură cu torsul - poate fi pusă și "povestea cânepii" - un fel de parolă cu ajutorul căreia persoanele inițiate puteau dovedi ființelor malefice că sunt la curent cu "marea taină". Pentru a scăpa de Joimărița, de exemplu, femeile care nu terminau încă torsul și stăteau sub amenințarea pedepsei cunoscute, puteau scăpa spunând lunga istorie a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lexie [lexia]. O unitate textuală sau o unitate a lecturii, de dimensiune variabilă, constituind cel mai bun spațiu în care se poate observa înțelesul. ¶Barthes 1974 [1987]. limbă [langue]. Sistemul limbii sau CODUL care guvernează producerea (și receptarea) vorbirii individuale (parole) într-o limbă dată. După Saussure, care a articulat distincția, limba și nu vorbirea constituie obiectul principal al studiului lingvistic. Prin analogie cu lingvistica (saussuriană), NARATOLOGIA încearcă să caracterizeze "limbajul narativ" (codul sau setul de principii care guvernează numai producția
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cel de-al doilea oferă informații despre cine "vede", cine "percepe", al cui punct de vedere guvernează narațiunea, în vreme ce prima oferă informații despre cel ce "vorbește", cine este naratorul, din ce constă instanța naratoare. ¶Genette 1980, 1983; Rimmon 1976. vorbire [parole]. Enunțul individual sau actul de vorbire (în opoziție cu LIMBA sau sistemul limbii pe care îl manifestă și care îl face posibil). ¶Opoziția saussuriană între limbă (care constituie obiectul propriu-zis al lingvisticii) și vorbire e analoagă aceleia între COD și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
XX-lea. Astfel, eroul se metamorfozează în aventurier: "on voit leș candidats-héros hésiter entre écrire et dominer, briller par la redondance d'un style de prestige et briller par le prestige d'un personnage redondant (...) c'est l'orgueil de la parole qui l'emporte, le souci de la mise en scène esthétique. Le héros devient l'aventurier et l'aventure devient le tour de force d'un discours bien retenu" [Blanchot, p.555]. Flaubert și școala lui Emile Zola consideră mediocritatea drept
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
proprietar al magazinului de noutăți Mouret: "îl y avait en lui une rechute de passion, comme une terreur sacrée d'avoir insulté son idole" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.364]. 47 "elle avait vraiment besoin de lui, de șa parole adoratrice, de son regard amoureux, de son affection enveloppante et proche, de la caresse discrète de șa présence. Elle en avait besoin, comme une idole, pour devenir vrai dieu, a besoin de prière et de foi. Dans la chapelle vide, elle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
davantage ni mieux que je ne le fais en ce moment" [Maupassant, Notre coeur, p.187,190]; "Quand elle songeait à cela, à cette folie tendre où pouvait nous jeter l'existence voisine d'un autre être, să vue, să parole, să pensée, le je ne sais quoi de l'intime personne dont notre cœur devient éperdument troublé, elle s'en jugeait incapable" [Maupassant, Notre cœur, p.119]. 301 "Mais cela ne durăit jamais. Pourquoi? Elle se fatiguait, elle se dégoûtait
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cu disperarea și singularitatea ei: "Leurs yeux se rencontrèrent. Plus îl la contemplait, plus îl sentait entre elle et lui se creuser des abîmes. Îl songeait qu'il faudrait la quitter tout à l'heure, irrévocablement, sans avoir arraché une parole, sans lui laisser même un souvenir! (...) Îl la verrait encore, peut-être?" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.41, 44]. 309 "Jamais îl n'avait vu cette splendeur de șa peau brune, la séduction de șa taille, ni cette finesse des doigts
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
autor interzis până în chiar anul realizării Străinului, 1962, când se publicase o ediție îngrijită de George Ivașcu. Iată- l deci, imediat, și pe ecran, pentru cunoscători, căci numele nu îi este rostit de cei doi tineri. Versurile sunt ca o parolă camuflată, menită să-i sensibilizeze pe spectatorii care nu- i uitaseră poeziile. E un tip de truc, de „șopârlă” folosită frecvent de Titus Popovici pentru a putea apoi să-și permită mari desfășurări propagandistice. Un alt moment „dezghețat” este întâlnirea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]