3,111 matches
-
ca număr.91 364 bucureștii de altădată 88. „Eruditul și distinsul profesor și filolog, membru al Academiei Române, I.C. Maxim [1825-1877] a fost răpit ieri numeroasei lui familii și unui șir de tinere genera țiuni pentru a căror instruire zelosul și patriotul profesor își consacrase întreaga viață“ (ROM., an. XXI, 4 iunie 1877, p. 493). 89. Armata rusă de est, aflată sub comanda marelui duce Alexandru, a început să treacă Dunărea pe la Măcin, în Dobrogea, la 9/21 iunie 1877, în frunte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Apoi a urmat ieșirea și, după 5 ore de luptă eroică, capitularea.165 392 bucureștii de altădată 164. „Când manifestanții din seara de 28 noiembrie s-au dus și la dl. C.A. Rosetti, redactorul Românului și prezidentul Camerei, marele patriot a îndemnat pe acei manifestanți să fie totdeauna stăruitori, să nu obosească căci, după luarea Plevnei lui Osman, mai este o altă Plevnă, aceea a libertății pe care o amenință reacția“ (Războiul, 2/14 decembrie 1877, cf. Stoean; Pană, Independența
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în curtea Palatului, trecu în revistă Corpul de gardă și îl salută de trei ori. În București, împăratul a fost primit de Doamnă, fiindcă domnitorul era în Bulgaria.167 La 10 decembrie a murit Nicolae Golescu, fost locotenent domnesc, mare patriot român, acela care a fost cel dintâi decorat cu „Steaua României“ în gradul de Mare Cruce.168 anul 1877 393 a bătăliei în fruntea vitejilor săi ostași, venind din sectorul românesc al frontului. În felul acesta înaintarea oștirilor ruse peste
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
solicitat, acela de comentatori. *„Umanismul”, „patriotismul” au devenit subiecte de publicistică foarte comodă. Pe lîngă faptul că se repetă mereu aceleași exemple, vorbesc despre aceste idei inși care n-au nici învățătura și blîndețea umaniștilor, nici civismul și energia adevăraților patrioți. * În mahalaua în care locuiam în urmă cu douăzeci de ani, am auzit o fată spunîndu-i rivalei sale mai emancipate următoarea frază, prin care voia s-o minimalizeze: „Eu sînt frumoasă naturală, tu ești frumoasă din borcan”. Pe atunci nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Bucureștii se mișcă, nu-i exclus să avem un Crăciun fără Ceaușescu! (21 dec.) EPILOG *„Cu prietenii (Cehov) avea un nou subiect de conversație: războiul care izbucnise între Rusia și Japonia. Neîncrezător în minciunile răspîndite prin presă, reacționa ca un patriot, sperînd într-o iminentă victorie rusă, vorbind de o angajare, fără să fie prea convins - ca medic în armată. Cineva i-a propus să scrie o piesă despre evenimentele armate, la care a răspuns: «Ascultă, trebuie să treacă 20 de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o piesă proastă, cu actori amatori și în regia unui nebun. Dacă n-ar fi de plâns, ar fi de râs. [ ] Oricât ați fi de aproape spiritual de noi sunteți prea departe totuși pentru ca să mai puteți măsura proporțiile dezastrului. (Un patriot, [iunie] 1984, difuzată la 1 iulie 1984) Cui îi sunt adresate scrisorile? Scrisorile scrise pentru Europa Liberă au avut o triplă destinație. În primul rând, ele sunt adresate directorilor postului, Noël Bernard și apoi Vlad Georgescu 1, și uneori redactorilor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
al Securității. Dacă vreți, o experiență a Securității. Să știți că personal cunosc zeci de cazuri Goma despre care nu s-a vorbit și nu se va vorbi niciodată. Oamenii care vor să se expatrieze nu sunt nici disidenți, nici patrioți, ci fugari care, apoi, în străinătate, uită de țară, ba își schimbă și numele, fac tot ce e posibil pentru a uita de țară. Pe aceștia îi sprijiniți dvs.? De ce? Aveți dvs., din acești fericiți care au scăpat de iadul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ale unchiului său tot așa cum cineva s-ar lăuda cu un văr care a fost campion de box, deși el este un sfrijit, cerând stima și respectul fizic datorate calităților celuilalt. Pentru că Adrian Păunescu, cel care se erijează în mare patriot și dă lecții tuturor, nu și a satisfăcut serviciul militar pe motiv de... obezitate! Nu este o glumă, ci o informație precisă. Fac parte din același contingent cu el și am fost de față când el a întreprins aceste demersuri
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
generală ori umaniste, cum vreți a le zice) și reducerea învățământului obligatoriu la zece clase, după ce ani de zile ne-am fudulit cu generalizarea celui de 12 ani! Iată, prin urmare, că strălucitul sistem al omului de geniu și mare patriot nu mai poate asigura locuri de muncă nici pentru meseriași și, probabil, nici în facultăți nu-i mai primește. Vor rămâne patru licee cu profil umanist, de la care se va putea merge mai departe la facultăți. Alt eșec... strălucit al
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
caselor oamenilor, fie proprietari, fie chiriași, și să-i lase liniștiți ca să-și ducă o viață pașnică și fără frământări. Țara noastră este bogată și este o rușine ca noi, românii, să cerșim din poartă în poartă. Cu dragoste de patriot român. Un grup de șoferi din RFG, [martie] 1984, difuzată la 8 aprilie 1984 Stimați domni de la postul de radio Europa Liberă, în ultima perioadă, tot mai mulți români caută să-și părăsească țara, lăsându-și toată agoniseala dobândită cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
observe și să încerce puțin să le gândească, fiindcă fericirea ori suferințele unui popor nu sunt alcătuite din bucurii și dureri mari, ci din cele cotidiene, care, puse cap la cap, îi alcătuiesc ansamblul condițiilor de viață și dezvoltare. Un patriot, [iunie] 1984, difuzată la 1 iulie 1984 Stimate domnule Vlad Georgescu, în primul rând, trebuie să vă spun că sunt un român care mă întorc acasă. De ce? Pentru că nu pot trăi altfel. Am ales libertatea de a muri în România
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din sediile CIE (Centrala de Informații Externe). Clădirea este impunătoare, cu grilaje ca sulițele, și-l adăpostește pe Năstase, fostul șef al biroului 1 studenți demolat în bătăi în 56, care are acum o funcție similară cu aceea a generalului patriot Ion Pacepa, care n-a mai vrut însă să-l slugărească pe fostul șef al Direcției Superioare Politice a Armatei, Ceaușescu Nicolae, ajuns la președinție împreună cu numeroasa și neomenoasa lui familie domnitoare. Nicolae Mihai, Tutui, Gavrilă, brunetul Radu, toți bătăușii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o nouă patrie În provincia italiană pe care o ocupă. Satele din zona Friuli Încep să capete nume cazace! Textul spune: „Iată-l aici, În patria noastră, oprimând o populație pe care n-a văzut-o. Furându-i patria. El, patriotul legitimist”. Tocmai el, care se opusese legitimării puterii comuniste asupra țării sale. Eroul cărții, concepută ca o lungă scrisoare, este de fapt don Guido, un preot pensionat, un credincios luminat, scrutând labirintul senectuții, dar și memoria, deci și ipotezele contradictorii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Voința totală a unui popor. Orice altă încercare e condamnată pieirii. Agentul masoneriei și al iudaismului, omul democrațiilor prăbușite, autorul dezastrului țării să plece de pe tronul României. Mișcarea Legionară este gata să-și asume răspunderea cu colaborarea și înțelegerea tuturor patrioților cinstiți. Mișcarea Legionară este hotărâtă să asigure continuitatea dinastiei românești și să accepte domnia Voievodului Mihail de Alba Iulia. Mișcarea Legionară face apel la întreg aparatul de Stat să-și dovedească sentimentele naționaliste și să se asocieze Gărzii de Fier
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
35; Mihai Coman, Elogiul unei ediții de folclor, LCF, 1982, 13; Adrian Fochi, „Dicționarul folcloriștilor II”, RITL, 1984, 1; Ion Cuceu, „Toma Alimoș”, LCF, 1987, 26; Nicolae Constantinescu , Petru Caraman, „Studii de folclor”, LL, 1988; Aurel Martin, Opera unui umanist patriot, RL, 1989, 9; Paul H. Stahl, Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, „O capodoperă a baladei românești: «Toma Alimoș»”, „Études et documents balkaniques et mediterranéens” (Paris), 1990, 188; Nae Antonescu, „Toma Alimoș”,T, 1990, 4; Ovidiu Papadima, O viață pentru o
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
Scrieri, II, 420-421; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 339-346, II, 171-172; Octav Botez, Naturalismul în opera lui Delavrancea, București, 1936; Munteano, Panorama, 106-109; Lucian Predescu, Barbu Delavrancea. Viața și opera, București, 1938; Emilia Șt. Milicescu, Barbu Delavrancea. Om, literat, patriot, avocat, București, 1940; Grigore Băjenaru, Delavrancea. Omul și opera, București, 1940; Vianu, Arta, I, 235-248; Călinescu, Ist. lit. (1941), 501-509, Ist. lit. (1982), 567-575; Emilia Șt. Milicescu, Barbu Delavrancea. Studiu biobibliografic, București, 1959; Al. Săndulescu, Delavrancea, București 1964; Mîndra, Incursiuni
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
luciditate a depresivilor, adeseori descrisă ca o dezinvestire radicală față de preocupările umane, se manifestă În primul rând printr-o lipsă de interes pentru lucrurile Într-adevăr puțin interesante. Astfel, se poate imagina, la limită, un depresiv Îndrăgostit, În timp ce un depresiv patriot pare la drept vorbind de neînchipuit.” (p. 281). Intresantă În construcția personajelor este tehnica de a imprima tuturor digresiunilor paradiegetice personalitatea unuia dintre cele două personaje principale. Dacă un capitol se ocupă de pildă de Bruno, atunci toate reflecțiile ideologic
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
liberale. Redactorii întrețineau cultul lui C. A. Rosetti, iar activitatea lui B. P. Hasdeu, atunci candidat la Craiova, în alegerile pentru Camera Deputaților, furnizează mereu material pentru rubricile de informații. Sunt rezumate două conferințe ale lui B. P. Hasdeu, Un patriot român din epoca fanarioților - despre Zilot Românul, Ereditatea culturală a românilor, și un discurs rostit cu prilejul încheierii anului școlar. În foileton se dă traducerea nuvelei exotice Kiana a lui Ch. Varigny, pe care autoarea transpunerii, Maria Chițu, o luase
CARPAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286126_a_287455]
-
ansamblu, o meditație asupra evoluției istoriei și a timpului. Predoslovia la Mineiul pe octombrie, apărut în 1776, reamintește biruințele în ordine cultural-religioasă (traducerea cărților de cult) și anunță renașterea națională a secolului următor, prin noul sens dat cuvintelor „patrie” și „patriot”. Pentru cărturar, cauzalitatea divină și voința oamenilor conlucrează, după vechiul concept bizantin al „sinergiei”, la mersul evenimentelor istorice. Mineiul pe noiembrie, tipărit în 1778, conține o încercare de periodizare a istoriei românilor, începând cu romanizarea Daciei. A doua etapă are
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
care o cunoaște bine. Ba chiar susține deschis că o astfel de atitudine este benefică: moravurile se îndreaptă nu doar prin râs, conform unui dicton clasic, ci și prin sublinierea lor lucidă. Sigur, unele pasaje tranșante lezează și astăzi sensibilitatea patrioților de facto. Și totuși, valoarea lor, cel puțin în intenție, este una documentară, nu subiectivă. Chiar și constatarea fermă a lipsei oricărei calități a moldovenilor ("...mărturisim sincer că, în moravurile Moldovenilor, înafară de credința ortodoxă și de ospitalitate, de-abia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
până spre sfârșitul secolului, acestor oportunități li se va spune simplu, prin modernizare, "ocaziuni": Ocaziunea cea mai firească pentru poesie e vârsta juneței (amorul) [...]. După acestea, moartea patronului său Filipescu i dete ocaziune a face o elegie asupra mormântului acestui patriot însemnat. Cu ocaziunea întemeierei școalei de la St. Sava compuse el oda etc.69. Din punct de vedere sociologic, ceea ce subliniază aceste figuri e absența unei profesii poetice în care scriitorul să poată crea în mod continuu. Barbu Paris Mumuleanu nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
boier la moșia lui Bucovul, talentul său avu locul cel mai favorabil de a se dezvolta în mijlocul naturei. Acolo scrise el mai multe elegii. După acestea, moartea patronului său Filipescu i dete ocaziune a face o elegie asupra mormântului acestui patriot însemnat. Cu ocaziunea întemeierei scoalei de la St. Sava compuse el oda etc.73. Ocazia e o figură a lipsei de control a subiectului asupra formelor acțiunii sale. Poetul suportă situațiile ca posibilități care sunt decise în afara lui; de altfel, niciuna
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nopți când nu dorm când văd ce se întâmplă în țara asta. Pentru că cei care au condus țara de la căderea lui Ceaușescu - care a făcut multe rele, dar pe care nu-l poate condamna nimeni că nu a fost un patriot, este singurul patriot al acestei țări, că dacă era Ceaușescu astăzi nu se întâmpla ce se petrece în România iar ungurii stăteau în banca lor - sunt niște trădători care ar trebui arestați și judecați în regim de urgență pentru înaltă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dorm când văd ce se întâmplă în țara asta. Pentru că cei care au condus țara de la căderea lui Ceaușescu - care a făcut multe rele, dar pe care nu-l poate condamna nimeni că nu a fost un patriot, este singurul patriot al acestei țări, că dacă era Ceaușescu astăzi nu se întâmpla ce se petrece în România iar ungurii stăteau în banca lor - sunt niște trădători care ar trebui arestați și judecați în regim de urgență pentru înaltă trădare, pentru că sunt
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
astea și au stat prizonieri în lagărele rusești până după terminarea războiului și chiar mai mult, pentru că au avut credința că nu vor să lupte împotriva poporului lor. Era și normal pentru cei care au avut conștiință și au fost patrioți. Subofițer în armata comunistă C. I.: Ce s-a întâmplat după? I. N.: Am revenit în țară de m-am refăcut. Războiul n-a mai durat mult, doar vreo două luni, că eram în marginea Debrețenului. Am avut noroc de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]