KorAP: Find »[drukola/base=peninsulă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...108 109 110 ...209 >

5,213 matches

Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469

pășuni, munții oferă desigur și ei elemente de sprijin pentru populație. Zăcămintele minerale erau exploatate încă de pe vremea romanilor, dar nu la fel de intensiv ca în zilele noastre. Harta 1. Harta reliefului Balcanilor Situată strategic la convergența Asiei, Africii și Europei, Peninsula Balcanică a constituit atît un obiectiv tentant pentru cuceritori cît și o cale de trecere spre alte regiuni. Cu toate că munții au contribuit la caracterul aparte și la izolarea locuitorilor Balcanilor, ei nu au fost un scut împotriva invaziilor din afară

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
a constituit atît un obiectiv tentant pentru cuceritori cît și o cale de trecere spre alte regiuni. Cu toate că munții au contribuit la caracterul aparte și la izolarea locuitorilor Balcanilor, ei nu au fost un scut împotriva invaziilor din afară. Întreaga peninsulă este străbătută de coridoare largi, care urmează mai ales văile marilor cursuri de apă și trecătorile din munți. De-a lungul acestor rute relativ puține, forțele invadatoare au putut pătrunde ușor, fie că erau triburi nomade călărindu-și caii, fie

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
lungul acestor rute relativ puține, forțele invadatoare au putut pătrunde ușor, fie că erau triburi nomade călărindu-și caii, fie că reprezentau mari puteri moderne beneficiind de căi ferate, automobile, camioane și tancuri. Existau două căi principale de intrare în peninsulă deschise penetrării din afară. Din punct de vedere istoric, valea Dunării era ruta principală prin care cei din stepele Asiei au pătruns nu numai în Balcani, ci și în Europa Centrală. Nici o barieră naturală nu împiedica trecerea din zonele din

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
face aici nici o tentativă de a prezenta o relatare detaliată a istoriei Balcanilor începînd din epoca fierului, intenția fiind doar discutarea pe scurt a evenimentelor și persoanelor care au exercitat o influență asupra următoarei perioade de timp. Primii locuitori ai peninsulei, asupra cărora dispunem de destul de multe informații, sînt ilirii, care au trăit în regiunea situată cam de la vest de valea Moravei pînă la Marea Adriatică, și tracii, care s-au stabilit la est de acest rîu, pe teritoriul care se întindea

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
secolul al cincilea î.e.n. Dacii, o ramură a tracilor, aveau să constituie un element fundamental în formarea națiunii române. Ilirii sînt strămoșii albanezilor de astăzi. Principalele realizări politice și culturale ale perioadei antice nu au avut totuși loc în centrul Peninsulei Balcanice, ci în sud, în ținuturile grecești (vezi harta 2). Țărmurile și insulele Mării Adriatice aveau să fie locul apariției primei mari civilizații europene, cea a Greciei, care-și spuneau pe vremea aceea eleni, iar numele ținutului lor era Elada

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
grec și să joace un rol esențial în renașterea lor națională. Pentru istoria Balcanilor în general, colonizarea grecească a fost deosebit de importantă. În special grecii ionieni din Asia Mică erau extrem de activi în ceea ce privește întemeierea de cetăți de-a lungul coastelor peninsulei. Exemple de așezări grecești sînt Istros (Histria), Tomis (Constanța), Callatis (Mangalia), Odessos (Varna) și Mesembria (Nesebur) pe țărmul Mării Negre și Trogurium (Trogir), Epetion (în apropiere de Split) și Issa (pe insula Vis) pe cel al Adriaticei. Cetățile acestea, care erau

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
acestea, care erau în primul rînd centre comerciale, reproduceau arhitectura și modul de viață și de gîndire al patriei lor grecești și drept urmare aveau o influență considerabilă asupra locuitorilor din preajma lor. Coloniștii greci se mulțumeau totuși să rămînă la periferia peninsulei, neîncercînd să pătrundă în interiorul teritoriului sau să se aventureze în cucerirea unor mari părți ale acestuia. Deși uniți prin limbă, religie și cultură, cetățile-state își iroseau o mare parte a forței lor în permanente certuri interne și conflicte războinice. Ele

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Mare (336-323 î.e.n.), poate cel mai faimos cuceritor al antichității, a extins granițele regatului pînă în India. Cînd a murit, tînăr încă, imensul lui imperiu s-a destrămat. Macedonia a rămas un stat important, dar nu a putut domina nici măcar peninsula. Între timp, o altă putere imperială se năștea în Italia. Prima mișcare a forțelor romane a fost traversarea Adriaticei în secolul al treilea î.e.n. Ținta lor era decimarea piraților care operau de pe coasta de est a Mării Adriatice, ce avea

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
au declarat-o provincie romană. Doi ani mai tîrziu, armatele romane au învins forțele Ligii Aheene a Greciei, au distrus cetatea Corintului și au anexat Grecia. Către sfîrșitul domniei lui Augustus (27 î.e.n. 14 e.n.), cea mai mare parte a peninsulei de la sud de Dunăre fusese luată în stăpînire (vezi harta 3). Spre deosebire de coloniștii greci, conducătorii Romei nu s-au mulțumit să întemeieze așezări dispersate, ocupînd întreaga regiune și guvernînd-o direct. Intens preocupați de problemele administrării și ale apărării, ei au

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
secolele zbuciumate care au urmat avea să devină subiectul a numeroase controverse. Începînd din acest moment, Imperiul Roman s-a confruntat cu dificultăți tot mai mari ca să-și apere frontierele și să împiedice incursiunile masive ale triburilor din afara lor. Pentru peninsula italică, pericolul principal îl reprezentau invadatorii germanici, în special goții. Ținuturile din Balcani au suferit un mileniu de devastări provocate de valurile succesive de triburi invadatoare. Goții, în secolele al treilea, al patrulea și al cincilea și hunii, tot în

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
față de civilizația Greciei; ei cultivau și păstrau arta și cultura grecească. Oficial, Imperiul Roman era bilingv, greaca fiind în egală măsură, alături de limba latină, utilizată în administrația imperială și în tribunale. Greaca era totodată principala limbă vorbită în ținuturile din peninsulă situate aproximativ la sud de Niš și, firește, în toate zonele așezărilor grecești din insule și din Asia Mică. Utilizarea limbii grecești ca limbă a Noului Testament constituie un indiciu al importanței ei ca lingua franca majoră pe tot vastul

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
de peste o mie de ani. Situat strategic la răscrucea drumurilor dintre Asia și Europa, el se întindea la joncțiunea marilor rute comerciale care duceau de la nord la sud și de la est la vest. Cel mai bun port natural din toată peninsula balcanică și din zona Mediteranei, orașul, înconjurat din trei părți de mare, putea fi apărat cu ușurință. În ciuda repetatelor încercări de cucerire, el s-a predat doar de două ori, în 1204 și în 1453. Compoziția etnică a imperiului era

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Patriarhia de la Constantinopol se bucura de un mare prestigiu și de o mare influență, dar patriarhiile și arhiepiscopiile naționale înființate în cele din urmă în statele balcanice și în Rusia exercitau o influență directă asupra membrilor lor. Dat fiind că peninsula italică era copleșită de invadatorii barbari, iar autoritatea romană nu mai era exercitată în Apus, Bizanțul a devenit moștenitorul ideii imperiale romane. Aidoma grecilor și romanilor dinaintea lor, împărații bizantini își considerau statul drept cea mai avansată civilizație a timpului

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
simbolul creștinătății ortodoxe. Iustinian nu a fost însă în stare să găsească soluții pentru marile probleme care asaltaseră anterior Imperiul Roman. Bizanțul avea mari dificultăți în apărarea și administrarea vastului său teritoriu, care se confrunta iar cu atacuri atît în Peninsula Balcanică, cît și în Asia Mică. În secolele al șaselea și al șaptelea, principalul pericol era înaintarea perșilor și arabilor în Asia și a avarilor și slavilor în Europa. Amenințării persane i s-a pus capăt prin victoria militară din

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
învinși, dar prezența slavilor în Balcani a devenit un element permanent. Slavii: statele bulgar și sîrb Invazia slavă. În secolele al șaselea și al șaptelea, slavii, un neam indo-european, au traversat Dunărea și au ocupat cea mai mare parte a Peninsulei Balcanice. La început, ei aveau legături strînse cu avarii, care dețineau evident poziția dominantă în cadrul acestor relații. Slavii au continuat să înainteze în grupuri puțin numeroase conduși de căpeteniile lor; nu exista nici o organizare centrală, deși se formaseră uniuni între

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
de asemenea controversată. Este necesar să ne ocupăm aici de evenimentele asupra cărora nu există documente scrise, așa că trebuie să apelăm la dovezile arheologice sau antropologice sau la cunoștințele dobîndite prin intermediul studiilor lingvistice. Este evident că triburile slave au străbătut peninsula, pătrunzînd în sud pînă în Pelopones, ba chiar și în insula Creta. În multe regiuni, populația indigenă a fost obligată să se retragă pe dealurile sau în munții îndepărtați. În zonele muntoase ale Greciei și Albaniei, o populație cunoscută sub

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
stins. Teritoriul sîrb, ca și cel bulgar, a fost împărțit între nobilii rivali. Situația de la nord de Dunăre: Ungaria, Transilvania, Valahia și Moldova În timp ce conducătorii bizantini, bulgari și sîrbi se mulțumeau să dețină controlul asupra celei mai mari părți a Peninsulei Balcanice, la nord de Dunăre se desfășurau evenimente importante. După evacuarea Daciei de către romani în 270, regiunea aceasta și valea Dunării au suportat imensa povară a mai multor valuri succesive de invazii; goții, avarii, hunii, bulgarii, slavii și tătarii au

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
o armată mai puternică, prin absorbția unei populații de către alta datorită proporției ei numerice mai mari sau prin acceptarea altei limbi din cauza atracției culturale oferită de o civilizație superioară. După cum am văzut, coloniștii slavi și albanezii din partea de sud a peninsulei au adoptat limba și cultura greacă; slavii din ținuturile albaneze au fost în schimb asimilați. În Bulgaria a avut loc o fuziune între rezidenții slavi și cuceritorii bulgari turanici. Locuitorii Principatelor Române erau descendenții dacilor, romanilor, slavilor și ai altor

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Constantinopol, Salonic și Dubrovnik, jucau un rol important în viața zonelor respective într-o perioadă cînd transportul pe apă era mult mai lesnicios decît cel pe uscat. Ele erau desigur și centre administrative și militare. În secolul al paisprezecelea, cînd Peninsula Balcanică a fost pusă în fața invaziei turcilor otomani, unele elemente ale inerentei slăbiciuni a sistemului politic și social aveau să le ușureze sarcina cuceritorilor. Deosebit de importantă era lipsa de unitate dintre prinții creștini. Cu toate că erau de aceeași religie, mulți dintre

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
bătălia de la Varna din 1444; Ladislau a fost ucis în luptă. Această campanie a marcat ultimul efort creștin convergent pentru oprirea cuceririi Balcanilor de către otomani. Următorul sultan, Mehmed Cuceritorul (1444-1446 și 1451-1481), a reușit să dobîndească unicul mare premiu al peninsulei. În ciuda marilor victorii otomane din Balcani și a pierderii Anatoliei, Constantinopolul se menținuse pe poziții. Cu teritoriul bizantin redus la ceva mai mult de dimensiunile unui oraș și la un mic teritoriu înconjurător, imperiul avea nevoie urgentă de ajutor din

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
total. Cu toate că repurtaseră victorii mărețe, armatele otomane nu și-au putut continua înaintarea. În 1529, în timpul primului asediu al Vienei, ele nu au reușit să cucerească acest oraș important. Deși aveau să mai fie înfăptuite cuceriri în nordul și estul peninsulei sub alți sultani, expansiunea spre vest luase practic sfîrșit. Rezistența față de dominația otomană În ciuda faptului că Imperiul Otoman stăpînea Balcanii, centrele de rezistențe au continuat să apară în cadrul peninsulei și la granițele de nord ale acesteia. Din cauza naturii extrem de complicate

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Deși aveau să mai fie înfăptuite cuceriri în nordul și estul peninsulei sub alți sultani, expansiunea spre vest luase practic sfîrșit. Rezistența față de dominația otomană În ciuda faptului că Imperiul Otoman stăpînea Balcanii, centrele de rezistențe au continuat să apară în cadrul peninsulei și la granițele de nord ale acesteia. Din cauza naturii extrem de complicate a acestor acțiuni, doar trei sînt descrise aici: revolta lui Scanderbeg (al cărui nume real era Kastrioti) din Albania, evenimentele din Principatele Dunărene și întemeierea statului Muntenegru. Una dintre

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
acestui grup, care, la rîndul lor, dețineau autoritate absolută asupra țăranilor de pe moșiile lor. Cea mai mare parte a acestora din urmă fuseseră reduși la statutul de șerbi prin a doua jumătate a secolului al șaisprezecelea. În ciuda instituirii controlului asupra peninsulei, prezența otomană nu era simțită la fel pretutindeni. Unele regiuni erau atît de îndepărtate și de lovite de sărăcie, încît nu merita să se depună eforturi și să fie cheltuiți bani pentru administrarea lor. Un exemplu elocvent îl constituie în

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Peć pentru sîrbi. Acestea nu numai că nu erau egale cu cea de la Constantinopol, dar, pe la jumătatea secolului, deveniseră atît de slabe, încît oficialitățile ecleziastice din capitală au reușit să obțină desființarea lor. Patriarhia avea așadar sub jurisdicția sa întreaga Peninsulă Balcanică și insulele din mările Egee și Ionică, fiind deci centrul principal al ortodocșilor din Balcani. Deși sultanul fusese de acord ca așezările ortodoxe să fie administrate de patriarh și de un Sfînt Sinod compus din mitropoliți, el menținea totuși

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
urma studii și aveau o viziune mult mai vastă decît cea a locuitorului unui stat din Balcani. Grecii au prosperat și datorită faptului că dominau viața comercială a imperiului. Ei constituiau un element important al populației din marile orașe din peninsulă, în special din cele aflate pe marile rute comerciale. Grație legăturilor lor în afara imperiului, a marilor lor avantaje economice și a preocupărilor lor pentru educație, ei erau cei mai prosperi și mai realizați dintre toate popoarele balcanice. Poziția cu adevărat

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]