241,339 matches
-
sau doar fragmente din el, după cum se prezintă ca limbi umane, animale (mai ales păsărești), magice etc.; în fine în funcție de îndepărtarea sau apropierea de limba contextului cultural în care apar - în cazul nostru, de română. Leoparda lui V. Teodorescu își permitea o înstrăinare totală și pentru că apărea cu "text bilingv", în traducere imaginară. Altminteri, era un text mai ales pentru văz, cu secvențe grafice atipice nu numai pentru română, ci pentru orice limbă existentă (ynggggoe). Finalul dezarticulat din Bruscă vorbire a
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
cunoscută și arareori de ei aleasă. 2 . În volumul trei din Harry Potter, mașina timpului, reprezentată printr-un ceas cu lanț, purtat în jurul gîtului (oare nu așa purtăm, cu toții, timpul permanent cu noi, ca pe o piatră de moară?!), îi permite unui personaj să dea timpul cu trei ore înapoi. Între multe altele, nu e lipsit de importanță faptul că acest personaj nu e oricine, ci o fată care își petrece toată vremea în bibliotecă. Poate de aceea timpul, pentru ea
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
personajul, astfel confruntat cu propriul sine, să creadă că a înnebunit. Iată o circumstanță în care nebunia poate fi o "fericire". Faptul că mașina timpului, în acest episod din viața lui Harry Potter, te proiectează într-un trecut apropiat, îți permite să îți schimbi prezentul, dar și viitorul, între anumite limite. Fiindcă și așa, unele lucruri sînt inalterabile. Dar e semnificativ că numai acel sine ce are acces la mecanismul care schimbă mersul timpului e dotat cu oarecare preștiință. Nu și
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
e în joc istoria noastră personală. Cred că aceasta ar fi, de fapt, întrebarea. Cred că a fi sau a nu fi înseamnă (și) a putea - sau nu - să-ți regizezi, fie și parțial, propria viață. Sau măcar să ți se permită să-ți alegi cîteva dinte rolurile pe care le joci. Și să ți se potrivească și s-o știi. Cele șapte roluri pe care, conform lui Shakespeare, le jucăm pe scena vieții, nu țin doar de vîrsta biologică. Ci de
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
o fi săturat și de a fi veșnic confundată cu sosia-i nelipsită - ceea ce nu poate s-o flateze! - și de a decapita un șir de pretendenți tîmpiți, care își merită soarta, din moment ce nu știu nici măcar că, pentru a-ți permite luxul să alungi, cu o năframă, o albină ce te bîzîie, trebuie să fii din os domnesc. Fata Împăratului cel Roșu, precum soarele la răsărit sau la apus, nu e nicidecum învinsă. Pur și simplu, vrea să părăsească gineceul. Vrea
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
sexului fără dragoste descrisă cu o fină subtilitate de Catherine Breillat în Scurtă traversare/Brève traversée, printr-o bine cumpănită opoziție între spiritul rece britanic și cel fierbinte, francez. Filmat în alb-negru precum un document autentic, Respirația/Le souffle îi permite lui Daniel Odoul să dilate acel moment de trecere spre maturitate, moartea copilăriei însemnînd pentru eroul său, un puști dezechilibrat, și sfîrșitul vieții naturalist cinematografiată, cu o tensiune implicită, amintind de Bresson. Printr-o comparație involuntară cu acest film francez
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
regăsi fratele. O interesantă conexiune între națiuni diferite confruntate cu drama oamenilor dispăruți din rațiuni politice, mai rar din motive personale. Filmul - despre care s-a spus că este borgesian - are o poezie aparte pledînd pentru speranță - singura capabilă să permită depășirea impasului tragic - și este opera tinerei Aliki Danezi-Knutsen. Speranța o animă și pe jurnalista tenace din Kandahar, filmul care a primit premiul FIPRESCI la Secțiunea ,,Noi orizonturi". Iranianul Mohsen Makhmalbaf cred că a găsit o formulă formidabilă de a
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
acum, datorită unei sponsorizări a Băncii Române pentru Dezvoltare, al cărei președinte, dl Bogdan Baltazar, ne-a mărturisit că ne citește, și datorită ajutorului primit în ultima clipă de la Uniunea Scriitorilor, sub a cărei egidă ne aflăm, care ne-a permis să cumpărăm hîrtia necesară numărului de față și primului pe 2002. R.: Cu ce bani se tipărește, totuși, revista? Cît scoateți din vînzarea ei? Ar fi bine dacă acestea ar fi cunoscute cititorilor noștri. Spuneți-le! N. M.: Deși România
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
am o indemnizație de la Fundația R.l., mai mică decît leafa unui redactor). Tehnicul și corectura, neputînd trăi din leafa de la noi, lucrează și la alte publicații, spre a-și rotunji minusculele venituri. O colaborare: cîteva zeci de mii lei. Ne permitem să punem 1.000.000 de lei pe pagină. Colaboratorii permanenți primesc ceva mai mult. Cum se vede, oamenii scriu la noi de dragul revistei. R.: Cît era o colaborare, înainte de 1989, la o revistă ori la un ziar? N.M.: Pot
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
chema, ca și azi, Adevărul literar și artistic. Perpessicius o ținea la Universul literar. Și așa mai departe. Și în alte părți există acest obicei. În anii '50, în suplimentul lui New Yorker, se publica, lunar, un roman. Onorariul îi permitea autorului - debutant, tînăr și promițător - să stea un an acasă și să scrie încă un roman, care de obicei îl consacra. Truman Capote și alții s-au bucurat de această șansă. Tot experiența altora ne învață ce să facem. O
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
ne învață ce să facem. O altă soluție ar fi fundațiile de pe lîngă instituții serioase. Fundația Regală ,,Carol II" (apoi Mihai I) a editat Revista Fundațiilor Regale și a sprijinit o editură excepțională. Multe instituții de azi și-ar putea permite să vină în ajutorul revistelor prin fundații culturale. În sfîrșit, mai sînt binevoitorii, ca I. Valerian, care scotea în anii '20-'30 Viața literară (au colaborat la ea G. Călinescu, Bacovia, Pillat) sau ca C. Banu care a editat Flacăra
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
ne raportăm la numărul de locuitori. Apoi, multe sînt editate de Universități, de Institute, de Academii și n-au, adesea, decît o circulație în cerc închis. Cele mai cunoscute și mai temeinice parazitează cîte un mare cotidian. Extrem de puține își permit, chiar și acolo, ca R.l., să rămînă fidele prin ținuta lor intelectuală unui anumit public, fatalmente restrîns, și să trăiască din cît vînd. Nu e însă adevărat că economia de piață distruge cultura. Din contra, niciodată în toată istoria nu
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
profesorii, medicii, studenții, elevii, pentru intelectualii, în general, care ne citesc și ne reclamă absența revistei din chioșcuri (în Titan, cartierul bucureștean, și în Cluj sau Timișoara, ca să dau doar aceste exemple, n-avem practic desfacere). Dar așa cum nu ne permitem tipografie și depozit propriu, nu ne permitem nici difuzare proprie. Prea puține mari cotidiane le au pe toate. Dar o foaie culturală ca R.l.? R.: Să nu încheiem înainte de a ne referi și la altceva decît la condițiile materiale ale
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
general, care ne citesc și ne reclamă absența revistei din chioșcuri (în Titan, cartierul bucureștean, și în Cluj sau Timișoara, ca să dau doar aceste exemple, n-avem practic desfacere). Dar așa cum nu ne permitem tipografie și depozit propriu, nu ne permitem nici difuzare proprie. Prea puține mari cotidiane le au pe toate. Dar o foaie culturală ca R.l.? R.: Să nu încheiem înainte de a ne referi și la altceva decît la condițiile materiale ale publicației. Întocmiți, vă rog, un portret-robot al
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
începutul anului, mare parte dintre cotidiane dau publicității declarațiile de la Focșani ale președintelui Iliescu. Acuzat că a adoptat o atitudine ostilă față de Fondul Monetar Internațional și de Banca Mondială, președintele Iliescu face ulterior declarații nete că România nu-și poate permite să renunțe la colaborarea cu aceste două instituții financiare internaționale. Numirea lui Ristea Priboi în fruntea Comisiei parlamentare de control a Serviciului de Informații Externe stîrnește un adevărat cutremur în presă. Ristea Priboi devine un caz din ce în ce mai greu de apărat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
să ne vedem mai mult de sănătate, implicându-ne deci și ecologic; să ne respectăm mai mult în ceea ce privește cumpărăturile și serviciile, fiind deci respectați în calitate de clienți; să ne eliberăm de câteva complexe agresive, redobândind ceva din spiritul comunitar; să ne permitem o excursie la un muzeu din oraș, vizitându-ne pe noi înșine ca orice turist; să fim atenți cu fondurile publice, spre a beneficia de un confort pentru care plătim. Să dobândim sensul concret, determinat al vieții noastre. Aceștia sunt
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
o componentă psihanalitică. 7. Nimic nu exprimă mai contradictoriu fuga de realitate decât clasificarea observației psihologice ca fugă de realitate. Cheful de viață 8. Individualistul naiv care se afirmă de la o vreme nu cunoaște relaxarea și odihna care i-ar permite alianțe mai largi și mai suple de interese. El este permanent frustrat, infantil și, contrar pozei, se dovedește supusul temător al circumstanțelor. Restul constă într-o combinație întâmplătoare de termene, noroc și masochism. Asocierile sale au un aer rânced și
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
despre cărți, poate singurul reușit vreodată"), pentru ca acum, pe filieră franceză, succesul să se amplifice și să se întregească. Autoarea, Helene Hanff, născută la Philadelphia în 1916, nutrește de tânără o mare pasiune pentru teatru. Obține o bursă care-i permite să se instaleze în Manhattan. Scrie zeci de piese pe care niciodată, nimeni nu le va pune în scenă. Se resemnează și devine scenaristă la televiziune. În ciuda decepțiilor și a unei existențe precare, Helene Hanff decide la peste treizeci de
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
sau cinci ani fiindcă mi s-a spus că sînt vrednic de această revistă care are un nume foarte bun. Acum am renunțat, înțelegînd că sînt privit ca un cal ieșit la pensie, calul regimentului, căruia la paradă i se permite și lui să treacă prin fața publicului, care mai aplaudă din inerție, fiindcă apucase să-i aplaude pe cei dinaintea lui. M-am simțit foarte bine, am tropăit, am fornăit prin istoria asta nouă, dar acum m-am retras din nou
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]
-
și are nevoie de prezenta lui în Parlament pentru a putea pretinde, în străinătate, că luptă din greu cu extremismul. Analiștii, și ei prudenți, erau de părere că CVTudor are un potențial politic care nu trebuie neglijat. Nu mi-am permis să întreb ce are potențialul cu tribunalul, dar cînd Parchetul afirmă, pornind de la dovezile sale, că CVT răspîndește informații false care aduc atingere siguranței naționale și ministrul Justiției cere Senatului să-i ia imunitatea șefului PRM, pentru a i se
Problema CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15686_a_17011]
-
e mai puțin decât a îndurat și mai îndură ea.' Sentimentele proprii sunt parcă anesteziate, cad într-un fel de visare. Tânăr fiind, eram domol dar scriam uneori dur, iar acum cred că sunt mai degrabă un dur care-și permite să scrie un pic - doar un pic - mai domol. Puțini critici/ recenzenți comentează 'tandrețea' mea, unii nici nu pot găsi emoție în ce scriu. Aceștia consideră că scriu cu o detașare ciudată. Mă tem că așa e. Ceea ce nu e
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
tot dinadinsul. Sunt cazuri când ei, constatând că, fără știință, au iubit una și aceeași femeie, se supără, se ofensează, devin geloși, violenți... Sau, invers, se împrietenesc la toartă, pe bază de gusturi și de afinități elective, dacă ni se permite... Să vă dau mai bine un exemplu. Voi folosi, convențional, trei nume fictive: Ionel, Mitică, Fifi. Primul are o aventură cu Fifi. Care află că Ionel, după ce i se întâmplă ce i se întâmplă - începe să sughită. Îl apucă, domnule
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
Una este creștină și umanitară, ea afirmă că individul este sacru și că regulile de aritmetică nu trebuie aplicate unităților umane. Cealaltă concepție pornește de la principiul fundamental că un scop colectiv justifică toate mijloacele (sublinierea mea) și nu numai că permite dar pretinde ca individul să fie în toate felurile subordonat și sacrificat comunității. Oricine poartă provara puterii și responsabilității își dă seama că va fi nevoit să aleagă și că prin forța lucrurilor va fi condus spre cea de a
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
tipul său de sinceritate vin dintr-o tradiție românescă ocultată, cu care foarte puțini mai sînt obișnuiți și pe care ne-am obișnuit să o considerăm cumva inestetică, cumva datată, caracteristică avînturilor de la începutul anilor '90. Dar înainte de a ne permite atîta eleganță, Alexandru George ne amintește un lucru simplu: că mai sînt încă multe lucruri de spus și de înțeles despre ce s-a făcut și mai ales despre ce s-a scris în ultima jumătate de secol. Alexandru George
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
din prima jumătate a deceniului zece avantajul de a fi mort: în teama maladivă de o eventuală restaurație monarhică, Regele Mihai avea, în schimb, dezavantajul de a fi viu. Abia schimbarea recentă de atitudine a domnului Iliescu față de Rege a permis reconsiderarea poziției față de Mareșal. Declarația premierului are, firește, originalitatea ei așa-zicînd personală, dar eu nu pot să nu văd că ea pune capăt ambiguităților după ce dl Iliescu pare să fi încetat a se teme de restaurație. Oricum ar fi, președintele
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]