2,880 matches
-
centrală și Țările Române de Marea Neagră, iar prin porturile sale, de Marea Mediterană, drept care rând pe rând s-au perindat aici nenumărate flote și armate : ale grecilor care în secolele VI - IV î. Chr. întemeiază coloniile Histria, Callatis și Tomis, ale perșilor, ale romanilor deveniți prin creștinare bizantini, iar mai târziu invaziile popoarelor migratoare au fost urmate de stăpânirea otomană. După alipirea la România în anul 1878, litoralul a cunoscut din nou o perioadă de pace și dezvoltare, din care trei ultime
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
e.N, timp în care a amenajat o nouă capitală a imperiului la Byzantion, viitorul Constantinopolis. Moartea i-a survenit întâmplător la Nicomedia, la 22mai 337 e.N, pe când se afla în drum spre frontiera răsăriteană unde reizbucnise războiul cu perșii conduși de regele Șapur al II-lea. Botezul împăratului pe patul de moarte a fost celebrat de episcopul Eusobius de Nicomedia în ritul arian, rit care nu recunoștea natura divină a lui Iisus Christos. Cert este că împăratul Constantin cel
Nicomedia () [Corola-website/Science/317886_a_319215]
-
îl aveau în frunte pe vizirul al-Afdal Shahanshah, care comanda probabil 50.000 de soldați (alte estimări vehiculate încep de la 20-30.000 la cifra exagerată de 200.000 apărută în "Gesta Francorum"). Armata sa era formată din turci selgiucizi, arabi, perși, armeni, kurzi și etiopieni. El intenționa să asedieze cruciații din Ierusalim, deși nu adusese echipamente de asediu; el avea totuși o flotă la dispoziție, și ea strânsă în portul Ascalon. Numărul exact al cruciaților este și el necunoscut, dar Raymond
Bătălia de la Ascalon () [Corola-website/Science/323412_a_324741]
-
Aici își are originea, începând cu secolul al VII-lea î. Chr., filosofia ionică a naturii a gânditorilor presocratici. Ea are legături cu alte culturi ale antichității (egipteană, mesopotamică, persană și ebraică). Supremația politică a Atenei după războaiele victorioase împotriva perșilor prin crearea ligii delio-atică a dus în secolul al V-lea î.Chr. și la dezvoltarea culturală a Atenei, inclusiv a filosofiei, Atena devenind astfel centrul politic și cultural al Greciei. La atenieni, filosofia era simbolizată prin bufnița zeiței Pallas-Athena
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
în continuă mișcare, care exprimă lumea reală: "plinul" ("to on") și "vidul" sau "neantul"" ("to menon"), din a căror combinare iau naștere toate lucrurile care alcătuiesc universul, atât corpurile materiale cât și sufletul omenesc. Cele cinci decenii între războaiele cu Perșii și Războiul peloponesiac (cca. 478 - 431 î. Chr.) constituie perioada clasică înfloritoare a Atenei, în care s-a desăvârșit democrația atică, s-a realizat un program bogat de construcții pe Acropole, s-a dezvoltat arta și alte manifestări ale culturii
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
L) Fr. Syn. Trametes quercina (L) Pil. b) ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului aflat în interiorul construcțiilor, așa cum sunt prezentate cele mai importante ciuperci din această clasă în tabelul A5.2. ... - Merulius Lacrymans (Wulf) Fr. - buretele de casă; - Coniophora cerebella (Pers) Duby - buretele de pivniță; - Poria vaporaria (Pers) Fr. - Buretele țurțure de mină; - Paxillus panuoides Fr. Măsurile, metodele și produsele pentru prevenirea și combaterea (eradicarea) ciupercilor xilofage inclusiv buretele de casă se aplică pentru construcții cu elemente din lemn și construcții
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
b) ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului aflat în interiorul construcțiilor, așa cum sunt prezentate cele mai importante ciuperci din această clasă în tabelul A5.2. ... - Merulius Lacrymans (Wulf) Fr. - buretele de casă; - Coniophora cerebella (Pers) Duby - buretele de pivniță; - Poria vaporaria (Pers) Fr. - Buretele țurțure de mină; - Paxillus panuoides Fr. Măsurile, metodele și produsele pentru prevenirea și combaterea (eradicarea) ciupercilor xilofage inclusiv buretele de casă se aplică pentru construcții cu elemente din lemn și construcții mixte (cu elemente din lemn și de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
tradițiile, limba și religia. Cultul religios s-a dezvoltat cuprinzând și tradiții care nu făcuseră parte din ritualul religios din epoci mai vechi. Ritualul religios a păstrat și limba ebraică, (asociată cu sora ei, limba arameică, ce devenise în vremea perșilor ahemenizi „lingua franca” a Orientului Apropiat), utilizată mereu ca limbă a cultului, chiar și în lungile perioade istorice în care în viața de zi cu zi limba uzuală era alta. Din limba ebraică provin un număr de împrumuturi lexicale în
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
o va destrăma cu totul, se va ridica alta ce ține de condiția generală a criticului. E. Lovinescu reprezintă, într-un anumit sens, expresia ei cea mai tragică. Cea dintâi manifestare critică a lui E. Lovinescu e o dizertație asupra Perșilor lui Eschil (o lucrare de seminar publicată în foiletonul literar al Adevărului din 1904, condus de Radu Rosetti). Criticul a debutat, așadar, ca... ploieștean. În studiile sale clasice, tînărul moldovean, copleșit prematur de ideea zădărniciilor lumești, aflase o preocupare spirituală
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
plus idealul clasic al echilibrului, pentru care "mare" nu înseamnă întotdeauna și "potrivit". Primele mențiuni ale muntelui Athos apar încă din Antichitatea cea mai timpurie a Greciei, Homer (sec. VIII-VII î.e.n.) amintind de el în Iliada. În secolul 492 î.e.n. perșii regelui Darius I pierd majoritatea flotei într-o furtună în Marea Egee, în timp ce circumnavigau promontoriul Akti (Actium), fapt care relativizează succesul militar terestru al lui Mardonius contra grecilor. În campaniile militare persane ulterioare, succesorul lui Darius, regele Xerxes I, decide să
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
Conon, un atenian, a făcut ravagii de a lungul coastei Spartei și a provocat o revoltă a hiloților. După câțiva ani de lupte înverșunate, în 387 î.Hr., se semnează Pacea lui Antalcidas, prin care toate orașele ioniene sunt reocupate de perși. Efectele războiului au fost să reafirme abilitatea Persiei de a influența politica polisurilor din Grecia. Declinul Spartei a fost inevitabil după dezastruoasa înfrângere în bătălia de la Leuctra în fața Tebei. Aceasta a fost prima înfrângere a unei mari armate spartane într-
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
Împăratul Flavius Phocas (547-610) încheie o pace cu ei în 604, acceptând să le plătească tribut. În 610-611, avarii, împreună cu longobarzii, atacă puternic Imperiul Bizantin ocupând toată Peninsula Balcanică. Împreună cu slavii din zona ocupată, aceștia asediază Salonicul, iar ulterior, împreună cu perșii, asediază "Constantinopolul" (626). Slavii se răscoală în 623-624 sub conducerea negustorului franc "Samo", scuturând jugul avar, și astfel începe declinul imperiului avar. Aceste atacuri contra avarilor sunt continuate de bulgari, croați, celelalte popoare slave din Peninsula Balcanică. După cca. 670
Avari () [Corola-website/Science/297406_a_298735]
-
ale Imperiului Otoman, dar nefiind incluse în acestă. Francisc I al Franței și Soliman Magnificul au inițiat o alianță franco-otomană din 1530. În est, Suleiman Magnificul desfășurat trei campanii împotriva Imperiului Safavid al Persiei,un război dintre otomanii sunniți și perșii siiti.A cucerit Bagdadul în 1535 din mâinile perșilor, asigurând controlul deplin al turcilor Orientul Mijlociu. Iar în 1538 a ocupat Mecca.Din cauza acestui război dintre musulmani care avea să dureze întreg secolul XVI,otomanii n-au mai înaintat în Europa
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
I al Franței și Soliman Magnificul au inițiat o alianță franco-otomană din 1530. În est, Suleiman Magnificul desfășurat trei campanii împotriva Imperiului Safavid al Persiei,un război dintre otomanii sunniți și perșii siiti.A cucerit Bagdadul în 1535 din mâinile perșilor, asigurând controlul deplin al turcilor Orientul Mijlociu. Iar în 1538 a ocupat Mecca.Din cauza acestui război dintre musulmani care avea să dureze întreg secolul XVI,otomanii n-au mai înaintat în Europa.Chiar și așa ,flotă turcească,sub comanda piratului Barbarossa
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
mai conducă după asasinarea lui Osman ÎI în 1622-1623,până ce avea să vină Murad IV la conducere. Turcii au stabilit noi relații diplomatice și comerciale cu Anglia în 1580,si cu Regatul Țărilor de Jos în 1603. În războiul împotriva perșilor din 1579-1590,Caucazul împreună cu Tbilisi și Tabriz au ajuns sub control otoman,dar au fost pierdute în 1603 în favoarea șahului Abbas cel Mare. Osman ÎI a domnit că sultan din 1618 până în 1622,dovedindu-se un tanar sultan sever și
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
primul tren de mare viteză (TGV) care asigură o legătură Ankara-Istanbul. Populația Turciei a fost de 72,5 milioane, cu o rată de creștere de 1,45%/an, bazată pe recensământul din 2009. Densitatea medie a populației este de 92 pers/km pătrat. Proporția reședinței în zonele urbane este de 75,5%. Oamenii din grupa de vârstă 15-64 ani constituie 67% din totalul populației, grupei de vârstă între 0-14 ani îi corespunde 26% din populație, în timp ce grupei de vârstă de 65
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
care unul unea Marea Nordului cu Marea Neagră străbătând Europa centrală iar celălalt porturile Mediteranei orientale cu ale stepelor pontice, istoria i-a hărăzit Dobrogei de-a lungul veacurilor o soartă zbuciumată. Rând pe rând s-au perindat mai multe armate: ale perșilor, apoi cele romane iar mai târziu invaziile popoarelor migratoare au fost urmate de stăpânirea musulmană, Dobrogea devenind între timp drumul de invazie al armatelor din stepele Rusiei spre Balcani și Constantinopol. După anexarea de către România în anul 1877 Dobrogea a
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
larg decât cel al cetății propriu-zise. În aceeași perioadă încep să se constituie și formațiunile statale ale geților. Inscripțiile de la Histria menționează relații cu conducătorii geți Zalmodegikos și Rhemaxos (sec. III î.Hr.). Câtăva vreme, cetățile dobrogene se află sub stăpânirea perșilor, apoi, în perioada elenistică, se aliară cu Regatul Pontului, puterea dominantă în Marea Neagră, înainte de a trece sub stăpânirea Romei în anul 46, fiind incluse în provincia romană Moesia. În antichitate, Dobrogea era cunoscută sub denumirea de Sciția Mică (Scythia Minor
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
în 480 î.Hr. În ciuda rezistenței eroice din bătălia de la Termopile, opusă de greci din mai multe orașe, în frunte cu spartanii, forțele persane au prădat Atena. După mai multe victorii grecești în 480 și 479 î.Hr. la Salamina, Plateea și , perșii au fost obligați din nou să se retragă. Conflictele militare, denumite "Războaiele Medice", au fost purtate mai ales de Atena și de Sparta. Faptul că Grecia nu era o țară unificată a făcut ca adesea să apară conflicte între diferitele
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
Asirienii și-au numit coloniile din Siria și Liban, . Dominația asiriană s-a terminat după ce asirienii au slăbit foarte mult în urma unei serii de războaie civile brutale, urmate de o coaliție de atac a fostelor popoare supuse: mezii, babilonienii, caldeii, perșii, sciții și cimerienii. În timpul căderii Asiriei, sciții au devastat și prădat mult din Siria. Ultima poziție a armatei asiriene a fost Carchemish din nordul Siriei, în 605 î. Hr. Imperiul Asirian a fost succedat de Noul Imperiu Babilonian (605 î. Hr. - 539
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
fost succedat de Noul Imperiu Babilonian (605 î. Hr. - 539 î. Hr.). În această perioadă, Siria a devenit loc de bătălie între Babilonia și altă fostă colonie asiriană, Egiptul. Babilonienii, ca și rudele lor asiriene, au fost victorioși în lupta împotriva Egiptului. Perșii ahemenizi a preluat Siria de la Babilon ca parte a hegemoniei lor în Asia de sud-vest, în 539 î. Hr. Perșii, care s-au aflat patru secole sub conducere asiriană, au păstat aramaica imperială ca limbă a Imperiului Ahemenid (539 î. Hr. - 330
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
între Babilonia și altă fostă colonie asiriană, Egiptul. Babilonienii, ca și rudele lor asiriene, au fost victorioși în lupta împotriva Egiptului. Perșii ahemenizi a preluat Siria de la Babilon ca parte a hegemoniei lor în Asia de sud-vest, în 539 î. Hr. Perșii, care s-au aflat patru secole sub conducere asiriană, au păstat aramaica imperială ca limbă a Imperiului Ahemenid (539 î. Hr. - 330 î. Hr.), precum și numele asirian al satrapiei Aramului/Siriei, . Siria a fost cucerită de Imperiul Macedonean grec, condus de Alexandru
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
a ținut secretă originea, preferințele sexuale și îmbolnăvirea de SIDA. pe numele său adevărat Farrokh Bulsara, s-a născut pe insula africană Zanzibar, la acea vreme colonie britanică, acum parte a Tanzaniei. Părinții săi, Bomi Bulsara și Jer Bulsara erau perși din India care practicau religia antică zoroastriana. Mercury avea o soră mai mică, pe nume Kashmira. Mercury a fost trimis în India la vârsta de 7 ani pentru a merge la "Boys School Școala de băieți Saint Peter", o școală
Freddie Mercury () [Corola-website/Science/297131_a_298460]
-
miezul muntos în nord, vest și sud. Podișul sud-vestic este în mare parte pustiu, nelocuit, majoritatea populației concentrându-se în văile fertile din jurul orașelor Ghiuri, Bamian și Jalalabad. În antichitate și evul mediu, teritoriul Afganistanului a fost stăpânit succesiv de perși, greci, parți, sasanizi, arabi, mongoli, etc. Constituit în 1747 sub conducerea lui Ahmad Șah Durrani, statul afgan a fost supus de Marea Britanie în urma a două războaie (1839-1842 și 1878-1880). După cel de-al treilea război anglo-afgan (mai-iunie 1919), Marea Britanie a
Afganistan () [Corola-website/Science/298067_a_299396]
-
au stabilit pe malul estic al râului Iordan, în timp ce canaaniții (care aparțineau de filisteni) s-au așezat pe malul vestic al Iordanului. Printre invadatorii și coloniștii care au trecut prin se numără, în ordine cronologică, anatolienii, egiptenii, israeliții, asirienii, babilonienii, perșii, grecii, caldeenii, romanii, arabii musulmani, cruciații creștini, otomanii și britanicii. În timpul Primului Război Mondial, pentru a submina dominanța otomană din Orientul Apropiat și a prelua sub dominație britanică teritoriile extirpate din "trupul omului bolnav" (sintagmă care caracteriza Imperiul Otoman în descompunere), Regatul
Iordania () [Corola-website/Science/298109_a_299438]