2,737 matches
-
cu cea din limba română: asprete. Aspretele a fost descoperit în august 1956 de către Nicolae Stoica, student din anul doi al Facultății de Biologie din București, pe timpul pregătirii unei lucrări despre speciile piscicole din baznul superior al Vâlsanului. El a pescuit cu mâna în râul Vâlsan un pește cu solzi cu margini zimțate, aspru la atingere, pe care nu l-a putut identifica în literatura de specialitate, ceea ce l-a făcut să presupună că ar putea fi vorba de o specie
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
acoperit în totalitate de un strat de noroi. Inginerul A. Georgescu, președintele organizației non-guvernamentale "Oamenii și Mediul Înconjurător" din Ploiești, s-a implicat începând cu 1989 în salvarea aspretelui de la dispariție, organizând o serie de acțiuni în urma cărora au fost pescuite 4 exemplare adulte, care au fost duse într-un acvariu din Ploiești, unde au supraviețuit numai două exemplare timp de mai mulți ani, însă fără a se putea reproduce. În 1992 A. Georgescu a inițiat o nouă expediție în zona
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
află în diferite colecții din muzeele din România sau din alte țări (New York, Washington, Chicago, New Orleans, Londra, Paris, Leiden, Moscova, Praga, Budapesta, Bratislava, Hanoi, Ulaanbaatar etc.) Specia nu are nici o importanță în pescuitul sportiv și profesional. În trecut era pescuit ocazional de localnici și de braconieri prin mijloace ilegale. Aspretele ("Romanichthys valsanicola") este un pește teleostean care aparține familiei percidelor. El este singurul reprezentant al genului "Romanichthys" și este înrudit îndeaproape cu genul "Zingel". Clasificarea percidelor propusă de Bruce B.
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
pelagice. Mugilidele sunt omnivore, se hrănesc cu plante mici, nevertebrate, plancton, perifiton și detritus pe care le scormonesc în sedimentele de pe fundul mărilor și al râurilor învecinate, și le se filtrează cu ajutorul branhiospinilor. Sunt pești abundenți și în mod regulat pescuiți în toate zonele, folosind diferite unelte de pescuit. Ei sunt obiectul pescuitului semiindustrial sau artizanal (14365 tone în Turcia în 1984, circa 2000 tone anual în Grecia și Tunisia, 13 tone în Maroc, 8,2 tone în Cipru). Mugilidele apar
Mugilide () [Corola-website/Science/330455_a_331784]
-
a fost semnalat apariția speciei în partea ungară a Crișului. Probabil de aici specia s-a răspândit pe cale naturală și în apele din România . Ca atare este probabilă prezența speciei și în cele trei Crișuri. În anul 2005 au fost pescuite în Dunăre la km. 929 câte un exemplar de somn pitic negru.
Somn negru () [Corola-website/Science/330510_a_331839]
-
servește pentru a atrage prada, pe care o apucă fără a ieși din nisip. Se hrănește cu pui de pește, pești mai mici, moluște, echinoderme, anelide, alge și plante. Depune icre pelagice transparente, în iulie-septembrie. Are importanță economică redusă. Se pescuiește în cantități mici.
Bou de mare () [Corola-website/Science/331064_a_332393]
-
a captura alte vase, dar și posibilitatea de a înota până la plajele din apropiere într-o manieră fără cusur. În plus, sistemul de vânare din "Assassin's Creed III" a fost păstrat, permițând jucătorului să vâneze pe uscat și să pescuiască, resursele adunate fiind folosite pentru a îmbunătăți echipamentul. Un nou aspect al jocului este vasul "Jackdaw", al cărui căpitan este jucătorul. Acest vas poate fi îmbunătățit pe tot parcursul jocului și poate fi accesat ușor de către jucător când este nevoie
Assassin's Creed IV: Black Flag () [Corola-website/Science/331193_a_332522]
-
poate depune 22 000- 202 000 de icre, cu un diametru de aproximativ 1,5 mm. Maturitatea sexuală e atinsă în anul al 4-lea. Importanța economică este mare pentru regiune din jurul Mării de Azov și a Mării Negre unde se pescuiește în cantități mari. Taranca fiind rară în apele României nu prezintă importanță economică.
Tarancă () [Corola-website/Science/331217_a_332546]
-
a apei între 8° și 12°. Fiecare femelă depune 4.200-25.400 icre pe vegetația acvatică. Icrele sunt galbene și cleioase, cu un diametru de 1,3-1,5 mm. Ecloziunea are loc după 12 zile. Are valoare economică redusă, se pescuiește în cantități mici, căci nici nu este prea frecvent. Carnea cosacului este de calitate inferioară. Se consumă mai mult sărat.
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
eficace, pentru că momitorul poartă nada în mod constant în aceeași arie, si pentru că momeală se află în imediata apropiere sau chiar îngropată în nada, ca o capcană pentru pești. De asemenea este o metodă ușor de asimilat, practic oricine a pescuit în trecut cu o lanseta nu va întâmpina dificultăți în adoptarea pescuitului la feeder. Numărul relativ redus al accesoriilor, și costul decent al echipamentelor folosite nu poate fi ignorat, în prezent producătorii ne vin în întâmpinare cu o gamă vastă
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
prin cele 2 -4 vârfuri cu putere și acțiune diferită care echipează aceste lansete. Există în acest moment pe piață o gamă variată de modele cu acțiune, putere și lungime diferită care satisfac toate exigențele pescarilor fie că aleg să pescuiască pe râu sau baltă, după crap sau plătica, iar catalogarea lor se face în mare parte în funcție de puterea acestora: Light, Medium și Heavy. O altă caracteristică a acestor lansete este faptul ca segmentul de top este format din 2 părți
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
mai tot ceea privește pescuitul, alegerea unui anume vârf se face având în minte găsirea unui echilibru cât mai bun între restul bâtului, mulineta, coșulețe, grosimea firului principal și a strunei, tipul de apă și talia peștelui. Dacă la Dunăre pescuind ciortan se pretează vârfuri de la 2 oz în sus, pe baltă putem pescui același peste cu vârfuri de 1 oz. Coșulețele momitoare, momitoarele arc, sau plăcuțele tip method, sunt denumite generic momitoare. Coșulețele au de regulă formă cilindrica și pot
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
minte găsirea unui echilibru cât mai bun între restul bâtului, mulineta, coșulețe, grosimea firului principal și a strunei, tipul de apă și talia peștelui. Dacă la Dunăre pescuind ciortan se pretează vârfuri de la 2 oz în sus, pe baltă putem pescui același peste cu vârfuri de 1 oz. Coșulețele momitoare, momitoarele arc, sau plăcuțele tip method, sunt denumite generic momitoare. Coșulețele au de regulă formă cilindrica și pot fi închise sau deschise.Toate au rolul de a transporta și elibera nada
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
de 1 oz. Coșulețele momitoare, momitoarele arc, sau plăcuțele tip method, sunt denumite generic momitoare. Coșulețele au de regulă formă cilindrica și pot fi închise sau deschise.Toate au rolul de a transporta și elibera nada pe vadul în care pescuim atrăgând de la distanță peștii în zona cârligului cu momeală. Construite din diverse materiale în general formă, mărimea și greutatea acestora acoperă nevoile pescarului fie că pescuiește pe baltă, lac sau rău, după peste mic , mediu sau mare. În pescuitul la
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
deschise.Toate au rolul de a transporta și elibera nada pe vadul în care pescuim atrăgând de la distanță peștii în zona cârligului cu momeală. Construite din diverse materiale în general formă, mărimea și greutatea acestora acoperă nevoile pescarului fie că pescuiește pe baltă, lac sau rău, după peste mic , mediu sau mare. În pescuitul la feeder se folosesc montaje specifice, adaptate atât tipului de momitor folosit cât și tipului de apă și nu în ultimul rând speciei de pește pe care
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
peste mic , mediu sau mare. În pescuitul la feeder se folosesc montaje specifice, adaptate atât tipului de momitor folosit cât și tipului de apă și nu în ultimul rând speciei de pește pe care intenționăm să îl prindem. Indiferent că pescuim pe lac sau rău, după peste mare sau mic, monturile trebuie să fie cât mai simplu realizate, să nu se îcurce în lanseu, și să fie potrivite cu momelile folosite precum și a peștilor pe care urmărim să îi prindem. Astfel
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
a deprins în copilărie patima pescuitului de la bunicul său, care l-a dus pentru prima dată la pescuit cu crâsnicul în bălțile umbrite de sălcii de pe malul Moldovei. Băiatul și-a confecționat instrumente de pescuit primitive și a început să pescuiască singur într-un stăvilar din iazurile de pe râul Șomuzul Mare, fiind atras de farmecul și de liniștea naturii. Într-o dimineață de primăvară a anului 1888 a fost condus de un băiat mai mare pe nume Culai la plavia (insula
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
culoare albăstruie-deschis, cu diametru de 2 mm, lipindu-le de pietre și plante. Puietul se dezvoltă repede. Pentru iernat își caută locuri adânci, îngropându-se în substrat și amorțind acolo până în primăvară. Are o importanța economică locală și nu se pescuiește în cantități mari. Carnea este destul de bună, folosită mai ales la prepararea ciorbei. Se mai folosește, ca nadă, la pescuitul altor pești.
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
din America de Sud și din arhipelagul malaez au devenit dulcicole. Sunt pești demersali, care trăiesc pe funduri moi mobile, mai ales nămoloase sau nisipoase, de la apele de lângă țărm până la adâncimi mai mari de 1000 m. Au importanță economică mare și sunt pescuite industrial. Au carnea extrem de apreciată. Familia soleidelor include 30 de genuri și 220 de specii, inclusiv 7 genuri și 16 specii care trăiesc în Marea Mediterană și Marea Neagră. Pe litoralul românesc al Mării Negre trăiește o singură specie - limba de mare ("Pegusa
Soleide () [Corola-website/Science/331597_a_332926]
-
crustacee). Sexele sunt separate. Femelele cresc mai mari decât masculii. Icrele și larvele sunt pelagice și plutesc aproape de suprafață; icrele sunt sferice, cu un diametru de 1-2,8 mm. Speciile mai mari de zeiforme au o anumită importanță comercială fiind pescuiți ca pești comestibili. Ordinul Zeiformes cuprinde șase familii: Pe litoralul romînesc al Mării Negre sunt cunoscute două specii: Unii autori includ "Zeus pungio" ca o subspecie numită "Zeus faber pungio" în specia "Zeus faber".
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]
-
semiconserve și conserve. Din ficat (cca. 13,2% din greutatea corpului) se extrage un ulei (untura de pește), foarte bogat în vitamina A. Pielea poate fi utilizată în șlefuirea metalelor sau tăbăcită la confecționare diferitelor obiecte de marochinarie. Anual se pescuiesc în apele marine aproape 15 000 tone. În Marea Neagră, capturile raportate de câine de mare au scăzut în ultimii 20 de ani, cu peste 70%.
Câine de mare () [Corola-website/Science/334646_a_335975]
-
la culoare și au un diametru de 4,5-5 mm. Eclozarea alevinilor are loc primăvară. După reproducere, adulții coboară în josul apei, Păstrăvul de munte este cel mai important pește din apele de munte. Pescuitul este admis numai cu undița. Cantitatea pescuită în România este însă mică. Are carnea foarte gustoasă, delicată și lipsită de oase. Se consumă proaspăt sau afumat. Se pretează foarte bine în piscicultură, fiind crescut pentru consum în numeroase păstrăvării și pentru producerea de puiet, cu care se
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
puțin adânci ale lacului unde o femelă depune 20000-30000 icre cu un diametru cuprins între 3-6 mm, durata dezvoltării icrelor este de 180-200 de zile. Importanța economică în România a păstrăvul de lac este mică, din cauza cantității reduse ce se pescuiește.
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
cu dispariția, care era răspândit pe litoralul atlantic al Europei până în Norvegia, mările Baltică, Nordului, Mediterană, Adriatică și Neagră. Urca pe fluvii pe distanțe lungi. Astăzi, această specie trăiește doar în râul Garonne (Franța). În România nu s-a mai pescuit de 60 de ani și este considerată ca specie dispărută, în trecut se întâlnea în tot lungul litoralului și în fața gurilor Dunării, iar în Dunăre era semnalat numai în deltă. Lungimea obișnuită 80-100 cm, maximă 6 m. Greutatea obișnuită 80
Șip () [Corola-website/Science/332434_a_333763]
-
a vieții în mare. Urcă pe fluvii în lunile aprilie-mai, pentru a-și depune icrele în locurile cu curent puternic, pe fund de pietriș. O femelă depune 800 000—2 400 000 de boabe de icre. Are valoare economica, fiind pescuit. Carnea este mai puțin gustoasă decât a celorlalți sturioni. Icrele sale sunt de calitate inferioară.
Șip () [Corola-website/Science/332434_a_333763]