15,513 matches
-
La această, ar trebui să adăugăm, în opinia noastră și introducerea, în lanțul solidarității globale, a actorilor globali non-statali, precum companiile transnaționale, în special 4. Acești actori nu se simt încă responsabili pentru lumea în care își dezvoltă afacerile, pentru planetă pe care locuiesc, considerându-o drept o piață globală pentru produsele și serviciile lor. Or, ceea ce Agenda 2030 propune cu adevarat revelator, este conceptul de "solidaritate globală", concept din care, ca destinatar, nu pot lipsi companile transnaționale care au cifre
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
privat, adică un tip de parteneriat transnațional, la care să participe nu doar actorii statali, ci, mai ales, actorii non-statali, cei care au profitat de globalizarea modelului neoliberal și care nu și-au asumat prea multe responsabilități față de natură, oameni, planeta). Conform Agendei 2030, conceptele de "dezvoltare durabilă" și cel de "solidaritate globală" sunt interconectate. Astfel, dacă analizăm dreptul la oraș din prisma viziunii Agenda 2030, este vorba și de un drept al omului la o anume calitate a orașului sau
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și a inegalităților, dar și, în cadrul obiectivului "justiție", ideea de a promova "societăți pașnice, sigure și instituții puternice". Se subliniază în acest document că trebuie să se țină seama de noile tendințe demografice la nivel global, numărul de locuitori ai planetei fiind deja de 7 miliarde și așteptându-se să crească la 9 miliarde în 2050. Este vorba de o lume îmbătrânita dar și de o lume urbanizata, în care mai mult de jumătate din populația globală trăiește în orașe și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
capăt sărăciei și foametei din toată lumea; a combate inegalitățile în cadrul statelor și între țări; a clădi societăți pașnice, juste și inclusive; a promova egalitatea de gen și emanciparea femeilor; a proteja drepturile omului; a asigura protecția pe termen lung a planetei și a resurselor sale naturale; a crea condiții pentru o creștere economică susținută, durabilă, inclusivă. Tot în explicarea viziunii sale, Agenda 2030 se referă la un tip evoluat de habitat uman, anume la orașele sec. XXI dintr-o lume "eliberată
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
o mușcată prăfuită, distrusă de soare, trage la noi cu urechea. Cu mine, inginerul poate să lase cârma, în voie, să vorbească de altele, mai scăpând din strânsoarea faptelor imediate... De pildă, obsesia lui că, în emisfera de nord a planetei, fluviile bat în malul stâng din cauza mișcării de rotație. Ca Dunărea noastră... Și disting în privirea lui o mică, infinitezimală fărâmă de râs, o ironie abia mascată, că nu-i vorba de ceea ce amândoi ne închipuim că este, ca un
Darul turcoaicei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10723_a_12048]
-
ia curba, și corpul tău se apleacă în partea opusă virajului... Că și Exupery, culcat pe o dună în Sahara lui, nu știu de ce a lui, singur, sub constelațiile Africii, noaptea, cu spinarea lipită de nisipul răcit, simțea ,cum întoarce planeta", inerția, împotrivirea trupului la viraj... Și întunericul se lasă peste șantier. Bezna, numită... de pomină,... din Balcani. Și unde ei se laudă că vor ridica sursa de lumină cea mai puternică din Europa. Cel mai mult însă mie îmi place
Darul turcoaicei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10723_a_12048]
-
acum de plătit. Ar afla de ce alături de moarte, iubirea este a două taină a vieții. Un măgar tragic Dar are vreun sens să discutăm într-o lume ca aceea în care trăim noi astăzi în România (și, de ce nu? pe planetă) despre o carte - și încă, Dumnezeule! despre una de poezie -, despre iubire și despre alte delicatese de felul ăsta? Desigur, are sens, mi se va răspunde, dacă o facem la emisiuni ca Din dragoste, Trenul vieții sau Surprize, surprize. Dar
Cum să bârfim despre cărți? by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/10713_a_12038]
-
bun, prof. Manea Pompiliu și câțiva foști deținuți politici) că el nu a putut să rămână departe de pământul țării în care s-a născut și a suferit, singurul pământ care îi aduce și îi va aduce căldură pe această planetă. Oare câți români iubesc pământul țării așa cum l-a iubit marele Valeriu Anania? Am avut fericirea să stau de vorbă cu IPS Barto lomeu de mai multe ori, odată chiar la Glăvile și în mod cu totul neprevăzut. Era a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Autoportret cu urechea tăiată” se constituie în depoziții de antologie, prin alternanta limbajului poetic la marginea și pe suprafața tablourilor de pictură. Aci, în cele șapte schițe (o, câte semnificații și simboluri cunoaște cifră șapte în culturile, religiile și mitologiile planetei!), se revarsă atât informația poetului în domeniu, cât și marea realizare narativa, rostita când liric, cănd retoric, cănd din interiorul gândului de înălțare și desăvârșire. Există o grație de sunete și culori, ca la un pian bine acordat, în fața căruia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
în România, era o necunoscută. Acuma, cartea laureatei, care vorbește exact despre ceea ce vorbesc și eu în cartea mea despre samavolnicia regimului comunist și arestările făcute numai pentru intimidarea populației etc. ...ei bine, în limba română nu este citită pe planetă. Iar în limba română nu poți avea decât un succes regional cel mult, un succes pe țară. Așa cum a irumpt acum, să spunem, Cărtărescu, dar succesul lui este local, ca un soare palid care străbate printre nori... Cărțile mari se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
modă În sezonul acesta, țin cont de posibilitatea De-a trece alte cămile slabe Prin toarta acului pierdut pe Drumul mătăsii. Din radiou ies șoapte desperecheate: Va fi furtună în pomul cunoașterii și Curge-va Lethea peste viii și morții planetei! Anunță meteorologii. Limite nu mai există La petrecerea în care Cântam fals, tropotim pe podele Apoi... bem delevarul că pe o otravă rară. E promoroaca pe oasele Sfinților care încă mai rabdă Să treacă peste ele senile și Pașii fetei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
scriu cu aer pe hârtii de aer, așa ne DIXIT papă de la Romă. dar despre ce gândim n-avem idee. semințele-ndrăznelii-s foarte plate. prin somnul rațiunii vreo femeie ar trebui sa de un nou Socrate dar pân-atunci planeta-i pușcărie în care scriu cu unghia - pe ziduri. secretul e că Terra noastră-albastră face măceluri dar nu face riduri. DRUMUL hai să mergem sfântă mea femeie, să lăsăm copiii-n cuibul lor. le-am înscris cu unghia pe cheie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
să-mi retez mâna dreaptă și să nu mai scriu versuri de loc, dar ego-ul mi-a zis: mai așteaptă și mi-a pus o proteză în loc. nu ai nevoie de foarte multe ca să minți că ai fost fericit. pe planetă cu vise oculte e de-ajuns să sorbim... infinit... ZMERIT că sunt flamand, sau ghetre port și frac, prin stepa asta de planeta rece, mă-nchin la stafii toate-s tot un drac; ninge sau ploua vremea noastră trece. privesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
pus o proteză în loc. nu ai nevoie de foarte multe ca să minți că ai fost fericit. pe planetă cu vise oculte e de-ajuns să sorbim... infinit... ZMERIT că sunt flamand, sau ghetre port și frac, prin stepa asta de planeta rece, mă-nchin la stafii toate-s tot un drac; ninge sau ploua vremea noastră trece. privesc la pruncul vârstei din oglinzi și-mi spune că sunt eu o cicatrice. poete, trenul vieții nu-l mai prinzi, așa mi-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
alte armii. de libertate știu doar din povești. himere mi-au fost veșnic Feți-frumoșii. prin infertile hărți dumnezeiești n-au coborât de mii de ani Hristoșii. degeaba-mi târai barbă pe pamant și-mi mâzgălesc poemele sub torța. poeții pe planetă nu mai șanț, sau strigă din cămășile de forță. părinții-s buni de țintă-n poligon. junimea noastră naște din computer. azi cel mai saltimbantic epigon detesta plăsmuirile din uter. creionul dintre dește s-a tocit și-mi număr doar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
-i a ta ți-a dat-o Dumnezeu. ți-ai zburdat desculț copilăria, mai apoi te-ai învățat la greu. ce n-ai da să hoinărești pe dealuri. sau să săpi în vie printre șesuri, dar tu ai pornit peste planetă să-i dai vieții și-alte înțelesuri. libertatea-i steagul tău de luptă. ai învins și încă vei învinge. mai vâslește veșnic înainte! timpul din clepsidra te împinge. ia privește astăzi în oglindă. chiar ciobita, ea îți știe anii. dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
fură din amintiri și altele năștea mai viitoare. carnetul meu de bord, printre psaltiri a strâns chiar aurore și mult soare. lumea dansa și-n multe limbi cântă, ca Dumnezeu nu e bătrân degeaba. El știe binea-a binecuvânta și pe planetă, inca drege treaba. dacă-mi umblați, furiș, prin manuscris și vreți să știți și voi cum e Pământul, v-o spun chiar eu - creștinul neproscris: terra se-nvârte precum bate vântul. m-am ospătat cu șefi de trib și regi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
care bunii mei cititori sper să le admită. întâi, pentru că este vorba de un cititor fidel și îndepărtat al revistei noastre, surprinzător în totul și în primul rând spiritual, plus hazul adresării. Al doilea, pentru că astăzi COMUNICAREA, devenind pe toată planeta un mijloc de legătură spontan, între oameni, se cuvine să-i țin trena... Am zis trei motive... Al treilea fiind ceva ce nu se face și, ca să spun așa, intim, - șovăind mult timp... Până ce, tocmai din cauza presiunii Comunicării invocate, mă
"Rabinul Carmilly din New York" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10764_a_12089]
-
Sub pretextul unor scrisori către un prieten din străinătate, poeta face un portret necruțător al României tranziției și descrie drama unor tineri debusolați, fără prezent și fără viitor. Tragicul dobîndește accente grotești, climatul este apăsător, imaginea străzii pare de pe altă planetă, totul este greu de înțeles pentru cineva din afară. Ritualurile barbare ale sacrificării porcilor în plină stradă în ajun de Crăciun sau a mieilor de Paști nu pot stîrni decît oroare celor din lumea civilizată. Chipul țării și metehnele oamenilor
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
Basarab Nicolescu și Michel Camus încearcă, prin simpla întîmplare că stau de vorbă, să elimine: răul și singurătatea. Adică încăpățînarea fiecăruia de-a se ,stabili" pe cîte-un petic aruncat în ocean, fără să-i pese că și pe alte asemenea ,planete" tot oameni ca el trăiesc. Să-i faci să se cunoască și să se ,trezească" (trezirea este, pentru cei doi parteneri de dialog, un declic important, care înlesnește înțelegerea și comunicarea) poate părea pura naivitate a doi prieteni orbiți de-
De vorbă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10943_a_12268]
-
din Africa, cuceriseră Spania, Portugalia și Sicilia. Totul în numele distrugerii unei religii care, așa cum o arată toți istoricii de bună credință, se impusese prin acțiunea pașnică a mii de călugări care au încercat, ,rugându-se, predicând și construind", să evanghelizeze planeta. A vorbi de ,cruciade" în termenii în care Occidentul însuși vorbește astăzi (,o agresiune săvârșită de occidentali violenți și lacomi împotriva unui islam tolerant și rafinat" - Jean Sévillia) înseamnă a accepta una din marile mistificări produse chiar sub ochii noștri
Cine are nevoie de cruciați? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10997_a_12322]
-
o vagă veleitate literară, nu urmăresc nimic. Trăiesc și atîta tot". Ajuns, la insistența unor prieteni, la întrunirea unui cenaclu literar, autorul își denunță incompatibilitatea cu ,oamenii în general deștepți și dezinvolți" ce-l umplu: , Mă simt transferat pe altă planetă, populată cu ființe cu care nu am nimic în comun. Cel mult, o vagă asemănare". Dar e oare autentică această umilință? Sau e doar ceea ce se cheamă, printr-o moralizare a unui fenomen natural, un soi de cameleonism? Surpriza e
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
dormeau și, spre a nu le tulbura veșnicia, am notat discret, cu sfială, câteva nume care amintesc de oameni simpli - plugari, și muncitori, și învățători - care și-au lăsat vatra, casa, catedra și familiile, pentru a restabili echilibrul uman pe planetă: Când sergenți, când soldați, când ofițeri, când caporali - într-o ordine negradată, după cum moartea își galonase trecerea. Pe alte două lespezi citesc: „69 de eroi români necunoscuți; 70 de eroi români necunoscuți Aici, pe aceste eroice lespezi anonime, am așezat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cere bani, ci suflet să-ți fie milă de cineva la nevoie, să pui mâna și să faci ceva pentru el. Spusese “bătrâna noastră”, ca și cum era cineva din familia ei; bătrâna satului devenise “a lor”. M-am întrebat din ce planetă vor fi venit acești oameni cu suflete de sfinți!? Mai există pe lume și oameni adevărați cu sufletele neîntinate de viața pe fugă pentru o bucată de pâine din grâu modificat genetic care ne duce spre un sfârșit canceros. Mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
dominanta caracterologică a primatelor/maimuțelor, ca un dat ancestral, ca o relicvă genetică, probabil după una sau mai multe corecțiuni genetice pe omul străvechi. Aceasta în ipoteza unei creații prin corecțiuni, în viziunea cumva catastrofică, prezentă și în teoriile despre planetă. Dar în inspirația Divinului, mai degrabă credem în creația directă a omului, ca specie și în cenzurarea repetată (motivul Pomului Vieții, al Babilonului, etc.). indiferent pentru care vom simpatiza, suntem subiectivi, nefiind înzestrați ab initio cu o percepție pur-dumnezeiască a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]