3,630 matches
-
-2/-26, 811=1/=9. Exemplu(e) de combinații: 811.111-26 Engleză că limba literară, 811.124'02'36 Gramatică limbii latine clasice, 811.134.2'24 Cunoașterea practică a limbii spaniole, 811.163.1'366.53 Numărul (singular, dual, plural) în limba slavă veche bisericească 811.1/.2 Limbi indo-europene 811.1 Limbi indo-europene, în general 811.11 Limbi germanice 811.111 Limba engleză. Specificați fazele prin '0.... Exemplu(e) de combinații: 811.111'01 Anglo-saxonă (Engleză veche), 811.111
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mansi (vogulă) 179, 284, 324, 332 manx (manx gaelic, gaelg, gailck) 161, 284, 328, 331 maori 88, 196, 198, 284, 321, 330 marathi 152, 284, 325, 339 marcare 52, 68, 92, 95, 96, 101 marca 94, 205, ~ actanțială 56, ~ de plural 178, ~ formală 63, ~ gramaticala 59, 204, 205, ~ morfologica 204, 205 marchiziană 284 mari (ceremîșă) 179, 284, 328, 332 marshalleza (ebon) 198, 284, 328 marwari 285 materialitate 33 maya 95, 223, 268, 275, 285, 295, 318, 323, 351, ~ clasică 109, ~ yucateco
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1, pp. 23-25). 117 Așa sînt, de pildă, alternantele vocalice cu funcțiune morfonematică din tema unor substantive și adjective romanice: rom. școală - școli, frumos - frumoasă etc. Ele constituie mijloace auxiliare (de "flexiune internă") pentru marcarea opozițiilor "masculin/feminin și singular/plural" (op. cît., pp. 272-273). Caracterul romanic al alternantelor vocalice românești ca mijloc de exprimare a opoziției "masculin/ feminin" a fost semnalat și de mine, într-o lucrare din 1964 (Dumitru Copceag, "Rasgos estructurales románicos de los diftongos rumanos ea, oa
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
alții stomac și alții scriu stomach. Pentru a putea scrie corect, am făcut apel la Dl. Prof. Sextil Pușcariu, membru al Academiei și însărcinat cu redactarea dicționarului limbii române. Domnia sa mi-a comunicat că trebuie să folosim termenul stomac, cu pluralul stomacuri”. Și, încheie profesorul Iacobovici argumentația sa, „Iată încă una din cauzele care m-au determinat să iau această inițiativă” [56]. Dar vicisitudinile vremii nu au permis realizarea integrală a visului temerar. Începutul îl marchează publicarea în 1940 a lucrării
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
nu se poate compara civilizația industrială cu civilizația eschimoșilor ambele expresii intrate în limbajul uzual de mai bine de 100 de ani. Pot exista așadar tot atîtea culturi și civilizații cîte popoare, grupuri și organizații există. Problema singularului și a pluralului nu este una doar gramaticală, ci mult mai complexă, căci elimină din analiză prețuirea, manierele, considerația, elitismul și acordă atribute de valoare dar imposibil de clasificat oricărui tip de asociere umană. Dacă s-a vorbit de civilizația canibalilor africani, de ce
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
avut în toată dezordinea creată. Personajul se diferențiază de celelalte și prin faptul că atributele sale sunt, mai degrabă, ale diavolului decât ale demonului. Etimologic, cuvântul grecesc daimon „desemnează, la singular, o făptură divină, în particular un zeu protector; la plural, făpturi inferioare, spirite răufăcătoare”. în literatura creștină, demonul prin excelență este Lucifer, cel care are trăsături negative, dar păstrează, măcar amintirea momentului când stătea în apropierea lui Dumnezeu. Diavolul (gr. diabolos, „calomniatorul”, traduce ebraicul satan) este, în textul neotestamentar, personificarea
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
între toți fiii țării"672. De altfel, într-un interviu acordat ziarului "Lupta", Gheorghe Brătianu evidenția o trăsătură fundamentală a discuțiilor desfășurate pe marginea Mesajului regal, arătând că, în timpul lor, s-a impus concepția statului național unitar, opusă celei de "plural al popoarelor", din Mesajul tronului. Șeful partidului preciza că, în opinia georgiștilor, consolidarea statului național unitar nu excludea respectarea drepturilor legitime ale minorităților 673. Pe de altă parte, în programul adoptat la Congresul general al partidului, din noiembrie 1931, problema
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
remarcăm recurența unor sintagme lexicale precum Tratatul de la Berlin, luarea în posesiune a Dobrogei, Tratatul de la Paris, populațiunile Dobrogei, retrocedarea Basarabiei, care asigură continuitatea și progresia textului publicistic. La nivel morfologic, evidențiem unitatea sistemului pronominal (predomină formele de persoana I plural, semn al exprimării unei opinii generale, dar și al adeziunii cititorilor la afirmațiile gazetarului) și a sistemului verbal (sunt folosite cu precădere timpuri ale trecutului: croirăm, treceau cu vederea, ne-a înțelepțit, s-a întâmplat, a fost scris, urmam, îndeplineam
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la limită cu totalitarismul. Astăzi ne place mai mult paleta cu nesfîrșite nuanțe de culori decît lumina albă. Cognitiv vorbind, nu se mai poartă modelele atotcuprinzătoare, paradigmele unice de interpretare. Conceptele tind să-și piardă singularul, să se impună prin pluralul lor, să se legitimeze prin contextualizare. Cultural vorbind, triumfă cel puțin în discurs și în ideologie diversitatea, specificul, policromia comunităților și a subculturilor. Social vorbind, democrațiile occidentale (iată, nu-mi vine să spun democrația!) au trecut de la polul unității către
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
didactic trebuie să îndeplinească anumite cerințe: - să vizeze obiectivele pedagogice bine definite; - să fie rațional integrat în sistemul muncii educative; Exemple de jocuri didactice care se pot folosi la limba română, mai ales la clasa a V-a: a) „Săgețile pluralului” macaragiu ............ ............ vizitiu ............ ............ un surugiu niște ............ toți Din dreptul articolului nehotărât un pleacă niște săgeți spre substantivele macaragiu, vizitiu, surugiu, geamgiu, fiu. Se vor scrie formele pluralului substantivelor masculine de mai sus cerute de articolul nehotărât niște (substantive nearticulate, scrise cu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
pot folosi la limba română, mai ales la clasa a V-a: a) „Săgețile pluralului” macaragiu ............ ............ vizitiu ............ ............ un surugiu niște ............ toți Din dreptul articolului nehotărât un pleacă niște săgeți spre substantivele macaragiu, vizitiu, surugiu, geamgiu, fiu. Se vor scrie formele pluralului substantivelor masculine de mai sus cerute de articolul nehotărât niște (substantive nearticulate, scrise cu -ii ) și de adjectivul toți ( substantive articulate, scrise cu -iii). a) „Labirintul ortografic” o bucătărie farmacie florărie jucărie prietenie niște ............ ............ ............ Din dreptul cuvintelor o, niște, toate
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
-iii). a) „Labirintul ortografic” o bucătărie farmacie florărie jucărie prietenie niște ............ ............ ............ Din dreptul cuvintelor o, niște, toate, pornesc câte trei săgeți spre cuvintele: bucătărie, farmacie, florărie, jucărie, prietenie. Se vor scrie sub fiecare substantiv feminin la numărul singular, formele de plural (nearticulate - scrise cu -ii) cerute de niște, în legătură cu indicațiile labirintului, și formele de plural articulate cerute de săgețile sau drumurile adjectivului toate. b) “Eu spun una...tu spui multe” Este un exercițiu- joc pentru învățarea și utilizarea corectă a formelor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
o, niște, toate, pornesc câte trei săgeți spre cuvintele: bucătărie, farmacie, florărie, jucărie, prietenie. Se vor scrie sub fiecare substantiv feminin la numărul singular, formele de plural (nearticulate - scrise cu -ii) cerute de niște, în legătură cu indicațiile labirintului, și formele de plural articulate cerute de săgețile sau drumurile adjectivului toate. b) “Eu spun una...tu spui multe” Este un exercițiu- joc pentru învățarea și utilizarea corectă a formelor de plural. Se poate desfășura în perechi; un elev pronunță singularul/ pluralul unui substantiv
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
scrise cu -ii) cerute de niște, în legătură cu indicațiile labirintului, și formele de plural articulate cerute de săgețile sau drumurile adjectivului toate. b) “Eu spun una...tu spui multe” Este un exercițiu- joc pentru învățarea și utilizarea corectă a formelor de plural. Se poate desfășura în perechi; un elev pronunță singularul/ pluralul unui substantiv, celălalt numește forma de plural/ singular. c) “Jocul meseriilor” - un exercițiu-joc utilizat în activitatea de însușire a informației despre cuvintele derivate. Jocul poate viza și formarea adjectivelor prin
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
formele de plural articulate cerute de săgețile sau drumurile adjectivului toate. b) “Eu spun una...tu spui multe” Este un exercițiu- joc pentru învățarea și utilizarea corectă a formelor de plural. Se poate desfășura în perechi; un elev pronunță singularul/ pluralul unui substantiv, celălalt numește forma de plural/ singular. c) “Jocul meseriilor” - un exercițiu-joc utilizat în activitatea de însușire a informației despre cuvintele derivate. Jocul poate viza și formarea adjectivelor prin derivare cu sufix. Cuvânt de bază sufix Cuvânt derivat Propoziții
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sau drumurile adjectivului toate. b) “Eu spun una...tu spui multe” Este un exercițiu- joc pentru învățarea și utilizarea corectă a formelor de plural. Se poate desfășura în perechi; un elev pronunță singularul/ pluralul unui substantiv, celălalt numește forma de plural/ singular. c) “Jocul meseriilor” - un exercițiu-joc utilizat în activitatea de însușire a informației despre cuvintele derivate. Jocul poate viza și formarea adjectivelor prin derivare cu sufix. Cuvânt de bază sufix Cuvânt derivat Propoziții formate cizmă strung zid meșteșug -ar ............ ............ ............ ............ a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
atacă inamicii și îi puse în încurcătură") (vezi capitolul 10). Noțiunea de discurs în științele limbajului În prezent, termenul de "discurs" este foarte utilizat de științele limbajului. El este folosit atît la singular ("domeniul discursului", "analiza discursului"), cît și la plural ("discursurile se înscriu în anumite contexte"), în funcție de referirea la activitatea verbală în general sau la fiecare eveniment de vorbire în parte. Noțiunea de "discurs" este atît de utilizată pentru că ea reprezintă simptomul unei modificări a modului nostru de a concepe
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
avem impresia că enunțarea merge într-o singură direcție, că nu este decît expresia gîndirii unui locutor care se adresează unui destinatar pasiv. De aceea, asemeni lingvistului Antoine Culioli, nu vom mai vorbi de "destinatar", ci de co-enunțiator. Folosit la plural și fără cratimă, termenul coenunțiatori va desemna cei doi parteneri de discurs. Discursul este contextualizat Nu putem spune că discursul intervine într-un context, ca și cum contextul n-ar fi decît un cadru, un decor; de fapt, nu există decît discurs
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
deictice" sau, mai rar, "elemente indiciale") elementele care marchează această ancorare în enunț. Ambreiorii de persoană sînt: - tradiționalele pronume personale de persoana I și a II-a: eu, tu, noi, voi; - determinanții meu/tău, noastră/voastră și formele lor de plural; - pronumele al meu, al tău, al nostru, a voastră și formele lor de feminin și de plural. Există însă un număr mare de deictice temporale și spațiale numite deictice spațiale și deictice temporale: - mărcile prezentului, trecutului și viitorului atașate radicalului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
tradiționalele pronume personale de persoana I și a II-a: eu, tu, noi, voi; - determinanții meu/tău, noastră/voastră și formele lor de plural; - pronumele al meu, al tău, al nostru, a voastră și formele lor de feminin și de plural. Există însă un număr mare de deictice temporale și spațiale numite deictice spațiale și deictice temporale: - mărcile prezentului, trecutului și viitorului atașate radicalului verbului sau cuvintele și grupurile de cuvinte cu valoare temporală cum ar fi: ieri, mîine, astăzi, acum
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
compact, adică enunțiatorul care semnează textul la sfîrșit: Bertrand Faure. Utilizarea lui "noi" pentru a desemna nu o sumă de indivizi, ci un subiect colectiv nu are nimic extraordinar; așa cum explică Emile Benveniste, "într-un mod general, persoana verbală la plural exprimă o persoană amplificată și difuză"27. Acest noi nu este o colecție de eu, "este un eu dilatat dincolo de persoana strictă, mărit și în același timp cu contururi vagi". În "noi", predominanța lui "eu" este foarte puternică, astfel încît
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și difuză"27. Acest noi nu este o colecție de eu, "este un eu dilatat dincolo de persoana strictă, mărit și în același timp cu contururi vagi". În "noi", predominanța lui "eu" este foarte puternică, astfel încît, în anumite condiții, acest plural poate ține loc de singular (cf. "noi" de majestate sau "noi" prin care este desemnat autorul unei cărți). Aceleași observații pot fi făcute în legătură cu voi, care poate desemna atît o colectivitate, cît și un singur individ (voi de politețe). Acest
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de angajator și un mod deictic pentru a-l opune apoi unui "voi" care se referă la un angajat model fictiv la un mod non-deictic. Cei doi poli, noi/voi sînt reuniți prin ÎMPREUNĂ SĂ CONCEPEM: aici prima persoană la plural nu are aceeași referință ca în (2): ea asociază acel "noi" din (2), adică întreprinderea Bernard Faure, cu "voi" din (4), angajatul virtual, așa cum o subliniază cuvîntul ÎMPREUNĂ. Este un proces ce mimează procesul însuși de recrutare, în care este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Le Parisien, 21 februarie 1997 Primul "ei" este un pronume substitut care are ca antecedent "Colette și Joel Pillard"; al doilea este un "ei" colectiv care se referă la întreprinderea Moulinex. Acest "ei" colectiv nu se utilizează decît la masculin plural și desemnează o colectivitate, o pluralitate considerată în globalitatea sa și constituită din indivizi nedeterminați. Colectivitatea astfel desemnată de "ei" este întotdeauna un grup bine identificat (aici șefii de la Moulinex) și niciodată totalitatea genului uman, ca în "Ești fără griji
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cu substantivele cu determinant demonstrativ. Dacă spunem " Acest walkman este ultramodern" sau "Walkmanul este ultramodern", în ambele cazuri facem referire la un obiect și indicăm implicit co-enunțiatorului că acest obiect: - există; - este unic (sau nu, dacă este vorba de un plural); - poate fi identificat plecînd de la contextul enunțării. În plus, pentru cele două tipuri de desemnare, identificarea referentului se poate face: - datorită contextului non-lingvistic: de exemplu, dacă într-un birou un angajat spune altuia "Patronul are probleme cu banii" sau " Această
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]