3,116 matches
-
alinierea sa cu axa de rotație, o stea polară este percepută ca fiind imobilă de către un observator situat pe acea planetă, în timp ce stelele celelalte care sunt vizibile par să descrie o mișcare circulară în jurul stelei polare în timpul nopții. O stea polară este situată aproape de unul din polii cerești ; în navigația astronomică, poziția sa este un indicator fiabil al direcției unui pol geografic , iar altitudinea sa unghiulară permite determinarea latitudinii. În principiu, o planetă posedă două stele polare, una pentru Polul Nord și
Steaua polară () [Corola-website/Science/310393_a_311722]
-
în timpul nopții. O stea polară este situată aproape de unul din polii cerești ; în navigația astronomică, poziția sa este un indicator fiabil al direcției unui pol geografic , iar altitudinea sa unghiulară permite determinarea latitudinii. În principiu, o planetă posedă două stele polare, una pentru Polul Nord și cealaltă pentru Polul Sud, însă existența lor depinde de configurația stelelor : este posibil să nu existe o stea suficient de vizibilă cu ochiul liber în direcția unui pol.
Steaua polară () [Corola-website/Science/310393_a_311722]
-
numele de Roald Amundsen. Cel mai mare fluviu, care se varsă în marea Beaufort, este Mackenzie, cu izvorul în Marele Lac al Sclavilor. Sistemul său fluvial este considerat al doilea ca mărime din Statele Unite, după sistemul Mississippi- Missouri. Clima este polară. Temperatura apei se menține aproape de 0 °C tot timpul anului. Temperatura medie atinge -28 °C în luna ianuarie și +4 °C în luna iulie. Marea Beaufort este bogată în zăcăminte de petrol și de gaze naturale. Condițile extreme de climă
Marea Beaufort () [Corola-website/Science/305098_a_306427]
-
blonzi, neavând cel mai adesea trăsături mongolo-turanice, și în consecință greu de distinși de europeni, asemănători întrucâtva ciuvașilor, permienilor mordvinilor, carelienilor sau udmurților din Urali sau chiar cu triburile arctice de pastori de reni de mai la nord înspre Cercul Polar, care uneori au fost descriși drept finlandezi sau mai degrabă "finici tartarizați". Alții îi aseamănă bulgarilor de pe Volga sosiți în Europa medievală sau chiar secuilor din estul provinciei române Transilvania. Antropologul Arnold van Genep susținea că saracacianii (aromani grecizați) s-
Iuruci () [Corola-website/Science/304773_a_306102]
-
recensământul din 2010); 134.822 (recensământul din 2002); 174.673 (recensământul din 1989). A primit statutul de oraș în 1953. Este cel mai nordic oraș din Siberia și al doilea oraș ca mărime (după Murmansk) situat la nord de Cercul Polar. , Yakutsk și Vorkuta sunt singurele orașe mari din zona de permafrost. MMC Norilsk Nickel, o companie minieră, este singurul angajator din regiune. Orașul este deservit de aeroportul Norilsk Alykel. Datorită mineritului intensiv, orașul este unul dintre cele mai poluate zece
Norilsk () [Corola-website/Science/305514_a_306843]
-
Temperatura medie anuală este de aproximativ -13 °C și au fost înregistrate și temperaturi scăzute până la -58 °C. Orașul este acoperit de zăpadă aproximativ 250-270 de zile pe an, cu furtuni de zăpadă aproximativ 110-130 de zile pe an. Noaptea polară durează din decembrie până la jumătatea lunii ianuarie; astfel, locuitorii din Norilsk nu văd soarele aproape șase săptămâni. Simetric, vara soarele nu apune aproape șase săptămâni. Temperaturile pot ajunge până la +25 °C în luna iulie. Minereul de nichel este topit lângă
Norilsk () [Corola-website/Science/305514_a_306843]
-
Straturile acesteia au temperaturi diferite și se și deplasează permanent, refractând lumina în mod instabil; ca rezultat nouă ni se pare că steaua se mișcă (vibrează, sclipește) permanent. Steaua cea mai apropiată de polul nord celest e cunoscută ca Steaua polară. Mai e numită și Polaris, din constelația Ursa Minor. În timp ce alte stele se mișcă pe cerul nopții, datorită rotației Pământului, Polaris rămâne în aceași poziție. Nu există o stea care să marcheze polul sud celest, dar Crucea Sudului trece câteodată
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
cele 2 tipuri de proteine : Proteina P, (polimerază) și Proteina L (large). Regiunile extracistronice (zone care nu codează) includ: Fiecare genă conține o secvență start/stop la capetele unde are loc procesul de transcripție.Apare un fenomen interesant de transcripție polară (secvența genelor genomice este păstrată în cadrul familiei), prin care gena aflată mai aproape de capătul 3’ , este trasncripționatăîn cantitate mai mare față de cele aflate mai aproape de capătul 5’. Secvența genelor este : Din această familie fac parte numeroase virusuri: virusul urlian, virusul
Paramyxoviridae () [Corola-website/Science/305720_a_307049]
-
fenicienii care foloseau aștrii pentru orientare pe mare.Despre cârmuirea unei corăbii prin măsurări de adâncime o amintește și istoricul grec Herodot (500 î.H.) După descoperirea busolei este ușurată orientarea pe mare, până atunci nordul era stabilit cu ajutorul "stelei polare" în emisfera nordică.Corăbieri buni au fost și normanzii vikingii care navigau de regulă în apropierea țărmurilor cunoscând bine curenții marini și de aer, prin anii 980 - 999 au atins Groenlanda și coastele Americii de Nord. Arabii perfecționează unele instrumente de navigație
Orientare (geografie) () [Corola-website/Science/305743_a_307072]
-
Teodor Gheorghe Negoiță (n. 27 septembrie 1947, comuna Sascut, județul Bacău - d. 23 martie 2011, București, România) a fost un explorator român al întinderilor polare. În anul 1995 a devenit primul român care a atins Polul Nord. A condus prima stație românească permanentă de cercetare și explorare din Antarctica (Stația Law-Racoviță), fondată de către el și inaugurată în anul 2006. Teodor Gheorghe Negoiță s-a născut la
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
mai bun echipament de speologie din vremea respectivă, adus din Cehoslovacia. simțea totuși că trebuie să dezvolte mai mult decât o pasiune solitară, așa că a inițiat un proiect mai consistent. În anul 1987, este fondatorul primului program românesc de cercetări polare. Încercările de a obține aprobări pentru finanțarea acestui proiect au fost soldate cu eșec, abia după anul 1990 reușind să realizeze ceva concret. Astfel, el a organizat mai multe expediții românești, în zonele înghețate din apropiere de Polul Nord: în Groenlanda
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
sa pentru expediții în mediul arctic l-a determinat însă să renunțe la o eventuală carieră academică. Încă de la primele expediții, el a intrat în contact cu cercetătorii danezi, norvegieni, canadieni, ruși etc., cu intenția ca grupul său de cercetători polari români să nu urmeze direcții de cercetare care să se suprapună cu ale altor țări, ci să efectueze cercetări originale, care să evidențieze meritul particular al României. În anul 1994, înființează Institutul Român de Cercetări Polare, ca instituție privată, cu
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
grupul său de cercetători polari români să nu urmeze direcții de cercetare care să se suprapună cu ale altor țări, ci să efectueze cercetări originale, care să evidențieze meritul particular al României. În anul 1994, înființează Institutul Român de Cercetări Polare, ca instituție privată, cu scopul de a strânge în jurul său oamenii de știință din diferitele domenii pasionați de cercetările polare. Fondurile pentru cercetare provin din sponsorizări și din granturile guvernamentale sau fondurile europene, prin proiectele de cercetare la care participă
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
ci să efectueze cercetări originale, care să evidențieze meritul particular al României. În anul 1994, înființează Institutul Român de Cercetări Polare, ca instituție privată, cu scopul de a strânge în jurul său oamenii de știință din diferitele domenii pasionați de cercetările polare. Fondurile pentru cercetare provin din sponsorizări și din granturile guvernamentale sau fondurile europene, prin proiectele de cercetare la care participă Fundația. Din anul 1995, a înființat și conduce Fundația Antarctică Română, cu scopul de a strânge finanțări pentru expedițiile ulterioare
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
îndreptat aria de interes către ținutul antarctic. În paralel, Teodor Negoiță a obținut și titlul de Doctor în Chimie, susținând o teză de doctorat intitulată "“Controlul poluării în Arctica și Antarctica”". Dr. ing. Teodor Negoiță, directorul Institutului Român de Cercetări Polare, a fost decorat cu următoarele ordine: Demersul exploratorului Teodor Negoiță de a inaugura o baza românească în Antarctica a demarat în anul 1997, când a început să prezinte lucrări la „Tratatul antarctic”, la care Romania aderase încă din anul 1971
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
baza românească în Antarctica a demarat în anul 1997, când a început să prezinte lucrări la „Tratatul antarctic”, la care Romania aderase încă din anul 1971. Nici un român nu prezentase până atunci contribuții evidențiate prin cercetări. Deși apreciată de cercetătorii polari din celelalte țări, activitatea sa nu a fost recunoscută ca atare de către Academia Română. Teodor Negoiță beneficiază în anul 2000, de onoarea de a avea cuvântul de deschidere, cu ocazia „Tratatului antarctic” desfășurat la Londra, în fața a 43 de țări. Scopul
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
recunoscute eforturile de continuare a tradiției începute de Emil Racoviță în urmă cu mai bine de un secol. Cu scopul de a inaugura stația din Antarctica, Teodor Negoiță a efectuat cea de-a XIII-a expediție a sa în regiunile polare, petrecând două luni și jumătate pe continentul antarctic, într-o echipă de cercetare alături de două femei, cercetătoare în domeniul biologiei și biochimiei, primele românce în Antarctica. Scopul cercetării a fost, în afară de preluarea bazei, cel de a preleva probe de sol
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
din luna decembrie 2006, odată cu începutul verii australe. Echipa românească urmează să efectueze cercetări de bioprospectare, ecologice, de prognoză a vremii, de măsurare a activităților seismice și geomagnetice, de culegere a datelor privind interferențele în radiocomunicații. Bază românească de cercetări polare este construită din materiale anticorozive și termoizolante și dispune de un laborator, o stație radio, cinci spații de dormit și un depozit pentru combustibili. Din cele 13 expediții polare la care a participat, opt au fost organizate și conduse de către
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
culegere a datelor privind interferențele în radiocomunicații. Bază românească de cercetări polare este construită din materiale anticorozive și termoizolante și dispune de un laborator, o stație radio, cinci spații de dormit și un depozit pentru combustibili. Din cele 13 expediții polare la care a participat, opt au fost organizate și conduse de către Teodor Negoiță. Cinci dintre tovarășii săi de explorări polare și-au pierdut viața în timpul primei expediții a lui Teodor Negoiță în Antarctica, atunci când vântul le-a izbit elicopterul de
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
dispune de un laborator, o stație radio, cinci spații de dormit și un depozit pentru combustibili. Din cele 13 expediții polare la care a participat, opt au fost organizate și conduse de către Teodor Negoiță. Cinci dintre tovarășii săi de explorări polare și-au pierdut viața în timpul primei expediții a lui Teodor Negoiță în Antarctica, atunci când vântul le-a izbit elicopterul de pământ. Negoiță și-a exprimat dorința de a efectua cercetări pe dealurile Larsemann, cu scopul de a face prelevări de
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
acordă statul, suntem în urma bulgarilor. Bulgarii primesc 300.000 de dolari pe an de la ministerul lor de externe, pentru Antarctica", a declarat cu tristețe cercetătorul român. Majoritatea statelor din Europa, inclusiv fostele state socialiste Rusia, Ucraina sau Bulgaria, dețin institute polare finanțate de stat și aflate sub patronajul Academiei și al Ministerului de Externe. România nu deține nici un institut de stat în acest domeniu, ci un institut privat, independent de guvern sau de Academie, Institutul Român de Cercetări Polare, au un
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
dețin institute polare finanțate de stat și aflate sub patronajul Academiei și al Ministerului de Externe. România nu deține nici un institut de stat în acest domeniu, ci un institut privat, independent de guvern sau de Academie, Institutul Român de Cercetări Polare, au un personal de 10 cercetători. Academia Română a invocat ca motiv pentru a nu constitui un institut de cercetări polare numărul mic, de doi sau trei cercetători. Negoiță afirmă că membrii Academiei sunt dezinformați, în România existând peste 20 de
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
institut de stat în acest domeniu, ci un institut privat, independent de guvern sau de Academie, Institutul Român de Cercetări Polare, au un personal de 10 cercetători. Academia Română a invocat ca motiv pentru a nu constitui un institut de cercetări polare numărul mic, de doi sau trei cercetători. Negoiță afirmă că membrii Academiei sunt dezinformați, în România existând peste 20 de cercetători care se ocupă de Antarctica, dintre care 10 sunt angajați ai Institutului Român de Cercetări Polare. Exploratorul Teodor Negoiță
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
institut de cercetări polare numărul mic, de doi sau trei cercetători. Negoiță afirmă că membrii Academiei sunt dezinformați, în România existând peste 20 de cercetători care se ocupă de Antarctica, dintre care 10 sunt angajați ai Institutului Român de Cercetări Polare. Exploratorul Teodor Negoiță a publicat peste 28 de lucrări științifice în domeniul cercetărilor polare. Pentru a-și promova activitatea, a ales să abordeze și stilul beletristic pentru ca publicul român larg să devină mai interesat de acest domeniu fascinant al științei
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
membrii Academiei sunt dezinformați, în România existând peste 20 de cercetători care se ocupă de Antarctica, dintre care 10 sunt angajați ai Institutului Român de Cercetări Polare. Exploratorul Teodor Negoiță a publicat peste 28 de lucrări științifice în domeniul cercetărilor polare. Pentru a-și promova activitatea, a ales să abordeze și stilul beletristic pentru ca publicul român larg să devină mai interesat de acest domeniu fascinant al științei actuale. Printre cărțile publicate, amintim:
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]