2,810 matches
-
Învățământului Primar și Preșcolar", ID, anul II, semestrul I (161-228). Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza". Hogan, K., & Stubbs, R. (2006). Depășește cele 8 obstacole din calea comunicării. Traducere de Iris-Manuela Anghel-Gâtlan. București: Editura Amaltea. Hoinărescu, L (2007). Aspecte ale politeții pragmatice în româna contemporană vorbită. In Ionescu-Ruxăndoiu, L. (coord.). (2007). Interacțiunea verbală (IV II) aspecte teoretice și aplicative (129-169). București: Editura Universității din București. Hubert, M.-C. (2011). Marile teorii ale teatrului. Traducere de Doina Nicoleta Mitroiu. Iași: Institutul European
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
crescut al elementelor nonverbale în comunicare, exteriorizarea anxietății comunicative prin exprimarea adesea conflictuală a emoțiilor negative, tendința spontană de constituire a unor ierarhii în discurs în baza statutului atribuit interlocutorilor, activitate susținută de negocierea imaginii publice prin strategii duale ale politeții pozitive și negative" (Vasilescu, 2010, p. 177). Autoarea diferențiază, de asemenea, tipurile diferite de negociere a dreptului/accesului la cuvânt prin raportare la "statutul ingroup/outgroup al interactanților" (Vasilescu, 2010, p. 178); astfel, interlocutorii incluși în categoria "străini"/inamici sunt
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
24 Vezi și Eul intim versus Eul public, în accepțiunea lui Abric (2002, p. 19). 25 Vezi, pentru exemple în acest sens, Rovența-Frumușani, 2005, p. 51; Maingueneau, 2007, p. 41; Schallert et al., 2009, p. 715 etc. 26 Pentru teoria politeții pozitive/negative, în forma sa consacrată, vezi Brown & Levinson, 1987; de asemenea, pentru repere privind diferite studii interacționale, sociopragmatice, discursive etc. care au completat, în literatura de specialitate, această teorie, vezi Brunet, Cowie, Donnan, Douglas-Cowie, 2011, p. 2. 27 În
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
profesorul/adultul/locutorul atunci când adresează o întrebare elevului/copilului/interlocutorului, în general. 10 Conștientizând, în fapt, efectele pe care o întrebare/răspuns le poate avea asupra partenerului de comunicare (Șoitu, 1996, p. 21). 11 Vezi în acest sens, în cadrul strategiilor politeții pozitive, folosirea anumitor întrebări care conțin, de fapt, solicitări indirecte: "fraze privitoare la capacitatea interlocutorului de a efectua acțiunea A, cerută de locutor: Ai putea să nu mai vorbești atât de tare? [...]; fraze privitoare la dorința sau voința locutorului ca
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
p. 8) sau așa-numitele "manifestări expresive precum: suspinele, bombănelile, mormăitul, [...] plânsul, jelitul, țipetele, urletele, văicăreala, scâncetul, [...] bolboroseala, plescăitul, murmurul, bălmăjeala [...] etc." (Nuță, 2004, p. 21). 26 A se diferenția zâmbetul deschis, sincer, de bucurie ("zâmbetul Duchenne") de zâmbetul din politețe (cf. Ekman, 2011, pp. 294-303), zâmbetul real (simțit) de cel fals/social (Borg, 2010, p. 86 ș.u.). 27 Pentru exemple de valorificare a acestor tehnici în cadrul unui workshop, vezi Millrood, 2004, p. 30. 28 În condițiile în care se
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
19‐20, referindu‐se la menirea revistei F. Anderca face constatările: „Din Lumina vechiului meu prieten Beneș au dispărut și insu ltele și șantajele. Pe hârtia curată - pe care o folosește cu scumpătate - preocupările de interes obștesc sunt dezbătute cu politețe și demnitate, preocupările culturale sunt sincere și serioase.” Și speră... „Nădăjduim că o dată cu statornicirea principiilor democratice, cu generalizarea speranței într‐o viață politică generoasă, lipsită de ipocrizii, cu ridicarea t reptată a conștiinței tuturor, păturilor sociale și îndeosebi a muncitorimii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
De când anumite țări occidentale au fost victimele atentatelor teroriștilor islamiști, predicile imamilor extremiști sunt supravegheate, iar aceștia pot fi expulzați din țara în care propagă ura. La drept vorbind, fiecare societate elaborează un ansamblu savant de norme, uzanțe, reguli de politețe, pe scurt, reguli de viață, un ghid de comportare care moderează exprimarea pentru a facilita relațiile dintre oameni și pentru a proteja stima de sine a indivizilor. Când sunteți invitat undeva și un fel de mâncare este îngrozitor, vă abțineți
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
poate fi depășită între cei doi interlocutori. Aceasta presupune ca ei să își flexibilizeze rigiditățile ideologice, să își controleze emoțiile, să depășească antipatia resimțită unul față de celălalt. Un teren comun este binevenit: câteva valori comune și atitudini ca fair-play-ul sau politețea. În dezbaterile televizate, organizatorii stabilesc reguli și veghează ca ele să fie respectate. Nu există discuție valabilă fără identificarea valorii sau a principiului care tranșează polemica. Dacă avem un schimb de idei cu cineva despre "discriminarea pozitivă", să verificăm întâi
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
dar și al celorlalte personaje, franțuzismele deformate, evident, se învecinează cu expresiile mahalalei. Interjecțiile „tu“, „fă“ sunt înlocuite de franțuzismele „madamo“, „mersi“, „musiu“, „mă musiu“, „musiu neică“, care, deși au o oarecare încărcătură de ură și desconsiderare, păstrează tonul de politețe. Mai mult, eroii lui Caragiale sunt pudici. Ei folosesc stăruitor cuvântul „pardon“: „Pardon, scuzați“ (Rică, către Veta) sau „Scuzați, pardon!“, „Ba să am pardon“ (Dumitrache, către Ipingescu), „adică să am pardon de impresie“, răspunde celălalt. Există o barieră între mica
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
modalități specializate (relevante în problema în discuție) de realizare a coordonării disjunctive a unui lanț exhaustiv de condiționale sunt: − prin juxtapunere, operatorul condițional devenind că: (9) Că-i vorbesc, că-i zâmbesc, că-i întorc spatele, mă tratează cu aceeași politețe glacială, de-a dreptul ostilă. − prin jonctivul fie (utilizat corelativ), cu același operator condițional că: (10) Fie că-l rogi, fie că încerci să-l intimidezi, fie că-i argumentezi rațional, el face ce și-a pus în cap și
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
agresivitatea față de semeni, Karen Horney descrie un portret psihologic asemănător, al tipului de personalitate nevrotică la care predomină tendințele agresive. Pentru el viața este o luptă a tuturor Împotriva tuturor. Atitudinea sa adesea este acoperită de o fațadă de suavă politețe, de corectitudine și camaraderie. De regulă, Însă, este un amestec de prefăcătorii, sentimente autentice și trebuințe nevrotice care sunt inspirate de anxietatea fundamentală. La acest tip totul este axat pe a fi, a deveni sau cel puțin a părea tare
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
nu a învățat, spre deosebire de frații și surorile sale, nici un instrument muzical și nu s-a lăsat ispitit, ca mulți alți adolescenți, de exerciții literare diletante. Lipsit de încredere în sine, sfios și reținut, se distingea prin bună creștere, printr-o politețe fără cusur și prin dorința de a fi bine văzut de familie, de a răspunde așteptărilor tatălui său. Ca elev, nu a atras în nici un fel atenția profesorilor săi. La liceul din Linz rezultatele sale școlare au fost modeste.9
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Diminețile... / 87 Amiezile... Șoferul încercă să-i explice de mai multe ori americanului, care se dusese în spatele autobuzului și care părea că nu înțelege absolut nimic, de fapt, parcă nici nu auzea. S-a mai străduit o vreme, cu toată politețea, să-i spună că trebuie să coboare, să se întoarcă vreo câteva sute de metri și apoi să meargă pe prima stradă la dreapta. Și așa o să vadă parcul arheologic pe unde, de altfel, trecuse ceva mai devreme. În sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Autobuz (ital.) 31 Fabrică de jucării din Arad. 32 Magistrat italian anti-Mafia, asasinat la Palermo în 1992. 33 Caracatița (ital.) - denumire dată mafiei, în serialul cu același nume. 34 Persoana a treia, singular, a pronumelui personal, folosită ca pronume de politețe. 35 Traseu format de lavă din craterul vulcanului Stromboli până în mare. 36 Piața rușinii (ital.) 37 Literar, al dente înseamnă la dinți; pastele pregătite al dente sunt cele care rămân ferme, nu se înmoaie foarte mult. 38 O fațadă minunată
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
ușor să facem o impresie proastă prin dezorganizare și lipsă de profesionalism în modul în care folosim telefonul. Invers, prin mijlocirea convorbirii telefonice eficiente putem apărea inteligent și competent. Folosirea telefonului necesită o procedură anume care depășește formulele comune de politețe. Trebuie să luăm în considerare și alte laturi ale politeții care nu sunt atât de vizibile. Aspectele pe care le discutăm în continuare ne vor ajuta să fim iscusiți și profesionali în felul în care vorbim la telefon. Să avem
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de profesionalism în modul în care folosim telefonul. Invers, prin mijlocirea convorbirii telefonice eficiente putem apărea inteligent și competent. Folosirea telefonului necesită o procedură anume care depășește formulele comune de politețe. Trebuie să luăm în considerare și alte laturi ale politeții care nu sunt atât de vizibile. Aspectele pe care le discutăm în continuare ne vor ajuta să fim iscusiți și profesionali în felul în care vorbim la telefon. Să avem o țintă Când facem un apel telefonic să știm totdeauna
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Legende)". Este subliniată structura maladivă a poetului, nu mai puțin una dintre cele mai tipice trăsături, ironia, una încărcată de abisuri psihologice, ce, totodată îi luminează în chip admirabil aristocratismul orgolios al lui Bacovia. Doctoranda de la Zürich definește ironia drept politețea disperaților. Și comentează următoarea frază, dintr-o proză a poetului: "Plîng, fiindcă valsul de anul acesta e trist ca și cele vechi și fiindcă toți sînt inteligenți în acest local de consum. Inteligența se degradează în acel bistro plin cu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
făcut ca, de două decenii de când conduc mașina, să călătoresc pe mai multe continente străbătând mii de kilometri la volan. Nu am fost în Istanbul sau în marile aglomerări arabe unde, zice-se, bunul plac și lipsa celei mai elementare politeți fac legea. Recunosc, de asemenea, că bunul Dumnezeu m-a ferit de traumele zilnice ale nesimțirii barbare combinată cu tupeu, claxoane, înjurături și răngi care fac legea în Magna Cloaca noastră valahă. Dar, fie de deochi și crăpa-le-ar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mine nu mă privea. - Chipul Înfrângerii. Foarte potrivit. Ce-ți amintești dumneata din acea zi, domnule Faulques? Despre Înfrângerea aia? Îl privea curios. Poate cu o curiozitate prea formală, de parcă Întrebarea ar fi fost mai motivată de interes decât de politețe. Pictorul de război a dat din cap. - Îmi aduc aminte de casele care ardeau și de ceata dumitale care se retrăgea din luptă. Și prea puțin În plus. Nu era așa. Își amintea și altele, dar n-a spus. Și-
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
n-ar fi crezut mare lucru, purtările ei de fată bine educată și ușor trufașă, cruzimea ei delicată (era prea tânără și prea frumoasă ca să aibă habar ce era compasiunea lipsită de calcul), moderată de un umor fulgerător și o politețe neastâmpărată. Faulques mai observase și că, deși se străduia, nu trecea neobservată: bărbații o lăsau să intre pe ușă Înaintea lor ori Îi deschideau portiera automobilului, chelnerii veneau de cum se uita la ei, la restaurant orice maître Îi rezerva cea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pentru consulate, ambasade, judecătorii și birouri de imigrație. Era divorțată, avea o fetiță de cinci ani. Și se numea Carmen Elsken. - De origine germană? - Olandeză. Locuiesc În Spania de mică. Au mai sporovăit Încă cincisprezece-douăzeci de minute. Lucruri fără importanță, politețuri, fără prea mare interes pentru Faulques, cu excepția faptului că vocea pe care multă vreme o auzise dimineață de dimineață Îi aparținea acelei femei. Așa că a lăsat-o să turuie, Într-o tăcere relativă, din care nu ieșea decât pentru Întrebările
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
o întîrziere la serviciu prin minciuna că "am avut inundație acasă" chiar dacă uneori acest lucru se întîmplă în realitate. În această categorie intră și "minciunile (parțial) inofensive" [Barnes, 1994:51-54], avînd ca destinatari "păcăliții naivi", începînd de la exageratele formule de politețe ("al dumneavoastră prea supus servitor") pînă la poveștile pescărești ("L-am scăpat... ; avea pe puțin 10 kilograme."), de la înșelăciunea copilului care nu-și declară acasă nota proastă ("Azi nu m-a ascultat") pînă la scuza cu care se acoperă timpul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
am petrecut!", pot presupune că atitudinea mea va fi considerată politicoasă, dar nu am cum să pretind să fiu și crezut pe cuvînt. Însă nu este ca și cum aș minți, dacă subînțeleg faptul că gazdele mele se conformează acelorași norme de politețe ca și mine. Totuși, ce se întîmplă dacă ele n-au adoptat aceleași reguli de comportament social? Dacă eu știu că afirmația mea va fi considerată falsă, și țin s-o fac în pofida acestui lucru, atunci înseamnă că acțiunea mea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
observă că atunci cînd le arată o clădire a Universității Oxford unor vizitatori ruși, spunîndu-le: "Iată o cameră specific studențească", musafirii săi presupun că el s-a inițiat în vranyo, un obicei rusesc de a construi povești pe care, din politețe, ascultătorii se prefac a le crede adevărate, dar care sînt inventate. În orice comunicare între persoane aparținînd unor culturi diferite, este de așteptat ca una dintre ele să poată presupune cu ușurință că cealaltă minte, cînd în realitate nu există
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de a depista minciunile poate avea consecințe nefaste, atît pentru băieți, cît și pentru fete. Elevii care sesizau semnalele subtile ale nesincerității erau considerați de către profesori mai puțin prietenoși și sociabili decît colegii lor care se conformau mai mult convențiilor politeții, care se pricepeau mai degrabă să repereze semnalele evidente ale nesincerității sau să ascundă faptul că le sesizau și pe cele subtile. Rezultate similare au fost obținute prin experimentele psihologice al căror obiect de studiu au fost studenții din învățămîntul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]