2,783 matches
-
liant între lumea pământească și lumea de dincolo, apa devine o ofrandă pentru sufletele morților, mai ales, în Sâmbăta morților sau la Moșii de Vară, de dinaintea Duminicii Mari. Peste tot în Bucovina, în sâmbăta de dinaintea Duminicii Mari, se dau de pomană, pentru primenirea morților, căni sau cofițe pline cu apă proaspătă, împodobite cu flori, mai ales cu busuioc, legate la torți cu ață (strămătură) roșie, împreună cu o lumânare.389 În a doua zi de Duminica Mare, în Bucovina, întreaga comunitate, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai bine peste an.427 În Bucovina, "pentru a se încălzi îngerii", în ziua de Blagoviștenie (Bunavestire), se face foc în ogradă, dinaintea ușii, punându-se alături poame, sare și o cofă cu apă care, după aceea, se dau de pomană.428 În schimb, focurile din Joia Mare sunt făcute "pentru morți", "ca să aibă la ce se încălzi și sta la lumină", deoarece, se spune că morții vin și se așază împrejurul focului de aceea se pun și scaune și paturi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
niciodată la pământ, ci se așază pe un gard. Tot de sufletul morților, se face acum și așa-numită "pâine a uitaților" (o turtă din făină, crestată pe margine), sau un colac, în formă de lopată care se să de pomană celui care face focul.429 Atât în Basarabia cât și în Bucovina, în noaptea de Paști, lângă biserică, se face un foc care prevestește Lumina Învierii 430, iar cârpa, cu care s-au șters ouăle roșii, se sfințește la Paști
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sar peste foc pentru a fi sănătoși tot anul.439 Focurile de Sâmedru se făceau și pentru întârzierea venirii frigului, dar și ca să se încălzească morții deoarece, de Sfântul Dumitru se ținea și o sărbătoare a Moșilor când se făcea pomană de sufletul morților.440 O dată cu venirea iernii, focul este venerat ca ființă mitologică care sălășluiește în vatra casei și care povestește sau mijlocește norocul pentru anul care va veni. Astfel, în ajunul Crăciunului, femeile pun o piatră în cuptor pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
întruchipează sufletul mortului, călător în lumea de dincolo. Simbolul "pasăre-suflet" este prezent în Mesopotamia, Grecia antică, la majoritatea popoarelor Europei, la multe triburi din America și Australia. Această imagine a păsării-suflet o găsim, la români, în colacii ritualici, dați de pomană, și pe stâlpii funerari din Transilvania sau în Moldova. Păsările mitice, specifice diferitelor popoare Phoenix, Garuda, Kokh, Măiastră, Jar-Ptica sunt întruchipări ale principiului solar și simbolizează veșnica regenerare a vieții. Ca simboluri ale spiritului și ale cunoașterii, păsările sunt ipostaziate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Păresimilor, într-o zi de miercuri din mijlocul Postului Mare, și se folosesc pentru frumusețe, sănătate, belșug și rod bogat, pot să lege sau să îndepărteze oamenii, să grăbească măritișul fetelor, să înmulțească vitele: Oul roș de-l dai de pomană, se face măr pe cea lume";259 În ziua de Paști, când te scoli să te speli cu un ou merișor, roș, și c-o para de argint, într-un castron cu apă, să fii alb și rumen peste an
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
am cheltuit, am pierdut; ce am avut, am lăsat altora; dar ce am dat, Încă mai este al meu.” (Johan Oxenstiern) Sensul acestui paradox ni-l explică același subtil reflexolog suedez: „Este cert că bunurile, pe care le dă prin pomeni și opere de caritate, sînt unicul lucru pe care omul Îl poate socoti ca fiind al său din tot ce posedă aici pe pămînt; căci, la moarte, el trebuie să părăsească tot restul și nu poate lua cu el decît
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
frânge pentru ei pâine de jale ca mângâiere pentru cei morți, și nu li se va da cupa mângâierii ca să bea după tatăl și după mama lor. Bătrânul Tobie, cel milostiv, aflat în robia asiriană, își sfătuiește fiul să facă pomană cu pâine și vin la mormântul celor drepți, dar nu și la mormântul celor păcătoși. Iuda Macabeul s-a rugat fierbinte lui Dumnezeu să ierte păcatele celor morți eroic, pe câmpul de luptă, contra păgânilor. Apoi a strâns bani, pe
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pe Dumnezeu după puterea sa. Isprăvind vizitarea Raiului, a noua zi. după despărțirea sa de trup, Sufletul se urcă din nou la Dumnezeu pentru a I se închina. Pentru aceea Biserica are rînduială de a face a noua zi rugăciuni, pomană, milostenie, pentru repauzat. Cunoscînd starea Sufletului repauzatului a noua zi după moarte, cînd are loc a doua închinare, Biserica și rudele roagă pe Dumnezeu de a pune Sufletul repauzatului în numărul celor nouă cete de îngeri. După a doua închinare
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
40-a zi după moarte, judecătorul etern hotărăște locuința ce se cuvine Sufletului după faptele și viețuirea sa pămîntească. Astfel, judecata particulară are loc în a 40-a zi după moarte, și iată pentru ce Biserica se roagă, face milostenii, pomeni, și în acea zi pentru repauzați. Deci, ziua a 40-a după moarte este Ziua decisivă pentru soarta Sufletului în viața viitoare. Este judecata particulară a lui Hristos, determinînd starea Sufletului numai pînă în ziua Judecății de pe urmă, Judecata generală
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Nu-i insulta pe lupi. Sunt asasini cinstiți: omoară ca să trăiască. Markovic a aplecat capul, parcă analizând profund. Apoi s-a uitat iar la pictorul de război. - Și care-i, după dumneata, rațiunea pentru care omul torturează și ucide de pomană? - Inteligența, presupun. - Ce interesant. - Cruzimea obiectivă, elementară, nu-i cruzime. Cea adevărată are nevoie de socoteli. Inteligență, cum tocmai ți-am spus. Uită-te la delfini. - Ce-i cu delfinii? Faulques a explicat ce era cu delfinii. A povestit cum
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
iunie ), toate locurile cu semănături erau vizitate de gospodari și Însemnate, Înfigîndu-se pe ele ramuri de anin, pentru ca recolta să fie multă și bună. La Sf.Petru ( 29 iunie ), din primele roduri de castraveți și fasole verde, se dădea de pomană mai Întîi vecinilor, apoi mîncau cei ai casei. La Sf. Marina ( 17 iulie ), din primele roduri de porumb, se dădea de pomană copiilor din vecini și călătorilor. La 6 august, se aduceau ciorchini de struguri la biserică, care după ce primeau
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și bună. La Sf.Petru ( 29 iunie ), din primele roduri de castraveți și fasole verde, se dădea de pomană mai Întîi vecinilor, apoi mîncau cei ai casei. La Sf. Marina ( 17 iulie ), din primele roduri de porumb, se dădea de pomană copiilor din vecini și călătorilor. La 6 august, se aduceau ciorchini de struguri la biserică, care după ce primeau binecuvîntarea, erau Împărțiți. Primul snop de grîu din capul locului de seceriș, se dădea de pomană unui secerător, care seara Îl lua
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
roduri de porumb, se dădea de pomană copiilor din vecini și călătorilor. La 6 august, se aduceau ciorchini de struguri la biserică, care după ce primeau binecuvîntarea, erau Împărțiți. Primul snop de grîu din capul locului de seceriș, se dădea de pomană unui secerător, care seara Îl lua acasă. Se mai Împărțea, Înainte de seceriș, cîte un colac cald, o bucată de brînză, un păhărel de rachiu, acestea În afară de mesele obișnuite, drept mulțumire pentru belșugul grîului. Același obicei se practica și la adunatul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
la care foc este credința că se Încălzesc morții. Femeile Își plîng morții. Acasă În mijlocul curții, se așează 2-3 scăunele joase, o cană cu apă lîngă ele și se face focul cu bețe de boji. Apoi li se dau de pomană morților colaci și colivă. De Sf.Gheorghe, fiecare poartă se Împodobea cu doi fagi verzi, subțiri și Înalți, Înfipți la fiecare stîlp al porții. Această datină izvorăște din legenda că, Sf.Gheorghe, fiind urmărit de păgîni, care Îl căutau să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
tăt-tăt-tăt scris, de cînd moare omuă , cum vine Îngeruă și-l ia și-l duce și cum Îl poartă pă tot locuă Acolo. Și-n ziua Înmormîntării, Îl aduce și stă deasupra curții și-și vede Înmormîntarea și masa de pomană. Și pă la cîte vămi trece sufletuă , Îi trebuie bani de răscumpărare. De aceea i se pun bani În colacuă de pe piept. Aici facem cîte vrem și cîte dorim daă acolo plătim! ”,, Călătoria bunicii ” : ,, Bunica a fost cea mai credincioasă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ai plecat Pe un drum Îndelungat și neapropiat Înainte ai să mergi. Ochii să-i arunci la mîna dreaptă Că acolo mai este, o lină fîntînă Cu apă sălcie De-a de-ți place ție...” Aceste gulere, se dau de pomană peste mormîntul proaspăt, Împreună cu cîte un colăcel, fiecare. Ele reprezintă cele 44 de vămi ale văzduhului, iar banul din fiecare guler, Înseamnă plata fiecărei vămi, pe care o va trece sufletul mortului pînă la locul hotărăt: rai sau iad. CÎntarea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
răposat participă cei care au fost la cimitir. L trei zile de la deces, se mai fac pentru sufletul mortului, parastase la cimitir. La fel la 9 zile și În fiecare sîmbătă, pînă la 6 săptămîni. La 6 săptămîni se face pomană. Din a doua zi după Îngropare, pentru cel decedat, se dau să se ducă ,, izvoarele”. Un băiețel și o fetiță de aceeași vîrstă, timp de 6 săptămîni, În fiecare zi, aduc apă de la izvor la o casă din apropierea lor pentru
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se dau apoi banii copiilor și persoana care a slobozit izvorul se Întoarce cu fața spre soare și zice: ,, - Fii soare mărturie că - numele copiilor - au adus apa pentru sufletu - numele decedatului sau decedatei. După care dă un colăcel de pomană, pentru sufletul mortului sau moartei și altul pentru soare, ca martor la această procesiune. Tot pînă la 6 săptămîni, În fiecare dimineață, se tămîiază mormîntul. Decedații tineri sunt conduși la mormînt cu un steag, Împodobit cu hîrtie și beteală. După
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
soare, ca martor la această procesiune. Tot pînă la 6 săptămîni, În fiecare dimineață, se tămîiază mormîntul. Decedații tineri sunt conduși la mormînt cu un steag, Împodobit cu hîrtie și beteală. După Înmormîntare, steagul este așezat lîngă crucea mortului. Următoarea pomană se face la un an, apoi la 7 ani. Sunt trecuți Însă În pomelnicul casei și pomeniți la zile mari. Aceste date s-au păastrat, ajutîndu-i să treacă peste necazuri. După 1970 a Început să fie exploatat cărbunele În această
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
că mâine n-ai să ieși cu mâinile goale de la casa mea." (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (b) "Boierule, acest prăpădit de om, venetic în satul nostru, n-ar mai avea parte de el! după ce ți-ai făcut pomană de i-ai dat un petec de loc, el tocmai lângă mine și-a ales să-și facă bordei! Una la mână. Bagă de seamă că, după ce e sărac, apoi e și cu nasul pe sus. Al doilea, groapa ce
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tău de aur s-a ivit în zare, asemenea unui vis minunat. Priveam cu uimire, întrebându-mă: Cine este Regele regilor? Speranțele mele au tresăltat de bucurie și mă gândeam: S-a isprăvit cu zilele negre! Și eram gata, așteptând pomenile nemaivăzut de bogate, ce aveau să curgă, ploaie, pretutindeni în țară. Carul s-a oprit în dreptul meu. Privirea ta a căzut asupra mea și ai coborât zâmbind. Am simțit că venise, în sfârșit, norocul vieții mele. Atunci deodată, mi-ai
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
de lege, de cruce, de cuminicătură, de colivă, de prescuri, de spovedanie, de botez, de cununie", pe ipocritul la spovedanie care a mâncat miercurea și vinerea "pește și în post raci și unt de lemn" dar n-a dat de pomană nevoiașilor, căci: "am face milă, ci nu ne dă mâna, că avem nevoi multe și dări și avem casă grea, și copilași cam gloată...", pe cel care strâmbă din nas la mâncarea de post, răpștindu-se asupra verzelor, înjurînd legumele, "zicînd
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
individului apăsat de prejudecată publică. Răzvan e un țigan de ispravă, cu știință de carte, român prin mamă, fost rob mânăstiresc slobozit de vlădică. Cu toate acestea, Tănase, român curat, nevoit să cerșească, se codește să ia "de la un țigan pomană". Toată vrednicia omului Răzvan apare pentru țăran întinată: Dumnezeu să mi te-ajute, precum tu m-ajuți pe mine; Zilele tale să curgă tot zile lungi și senine; Iar nevoia să doboare pe-oricine-ți va fi dușman! Rămâi sănătos, băiete!... Ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
propune din nou fraților această valoare, atât de importantă la originile mișcării franciscane, care, tocmai în acei ani, era pe cale de a fi abandonată. Această atitudine subliniază mai degrabă radicalitatea sa. Considerat furt, cerșitul depășește prescrierile Testamentului lui Francisc, unde pomana este acceptată doar în cazul în care pentru muncă nu se primește răsplată. Mărturia lui Iacob din Vitry este importantă mai ales pentru faptul că nu apare doar într-o singură operă, ci se extinde în timp, din 1216 până în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]